Cataracta este o afecțiune oftalmologică în care cristalinul ochiului își pierde transparența, afectând unul sau ambii ochi și ducând la o scădere progresivă a vederii. Poate fi congenitală sau dobândită și reprezintă o cauză principală de pierdere a vederii la nivel mondial. Simptomele includ scăderea acuității vizuale, fotosensibilitate și uneori vedere dublă. Decizia de a efectua operația poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv vârsta, stilul de viață și posibilitățile financiare ale pacientului. Uneori, intervenția chirurgicală poate deveni urgentă în cazul cataractei avansate sau traumatice.
Media10: Ce este cataracta și de ce apare?
Dr. Andreea Tănasie: Cataracta reprezintă procesul de opacifiere a cristalinului, lentila din ochiul nostru. Cauzele sunt multiple, însă cea mai frecventă este cataracta senilă, care apare din cauza înaintării în vârstă. Aproximativ 90% dintre oameni vor dezvolta cataractă de-a lungul vieții. De asemenea, expunerea prelungită la radiațiile UV poate favoriza apariția cataractei, precum și consumul de alcool, fumatul. Mai sunt cataractele complicate care apar din cauza altor afecțiuni oculare (uveite, traumatisme), cataractele patologice ce apar din cauza unor boli sistemice (diabet, boli endocrinologice, metabolice) și cataractele congenitale cu care ne naștem.
Media10: Când este nevoie de intervenție chirurgicală?
Dr. Andreea Tănasie: Aici depinde foarte mult și de pacient. Sunt pacienți care nu mai văd două-trei rânduri la panou și își doresc această intervenție, dar sunt și pacienți cărora le este teamă să facă operația, amână intervenția chiar dacă nu mai văd aproape deloc până când ajung la complicații și atunci este musai. Personal, recomand intervenția atunci când vederea pacientului scade cu mai mult de 50%, adică vede mai puțin de cinci rânduri la optotip.
Media10: Cât de eficientă este operația de cataractă? Este sigură? Prezintă riscuri?
Dr. Andreea Tănasie: În primul rând, depinde cât de avansată este cataracta, dar și de existența altor boli oftalmologice asociate. Dacă vorbim de o cataractă senilă, care nu este foarte avansată și pacientul se prezintă la timp la medic, nu sunt alte boli asociate, eficiența operației este maximă. Aceste șanse de eficiență maximă scad pe măsură ce pacientul se prezintă mai târziu la specialist sau dacă are alte afecțiuni asociate. În al doilea rând, în ceea ce privește riscurile, acestea există ca la orice intervenție chirurgicală. Principalul risc ar fi apariția unui edem cornean după operație. În funcție de cât de dură este cataracta, trebuie să folosim mai multe ultrasunete și atunci riscul apariției acestui edem este mai mare. În principiu, se rezolvă în câteva zile postoperator și apoi pacientul poate să vadă bine.
Alte riscuri pot fi: inflamație intraoculară, infecții, dezlipire de retină, riscuri intraoperatorii când se poate luxa cristalinul sau se poate luxa implantul în ochi și să cadă în polul posterior. Este foarte importantă discuția pe care o avem preoperator cu pacientul pentru că îi explicăm prognosticul, riscurile. Această intervenție trebuie să fie asumată atât de medic, cât și de pacient.
Cum se face pregătirea pentru operație
Media10: Ce trebuie să știm înainte de efectuarea operației? Se face o anumită pregătire?
Dr. Andreea Tănasie: Mai întâi este nevoie de un consult oftalmologic complet ca să diagnosticăm tipul de cataractă, dar și alte afecțiuni oftalmologice asociate. Apoi urmează biometria, adică măsurarea dioptriei cristalinului pe care urmează să îl punem. Următorul pas este discuția cu pacientul, în care să îi explicăm tipul de cataractă pe care îl are, riscurile, prognosticul, afecțiunile asociate și tipul de implant pe care urmează să-l alegem. Foarte important este ca celelalte afecțiuni ale pacientului să fie compensate, adică dacă are diabet sau hipertensiune arterială, acestea trebuie să fie ținute sub control. De exemplu, pacientul nu poate intra în sala de operație cu o glicemie mai mare de 250 mg/dl sau cu valori tensionale foarte mari. Deși avem medic anestezist, este mai bine ca aceste afecțiuni să fie compensate. De aceea, se fac analizele uzuale de sânge și un consult cardiologic.
Pe de altă parte, pacientul trebuie să își ia medicația așa cum este prescrisă de medic. Pacienții diabetici nu trebuie să își administreze tratamentul înainte de intervenție, ci după, deoarece preferăm ca glicemia să fie un pic mai mare decât să scadă pe masa de operație. La pacienții care iau anticoagulante, mergem pe recomandarea medicului cardiolog, dacă trebuie sau nu întrerupte în timpul operației.
Cum se realizează operația de cataractă?
Media10: Cum decurge intervenția chirurgicală? Ce se întâmplă, mai exact, în timpul ei?
Dr. Andreea Tănasie: În primul rând, se face dilatarea pupilei cu câteva ore înainte de operație. Apoi începem cu efectuarea unei toalete locale și continuăm cu anestezia. Aceasta poate să fie topică (cu picături) sau locală (o injecție sau două în regiunea perioculară). În al doilea rând, se dezinfectează zona și apoi se face intervenția chirurgicală propriu-zisă. De obicei, operația se face prin facoemulsificare, cea mai modernă metodă. Se fac niște microincizii de 1,2 și 2,4 mm, se introduc substanțe vâscoelastice ca noi să putem să menținem forma și tonusul ochiului și să protejăm, totodată, endoteliul cornean.
Urmează apoi să se realizeze capsulorhexisul, adică se face o ruptură în sacul cristalinian și rotim cristalinul ca să putem să îl fragmentăm. Facoemulsificarea propriu-zisă constă în fragmentarea și aspirarea cristalinului în interiorul ochiului cu ajutorul unui aparat. După aceea se implantează cristalinul artificial, iar acele microincizii le suturăm cu ser (hidrosutură). Dacă ele se închid, noi încercăm să le suturăm cu ser și nu cu fir pentru a micșora riscul de astigmatism postoperator. Ultimul pas este să introducem un antibiotic intraocular profilactic.
Media10: Când se poate efectua operația de cataractă prin facoemulsificare (cu laser) și când se intervine clasic?
Dr. Andreea Tănasie: Cristalinul este lentila din interiorul ochiului. Acesta are o structură destul de complexă: în centru are un nucleu, în periferia nucleului este un material care se numește cortex și la exterior este sacul. Tehnica folosită se numește tehnica extracapsulară în care scoatem cristalinul, dar sacul cristalinian rămâne pe loc ca să putem implanta cristalinul artificial în el. Această tehnică are, la rândul său, una mai veche în care se face o incizie mai mare și se scoate cristalinul în întregime. Aici este necesară o sutură cu mai multe fire care ar putea să inducă astigmatismul postoperator. Este o tehnică veche care se face destul de rar în prezent și este indicată în cataractele foarte avansate, care au dus la apariția complicațiilor (pacienții care au suferit un atac acut de glaucom prin cataractă intumescentă sau pacienții cu galucom facolitic).Tehnica actuală, pe care pacienții o numesc laser, este de facoemulsificare cu ultrasunete în care se distruge cristalinul în ochi. Mai exact, nu mai facem acea incizie mare, ci incizii mici pe care intrăm cu aparatul de facoemulsificare pentru a fragmenta și aspira în același timp cristalinul din ochi. Mai apoi, implantul îl introducem foldat tot prin această incizie mică și la final nu mai este nevoie să punem fir, motiv pentru care riscul acestui astigmatism postoperator este foarte mic.
„Intervenția poate să dureze între 10 minute și o oră”
Media10: Cât durează? Pacientul simte ceva în tot acest timp?
Dr. Andreea Tănasie: Aici depinde de experiența medicului chirurg și de cât de avansată este cataracta. Cataractele normale, operate într-un moment oportun, au un timp operator mai scurt, pe când cele dure vor ține mai mult pentru că e nevoie de mai mulți pași. Intervenția poate să dureze între 10 minute și o oră, dar ca medie ține undeva la 20 de minute. Durează foarte mult și pregătirea preoperatorie: până facem anestezia, până se instalează, până pregătim pacientul. De multe ori, durează mai mult pregătirea preoperatorie decât operația în sine. În ceea ce privește pacientul, acesta nu simte durere, ci doar o presiune, simte că se lucrează.
Cum alegem cristalinul?
Media10: Pacienții care fac operația de cataractă știu că aceasta presupune schimbarea cristalinului. Cum alegem tipul de cristalin și care este diferența între ele?
Dr. Andreea Tănasie: La momentul actual, beneficiem de o gamă foarte largă de cristaline, iar alegerea acestuia se face în urma mai multor pași. În primul rând, se face un consult oftalmologic complet pentru că este foarte important să știm dacă pacientul are și alte boli asociate. Urmează efectuarea biometriei, măsurarea dioptriei cristalinului, iar apoi întreb pacientul cum își dorește să vadă pentru că sunt mai multe opțiuni. După ce îl ascult, îmi spun și eu părerea, în funcție de ce găsesc la consult și la biometrie, și hotărâm împreună ce variantă alegem.
Există cristaline monofocale, care sunt pentru vedere la distanță. Cu aceste cristaline, pacientul mai are nevoie doar de un ochelar de aproape, însă are o acuitate vizuală foarte bună la distanță. Cristalinele bifocale, cu care pacientul vede bine la distanță, vede bine la aproape, dar nu vede foarte bine intermediar. Ar mai fi cristalinele multifocale, care au vedere de aproape, de distanță și intermediară. Postoperator, pacientul are șanse să nu mai poarte ochelar, dar aceste cristaline nu sunt indicate la toată lumea. Sunt recomandate la pacienții tineri, care încă lucrează sau care citesc foarte mult. În general, acuitatea la distanță este mai bună cu cele monofocale, dar depinde de ce își dorește pacientul. Mai sunt și cristalinele torice pentru pacienții care au dioptrie cilindrică.
„Recuperarea este destul de rapidă”
Media10: La ce trebuie să se aștepte pacienții după operația de cataractă? Cât durează vindecarea completă?
Dr. Andreea Tănasie: Postoperator, pacientul trebuie să respecte câteva recomandări. Îi vom da un tratament pe care va trebui să îl urmeze pentru aproximativ o lună, timp în care va asigura o igienă foarte bună a ochilor și se va spăla tot timpul pe mâini înainte de a-și pune picăturile. De asemenea, ar fi indicat repaus pentru măcar o săptămână. Este foarte important ca în această perioadă pacientul să nu se loveasă sau să aibă vreun traumatism la nivelul ochilor. În prima lună, cristalinul implantat nu este atât de bine stabilizat în acel sac și trebuie să așteptăm ca el să se fibrozeze. În plus, se vor face niște consulturi regulate. În general, chemăm pacientul a doua zi postoperator, la o săptămână și la o lună. Acesta este protocolul standard, dar dacă apar complicații trebuie văzut mai des. Recuperarea este destul de rapidă, după o săptămână-două pacientul poate să-și reia activitățile dacă sunt oarecum mai statice. După o lună, considerăm că implantul de cristalin este fibrozat și facem prescripția de ochelari.
Media10: Ce se întâmplă cu pacienții care au dioptrii? Cum se modifică acestea după operație?
Dr. Andreea Tănasie: Dioptriile se modifică în funcție de cristalinul pe care îl alegem, dar și de dioptria pe care pacientul o avea preoperator. Majoritatea pacienților au o dioptrie de aproape și una de distanță. În această situație, dacă punem un cristalin monofocal, pacientul va avea nevoie doar de o corecție de aproape. Dacă își alege un cristalin multifocal, există șanse să nu mai poarte ochelari deloc sau să aibă o dioptrie minimă. În general, când facem măsurătoarea dioptriei cristalinului, obținem o valoare care compensează. Sunt dioptrii și pentru pacienții hipermetropi, pentru pacienții miopi. Dacă pacientul este un mare miop, putem să introducem o anumită dioptrie a implantului care să-l ajute să nu mai poarte ochelari. În schimb, dacă are modificări pe fundul ochiului care au fost induse pe retină înainte de miopie, acelea nu vor dispărea.
