Febra este unul dintre cele mai comune simptome întâlnite în rândul copiilor, dar care creează panică în rândul părinților. Chiar dacă, de cele mai multe ori, se treatează ușor de acasă cu antitermice și câteva măsuri simple, sunt situații în care poate fi nevoie de ajutorul unui medic. De ce apare febra? Când trebuie să ne adresăm specialistului? Ce măsuri putem lua de acasă atunci când copilul face febră? Ce greșeli fac părinții? Aflăm de la dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este febra și cum apare?
Dr. Oana Hortopan: Febra nu este o boală, ci este doar un simptom. Ea reprezintă creșterea temperaturii corpului peste valoarea normală, adică peste 37.5 grade Celsius, inclusiv la copii. În general, febra este simptomul care sperie cel mai tare părinții. Totuși, ea nu este nici pe departe personajul negativ din această poveste. De fapt, este un aliat al organismului. Febra declanșează un mecanism de apărare la acțiunea diverselor microorganisme cu care intră în contact, respectiv virusuri sau bacterii. De la nivelul hipotalamusului, unde există centrul reglării, ea este cea care reacționează și eliberează în circulație celulele „luptătoare” care apără organismul. Chiar dacă este un simptom de temut în opinia celor mai mulți dintre părinți, în general este destul de „benignă”.
„Cea mai fidelă măsurătoare, mai ales la copiii mici (sub un an), este cea intrarectală”
Media10: Care este temperatura normală a unui copil și cum se măsoară corect?
Dr. Oana Hortopan: Temperatura normală a corpului este undeva între 36.5 – 37.5 grade Celsius. Pentru măsurarea ei, există pe piață o multitudine de termometre. Atâta timp cât este măsurată corect, oricare dintre acestea sunt bune. Temperatura se măsoară la nivelul frunții, urechii, axilei, sau intrarectal. La sugarul sub șase luni nu se măsoară niciodată intraauricular. Conductele auditive sunt foarte strâmte și valoarea poate fi eronată. Cea mai fidelă măsurătoare, mai ales la copiii mici (sub un an), este cea intrarectală. Aceasta este urmată de măsurarea temperaturii la nivelul frunții, respectiv la nivelul axilei.
Media10: Din ce cauze poate face copilul febră?
Dr. Oana Hortopan: În majoritatea cazurilor este vorba de infecții virale și atunci avem un anumit tip de febră. Febra de tip înalt (cu valori care depășesc 38.5 – 39 de grade Celsius) și frecventă (la intervale scurte de timp), chiar dacă ne sperie mai tare, este dată de infecțiile cu virusuri. Pe de altă parte, febra cu valori mai mici, care apare la intervale mai lungi de timp, semnalează o suprainfecție bacteriană. Mai exact, infecția cu virus s-a transformat într-o infecție bacteriană. Prin urmare, se schimbă automat și conduita terapeutică și este nevoie să administrăm antibiotic.
„Copilul poate să fie ușor mai cald decât de obicei, dar nu să facă febră în timpul erupției dentare”
Media10: Atunci când copilul face febră, mulți părinți dau vina pe creșterea dinților. Este adevărat?
Dr. Oana Hortopan: Întâlnesc frecvent părinți care spun că febra apare din cauza erupției dentare. Studiile au dovedit că o temperatură mai mare de 37.7 – 37.8 nu poate să apară în erupția dentară. Copilul poate să fie ușor mai cald decât de obicei, dar nu să facă febră în timpul erupției dentare. De multe ori, episoadele febrile sunt puse pe seama dinților, dar nu au nicio legătură. Cele care cauzează febra sunt infecțiile de tract respirator, infecțiile de tip gripă, de tip digestiv care apar frecvent, mai ales în perioada aceasta. Mai există febra din bolile mai grave, cum ar fi cele de tip oncologic. Aici avem febră de tip central produsă prin cu totul alte mecanisme. Totuși, cea mai frecventă cauză a febrei este infecția virală. 1992
Media10: Pe lângă febră, ce simptome ar trebui să alerteze părinții și să îi trimită la medic?
Dr. Oana Hortopan: Sunt doar câteva situații aparte care trebuie să sperie familia și să aducă neapărat copilul la camera de gardă, respectiv la medicul pediatru, cum ar fi: sugarul sub trei luni care face febră peste 38 de grade Celsius; febra însoțită de vărsături și deshidratare prin scaune diareice; starea de somnolență care trenează (n.r. se prelungește); febra care durează mai mult de cinci zile; starea generală proastă; inapetența (n.r. lipsa poftei de mâncare). Cea mai frecventă situație întâlnită în practica medicală este vârsta mică. La sugarii sub trei luni, febra este mai greu de gestionat de acasă. Trebuie amintit faptul că nu febra în sine sperie, ci integrarea ei în contextul clinic și simptomele care o însoțesc.
Anamneza copilului se face împreună cu părinții
Media10: Ce teste și investigații sunt necesare pentru a depista cauza care a declanșat febra?
Dr. Oana Hortopan: În general, temperatura se măsoară în cabinetul medical atunci când sesizăm că este o creștere. Noi, ca medici, avem acest simț și ne dăm seama dacă copilul este febril sau nu. De obicei, ne folosim de informațiile de la părinți pentru a afla care a fost cea mai mare valoare a febrei acasă și la ce intervale a apărut. Ulterior, în urma consultului clinic, sunt anumite semne sugestive care fac diferența între infecțiile virale și cele bacteriene. Printre acestea avem starea generală a copilului care, de multe ori, face diferența între cele două diagnostice.
Există două categorii de părinți: unii foarte speriați și unii mai calmi. Prin urmare, trebuie să ne dăm seama de la început pe unde ne aflăm astfel încât să putem afla informații reale care să ne ajute în diagnosticarea corectă a copilului. De multe ori, părinții au tendința de a fi mai puțin obiectivi și atunci întrebările pe care le punem se pot repeta. Așadar, e important să găsim un echilibru cu părinții care să ne ajute în anamneza pacientului.
„Febra nu este o indicație a tratamentului cu antibiotice”
Media10: Este indicat să dăm copilului antibiotic dacă are febră?
Dr. Oana Hortopan: Febra nu este o indicație a tratamentului cu antibiotice. Aud foarte frecvent în cabinet: „A făcut febră și i-am dat antibiotic pentru că m-am speriat”. Nu este în regulă. De asta suntem pe locurile fruntașe la consumul de antibiotic, pentru că dăm antibiotic după ureche și de frică. Antibioticul tratează, de fapt, „febro-fobia” părinților, nu boala. Peste 90% dintre infecțiile copiilor sunt virale, ceea ce înseamnă că antibioticul nu ne ajută cu absolut nimic. Mai sunt părinți care spun: „A făcut febră, i-am dat antibiotic și după prima doză nu a mai făcut.” Nicio infecție bacteriană nu răspunde de la prima doză de antibiotic.
Trebuie să atingă o anumită concentrație în sânge pentru a începe efectiv să lupte și să amelioreze simptomatologia, dar nu din prima doză. Faptul că febra a scăzut după prima doză de antibiotic a fost doar o coincidență. De asemenea, mulți părinți îmi mai spun: „I-am dat antibiotic de frică să nu facă convulsii.” Nu previne nici acest lucru. Nu dăm niciodată antibioticul de frică, nu este o justificare pentru că ne-am speriat de febră.
„Nu ne interesează valoarea pe care o arată termometrul, ci starea copilului în acel moment”
Media10: Febra este un simptom comun și atunci nu este mereu nevoie să mergem cu copilul la medic. Ce măsuri putem lua de acasă?
Dr. Oana Hortopan: Nu ne interesează valoarea pe care o arată termometrul, ci starea copilului în acel moment. De exemplu, putem să avem un copil cu 38.5 – 39 de grade Celsius care să fie foarte bine, să alerge prin casă și atunci nu ne îngrijorăm absolut deloc. În această situație, nu trebuie neapărat să îi dăm din prima un antitermic, ci doar să îl dezbrăcăm și să îl hidratăm. În schimb, putem avea un copil la 37.8 care să fie în pat, somnolent, apatic și atunci e clar că îi creează un disconfort. De fapt, despre asta este vorba: cât de mare este disconfortul pe care îl produce febra copilului.
În momentul în care copilul are febră, prezintă un oarecare disconfort. După ce am administrat medicația antitermică, starea generală a copilului este bună, e activ, se joacă, mănâncă, deci nu este nimic îngrijorător. Totuși, atunci când starea copilului se păstrează influențată și între episoadele febrile, febra scade foarte greu la antitermic, copilul nu mai mănâncă, nu se mai hidratează, acestea sunt semne care trebuie să ne trimită la medic.
Cum scădem febra?
Media10: În ce constă tratamentul acestui simptom? Ce medicamente pot ajuta la scăderea febrei?
Dr. Oana Hortopan: Febra este un simptom care se tratează cu medicamente țintite, simptomatice, care combat febra. Aici avem medicamentele din clasa antipireticelor, cum ar fi: antiinflamatoarele pe bază de ibuprofen (de la patru luni) și cele cu paracetamol (de la trei luni). Pe lângă medicație, mai există metodele fizice prin care putem scădea febra precum: aportul suplimentar de lichide, îmbrăcarea copilului cu haine cât mai subțiri și mai lejere, aerisirea camerei cât mai des dacă este supraîncălzită, comprese pe frunte sau pe picioare cu apă ușor mai rece decât temperatura corpului copilului sau împachetări cu un prosop umezit în apă la temperatura camerei, băi călduțe cu apă ușor mai rece decât temperatura corpului (37 de grade Celsius).
În cazul în care medicul decide că este o cauză virală, se pot asocia medicamente simptomatice antivirale. În schimb, dacă este o infecție bacteriană, specialistul poate recomanda administrarea de antibiotic. Așadar, părinții trebuie să înțeleagă că dacă copilul face febră, îi dăm doar antitermic până la consultul unui medic specialist. Acesta este în măsura de a decide care este cauza febrei și de ce tratament este nevoie.
Media10: Cât poate să dureze un episod de febră?
Dr. Oana Hortopan: În infecțiile virale, febra durează, în general, până la 72 de ore. Poate să fie și un pic mai prelungită această perioadă, dar, în principiu, durează cam trei zile. Există această tendință în rândul părințolor de a continua cu medicația antitermică și în absența febrei, ca să o prevină. Antitermicele sunt medicamente simptomatice. Ele nu pot preveni febra pentru că nu este o boală, ci un simptom.
Alcoolul pentru scăderea febrei
Media10: O metodă pe care mulți părinți o folosesc pentru a scădea febra este alcoolul. Este recomandat la copii?
Dr. Oana Hortopan: Împachetările cu alcool nu au nicio eficiență în plus față de apa simplă. Din contră, pot să aibă efecte secundare, de la reacții alergice pe pielea copilului și până la cazuri în care copiii au fost împachetați cu țuică și au venit la camera de gardă ușor amețiți de aburii alcoolului. Pe o suprafață întinsă de piele, alcoolul se absoarbe ca atare, iar aburii care se evaporă sunt inspirați de copil.
Media10: Se spune că dacă copilul are febră trebuie spălat cu apă rece ca să îi scadă temperatura corpului. Este adevărat?
Dr. Oana Hortopan: Copilul trebuie spălat cu o apă mai rece decât temperatura corpului, călduță, dar nu rece. De asemenea, în niciun caz nu scoatem copilul dezbrăcat afară în ger. Se produc niște șocuri termice și se pot întâmpla lucruri dramatice. E în regulă să-l îmbrăcăm cu ceva mai gros și să iasă pe balcon unde e mai răcoare, dar nu îl scoatem dezbrăcat afară pe balcon când sunt -10 grade.
Recomandări pentru părinți
Media10: Sunt anumite sfaturi pe care le dați părinților pentru a scădea febra copilului?
Dr. Oana Hortopan: În primul rând, copilul trebuie lăsat cât mai liber, cât mai dezbrăcat tocmai pentru a ajuta la scăderea temperaturii corporale. Nu trebuie îmbrăcat foarte gros, dar nici foarte subțire. În al doilea rând, unii părinți au tendința de a aștepta foarte mult până la administrarea antitermicului. De exemplu, copilul are febră peste 39 de grade Celsius și nu dau antitermic pentru că merg pe principiul că organismul trebuie să lupte. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât riscul de convulsie este mai mare. De asmenea, sunt și părinți care dau antitermic sau antibiotic de teamă, ca să prevină, chiar și la 37.2 grade Celsius. Acesta este un lucru foarte greșit.
În al treilea rând, sugarul care nu este diversificat și care nu bea apă poate să fie pus la sân în momentul în care are febră. Acest lucru ajută, de multe ori, la scăderea febrei. În schimb, la copilul mai mare (peste doi ani) care trebuie să fie hidratat mai mult și nu vrea, îi putem da să mănânce câțiva pufuleți. Dacă va consuma ceva mai sărat, îi va fi sete și atunci se va hidrata mai mult.
