În sezonul rece, multe persoane se plâng că „le dor articulațiile”. Acest lucru trebuie să ne alerteze și să ne trimită la un control. De multe ori, în spatele durerii articulare se ascund afecțiuni grave, care necesită un tratament adecvat. Chiar dacă mulți dintre noi avem tendința de a da iama în farmacie sau de a încerca tot felul de remedii naturiste, este indicat să cerem ajutor specializat pentru a trata cauza care a dus la apariția acestei probleme. Care sunt cele mai afectate articulații? Ce factori de risc trebuie să avem în vedere? Care sunt soluțiile de tratament și de ce recomandări trebuie să ținem cont? De ce ne dor articulațiile în sezonul rece? Aflăm informațiile de la dr. Cristina Ene, medic specialist reumatolog, doctor în științe medicale la Centrul de Reumatologie Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Cum putem defini articulațiile și care sunt cele mai afectate articulații de la nivelul corpului?
Dr. Cristina Ene: Sintetic vorbind, articulația reprezintă un complex anatomic alcătuit din capetele a două sau mai multe oase (structura tare) și ligamente, capsulă articulară, burse, discuri intervertebrale, sau meniscul, în cazul genunchilor (structura moale). Cel mai des, pacienții se prezintă la medic cu dureri la nivelul structurilor axiale – în speță la nivelul coloanei vertebrale (cervicale sau lombare), dar și la nivelul articulațiilor periferice – șolduri, genunchi și articulațiile de la încheietura mâinii.
Durere mecanică și inflamatorie
Media10: Atunci când vorbim de articulații, putem spune că există două tipuri de dureri articulare: de tip mecanic și inflamator. Cum se caracterizeaza fiecare?
Dr. Cristina Ene: În primul rând, avem durerea cu caracter mecanic. Aceasta apare în urma unei suprasolicitări a articulației (fie prin exercițiu fizic intens, fie de o greutate corporală mai mare ce supune articulațiile la un stres mecanic major – în cazul persoanelor supraponderale sau obeze) sau după un traumatism. În al doilea rând, vorbim de durerea cu caracter inflamator întâlnită în anumite boli reumatologice autoimune, în special, cum ar fi: artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, spondiloartritele. Durerea inflamatorie apare, de obicei, în timpul nopții sau dimineața, după un repaus prelungit, și este ameliorată de mișcare.
Media10: O întrebare pe care probabil o auzi des de la mulți dintre pacienții tăi este: „Doamna doctor, dar de ce mă doare?” Care sunt cauzele ce declanșează durerea articulară?
Dr. Cristina Ene: Atunci când ne referim la durerea cu caracter mecanic, cea mai frecventă cauză este artroza sau osteoartrita, în termeni medicali. De asemenea, vorbim și de traumatisme repetate la nivelul articulațiilor, tulburări de statică (nu călcăm corect, nu avem o poziție corectă la birou etc). În schimb, atunci când vorbim despre durerea cu caracter inflamator, cauza trebuie cercetată mult mai amănunțit și începem să intrăm pe terenul bolilor reumatologice autoimune. Cele mai frecvente afecțiuni sunt: poliartrita reumatoidă (în special la femei), spondiloartritele axiale sau cu afectare periferică, lupus, gută (în special la bărbați). De asemenea, vorbim și de durerile articulare care apar în urma unor infecții bacteriene sau virale. De aceea, trebuie să fim atenți și la starea generală a pacientului: dacă prezintă febră, scădere ponderală marcată sau manifestări cutanate.
Trebuie să fim atenți la factorii de risc
Media10: Care sunt factorii de risc ce ne predispun la apriția durerii articulare?
Dr. Cristina Ene: Stilul de viață joacă un rol foarte important. În primul rând, obezitatea reprezintă un factor de risc. O persoană cu obezitate va avea dureri articulare mult mai devreme și cu un caracter mult mai pronunțat. De exemplu, un genunchi pe care atârnă 70 de kg va avea de suferit mult mai puțin decât un genunchi pe care avem 120 de kg. Presiunea care se pune pe acea articulație este mult mai mare și, în timp, deteriorarea va fi mult mai accentuată. În al doilea rând, un alt factor de risc important este sedentarimul. Dacă nu ne folosim în permanență articulațiile, atunci apare rigiditatea și, implicit, durerea articulară. În al treilea rând, vorbim și de alimentație. Dacă nu aducem un aport suficient de minerale și vitamine organismului, atunci acesta nu va putea menține echilibrul sintezei de colagen și al sănătății osoase.
De asemenea, vârsta înaintată și frecvența afecțiunilor în funcție de sex sunt factori de risc ce nu trebuie ignorați. De exemplu, artroza își are debutul în jurul vârstei de 40-50 de ani. În schimb, persoanele care au făcut exerciții fizice intense de-a lungul anilor au șanse să dezvolte această boală mult mai devreme în viață. În ceea ce privește sexul, putem spune că poliartrita reumatoidă este mai frecvent întâlnită la femei, pe când guta este întâlnită mai des la bărbați. Nu în ultimul rând, să nu uităm de factorul genetic, care este raportat la gravitatea formei de artroză. De exemplu, dacă părinții noștri au avut o formă deformantă de artroză, atunci suntem predispuși și noi să facem. În cazul bolilor autoimune, riscul este mult mai mare.
Umflarea, roșeața, senzația de căldură locală și rigiditatea articulară sunt semne de alarmă
Media10: Ce simptome acuză pacienții atunci când spun că „îi dor articulațiile”?
Dr. Cristina Ene: Când stăm de vorbă cu pacientul, întotdeauna suntem atenți la tipul de durere pe care acesta o resimte, apoi sediul durerii – dacă este localizată într-un singur loc sau la nivelul mai multor articulații. De asemenea, ne uităm și la semnele locale. Aici ne interesează foarte mult tumefacția articulației, roșeața, căldura locală, rigiditatea articulară și mărirea de volum a articulației. Toate aceste semne ne ajută să creăm un tablou cât mai clar pentru diagnosticul afecțiunii de care suferă pacientul. În plus, trebuie să ținem cont inclusiv de iradierea durerii, dacă este localizată într-un punct fix sau de acolo „pleacă mai departe”, cum spun pacienții.
Media10: Cel mai des, pacienții vin la medic atunci când nu mai pot. Cât de important este să ne adresăm specialistului la timp, înainte să apară durerea insuportabilă și chiar să nu ne mai putem mișca?
Dr. Cristina Ene: Trebuie să ne prezentăm la medic atunci când durerea articulară ne modifică stilul de viață pe care obișnuiam să îl avem. De exemplu, pacientul nu mai poate să ia cana de pe masă sau nu mai poate să meargă pe jos. În plus, dacă pacientul prezintă febră, una sau mai multe articulații inflamate, dacă scade în greutate brusc și neintenționat, atunci trebuie să se prezinte la medic.
„Articulația inflamată o tratăm cu antiinflamator topic, sub formă de gel”
Media10: Ce greșeli fac pacienții în mod frecvent atunci când au dureri articulare?
Dr. Cristina Ene: Atunci când pacienții simt durere, au tendința de a lua un antiinflamator. Este o variantă pe care o putem lua în calcul, însă antiinflamatorul trebuie dat țintit, în funcție de patologie și de cauză. De asemenea, sunt anumite inflamații articulare care apar în bolile autoimune. Dacă pacientul stă acasă, afecțiunea nu este diagnosticată la timp, tratamentul nu este administrat și boala progresează. Prin urmare, posibilitatea recuperării articulare va fi scăzută, de multe ori fără a mai putea recupera ceva.
O altă greșeală pe care o fac pacienții este aceea de a aplica unguente „cu efect de încălzire a articulației”, așa cum spun ei, pe articulația inflamată. Este cea mai mare greșeală. De acasă, până să ajunge la medic, articulația inflamată o tratăm cu antiinflamator topic, sub formă de gel. Dacă aplicăm căldură pe o articulație inflamată, nu vom face decât să creștem vascularizația locală și, implicit, inflamația zonei respective. Aceste creme sunt recomandate pentru contracturile musculare.
Complicațiile durerii articulare netratate
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă așteptăm să ne „treacă” durerea de la sine și nu cerem ajutor?
Dr. Cristina Ene: Dacă vorbim de artroză, aceasta poate să evolueze destul de mult, ajungând la stadii care să necesite înlocuirea, protezarea articulației respective. Dacă ne referim la bolile autoimune, ele pot să progreseze prin distrucția articulară completă. Mai exact, pacientul nu mai poate să-și folosească articulațiile respective și apar deformări masive, adevărate dezorganizări articulare. În ceea ce privește afectarea coloanei vertebrale, dacă nu tratăm durerea la timp, pot să apară hernii de disc care, în evoluția lor, să necesite o intervenție chirurgicală.
În cazul în care pacientul nu merge la medic și nu ia tratamentul corect, afecțiunea articulară pe care o are va duce la un consum exagerat de medicamente nepotrivite (în special antiinflamatoare nesteriodiene). Mai mult decât atât, acest lucru va favoriza apariția sau agravarea afecțiunilor cardiovasculare, precum și apariția altor boli, cum este diabetul zaharat. O afectare articulară care nu lasă pacientul să-și desfășoare activitatea zilnică va duce la un sedentarism prelungit al pacientului. La rândul său, va favoriza creșterea în greutate care va supune întregul sistem osos la un stres mecanic. În acest fel, se creează un cerc vicios din care pacientul scapă cu greu.
Ce teste și investigații putem face?
Media10: Cum depistăm afecțiunile care se ascund în spatele durerii articulare?
Dr. Cristina Ene: În cadrul consultației, prima dată facem o anamneză riguroasă. Este important să nu ne uităm doar la articulația respectivă, ci să vedem pacientul per ansamblu. Putem recomanda pacientului să facă analize uzuale de sânge, dar și teste de inflamație, anticorpi specifici anumitor boli autoimune. De asemenea, recurgem inclusiv la partea de imagistică: de la simpla radiografie, ecografie musculoscheletală (dacă vrem să vedem și partea moale a articulației) și până la RMN (cea mai sensibilă metodă de vizualizare a articulației per ansamblu).
La pacienții cu probleme de statică vertebrală, dacă observăm un mers balansat sau că pacientul are membrele inferioare inegale, putem să facem investigații suplimentare pentru analiza mersului. În cazul anumitor boli autoimune sau al artritelor secundare unor infecții, trimitem pacienții și la alte specialități pentru investigații suplimentare.
Soluții eficiente de tratament
Media10: Care sunt soluțiile pe care le au pacienții cu dureri articulare?
Dr. Cristina Ene: În primă fază, putem apela la tratamentul conservator cu unguent topic, local, în durerile ușoare. Ulterior, pe măsură ce durerile au un caracter mai pronunțat, putem recurge la terapia orală prin administrarea de antiinflamatoare nesteriodiene, analgezice sau antiinflamatoare steroidiene locale (infiltrațiile intraarticulare). Totodată, pentru o păstrare cât mai bună a articulațiilor, putem să apelăm la infiltrațiile cu substanțe vâscoelastice sau la terapia PRP (terapia vampir). Dacă articulațiile sunt foarte degradate, se poate recurge inclusiv la tratamentul chiurgical. Artroscopia, de exemplu, se face în cazul leziunilor de menisc sau a ligamentelor pentru repararea cartilajului articular, acolo unde este posibil. În cazuri și mai avansate, vorbim de înlocuirea articulației respective.
Totodată, tratamentul trebuie să vizeze și cauza care a dus la apariția acelor dureri. Dacă vorbim de bolile autoimune, aici avem tratamentul de fond pentru boala sistemică. În cazul pacienților cu gută, tratamentul este specific, țintit, dar neapărat împreună cu regimul alimentar. Când vorbim de tulburările de statică sau modificări de curbură ale coloanei vertebrale, trebuie să lucrăm în paralel exerciții de kinetoterapie si proceduri fizicale de recuperare medicală. De asemenea, este foarte important să luăm în calcul regimul alimentar (să evităm consumul excesiv de zahăr, prăjeli, să nu consumăm alcool, băuturi carbogazoase) și schimbarea stilului de viață (mișcare, pierdere în greutate, renunțarea la fumat).
„Expunerea articulațiilor la temperaturi scăzute duce, în timp, la o afectare cronică a articulațiilor”
Media10: Mulți pacienți spun că au dureri articulare când e frig afară sau când e înnorat. Care este legătura dintre durerea articulară și sezonul rece?
Dr. Cristina Ene: Într-adevăr, există o legătură între exacerbarea durerilor articulare și sezonul rece, numai că nu este legată neapărat de temperatură, ci de umiditate și de presiunea atmosferică. Atunci când afară este senin și frumos, presiunea atmosferică este crescută, iar acest lucru determină „împingerea” țesuturilor din exterior spre interior. În schimb, dacă presiunea atmosferică este scăzută, atunci țesuturile au o tendință de a se extinde și a de a ocupa mai mult spațiu. Mai exact, ne „apasă” mai mult pe articulație.
Totuși, trebuie menționat și faptul că temperaturile scăzute ne fac să devenim un pic mai sedentari, lucru care duce, în timp, la apariția durerilor articulare. Este foarte important ca pacienții să poarte îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate sezonului rece. Expunerea articulațiilor la temperaturi scăzute duce, în timp, la o afectare cronică a articulațiilor.
