Diagnoticul de intoleranță la gluten presupune eliminarea completă a alimentelor care conțin gluten din dieta pacientului. Nu există un tratament care să combată afecțiunea, ci trebuie să adoptăm un nou stil de viață, fără gluten. Cum apare intoleranța la gluten și care sunt cauzele? Cum recunoaștem simptomele? Care sunt alimentele interzise și permise? Ce complicații pot să apară dacă nu o descoperim rapid? Aflăm de la dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medicale la Centrul Medical Mogoș Med.
Media10: Ce este glutenul și de ce apare intoleranța la gluten?
Dr. Alina Bădescu: Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz, secară și alte cereale. El acționează ca un lipici, făcând alimentele să fie moi și elastice. Îl găsim în multiple alimente precum: produsele de panificație, patiserie, pastele, berea. Poate fi folosit și ca un agent de îngroșare, fiind prezent în sosuri, supe, cărnuri procesate sau dulciuri din comerț. Intoleranța la gluten se poate prezenta ca boala celiacă sau sensibilitate non-celiacă la produsele cu gluten, iar cei care suferă de aceste afecțiuni sunt nevoiți să scoată glutenul complet din alimentația zilnică.
„Sensibilitatea non-celiacă la gluten presupune simptome similare cu cele ale bolii celiace”
Media10: Ce sunt boala celiacă și sensibilitatea non-celiacă?
Dr. Alina Bădescu: Boala celiacă este o boală autoimună severă, rezultatul unei gene anormale ce determină apariția de anticorpi specifici, cu efecte inflamatorii sistemice și leziuni ale tubului digestiv. Sensibilitatea non-celiacă la gluten presupune simptome similare cu cele ale bolii celiace. Totuși, ele dispar odată cu eliminarea alimentelor ce conțin gluten. Nu se caracterizează prin prezența unei gene anormale, prezența anticorplor specifici sau a leziunilor intestinale secundare. De asemenea, trebuie să facem diferența între intoleranța la gluten și alergia la grâu sau alte cereale. În acest caz, sistemul imunitar reacționează exagerat după ce se consumă un anumit aliment. Manifestările specifice sunt: mâncărimea, vărsăturile sau dificultatea de respirație și se poate ajunge până la șoc anafilactic, cu risc vital.
Pacienții prezintă simptome digestive, dermatologice și sistemice
Media10: Ce manifestări prezintă o persoană cu intoleranță la gluten?
Dr. Alina Bădescu: Majoritatea persoanelor care suferă de intoleranță la gluten nu prezintă simptome alarmante, fiind astfel o afecțiune subdiagnosticată. Simptomatologia variază de la o persoană la alta în funcție și de gradul de afectare sistemică a bolii celiace. Primele semne pot fi de natură digestivă, urmate de cele dermatologice și ajungând până la simptome sistemice. Semnele digestive sunt: inapetența, balonarea, crampele abdominale, greața, constipația sau diareea, deficitul de absorbție cu scădere ponderală secundară, aftele bucale, eroziuni de smalț dentar.
Printre semnele dermatologice avem: afte la nivel bucal, vezicule pruriginoase, leziuni care se pot localiza în zona abdomenului, torace sau pe spate, căpătând un aspect de dermatită herpetiformă. În ceea ce privesc semnele sistemice, putem menționa: la nivelul sistemului nervos avem oboseală, cefalee, amețeli și tulburări de echilibru, depresie, anxietate sau stare generală de rău; la nivelul sistemului osos sau osteoarticular vorbim de osteoporoza precoce, inflamații ale articulațiilor, în special la nivelul degetelor, genunchilor sau șoldurilor; pot să apară dereglări hormonale ce duc la infertilitate sau avorturi spontane.
„Diagnosticul de certitudine este stabilit în urma efectuării endoscopiei digestive superioare”
Media10: Ce teste ne confirmă acest diagnostic?
Dr. Alina Bădescu: Diagnosticarea bolii celiace este destul de dificilă din cauza simptomatologiei variate și nespecifice, în special în stadiile incipiente. Astfel, pcientul se poate prezenta la diverse specialități din cauza simptomatologiei polimorfe, cu tratamente specifice. Totuși, continuarea simptomatologiei sub tratament predispune la investigații suplimentare. În momentul suspiciunii unei intoleranțe la gluten se pot face analize de laborator specifice, cum ar fi: anticorpii antigliadină, anticorpii tisulari ai transglutaminazei (tTG și, în special, IgA) și anticorpii anti-endomisium. Diagnosticul de certitudine este stabilit în urma efectuării endoscopiei digestive superioare, cu prelevare de biopsii de la nivelul duodenului. Acestea vor evidenția modificări microscopice specifice cu afectarea vililor intestinali.
Test genetic pentru depistarea bolii celiace
Media10: Intoleranța la gluten se poate transmite genetic? Putem face un test genetic pentru a depista din timp boala celiacă?
Dr. Alina Bădescu: Boala celiacă este o boală genetică, autoimună, mediată de limfocitele T. Transglutaminaza tisulară din intestinul subțire formează cu gliadinul alimentar autoantigenul propriu-zis. Deoarece numai anumite antigene HLA leagă gliadinul și-l prezintă sistemului imun, boala apare la purtătorii acestor antigene. Astfel, se explică caracterul familial al acestei afecțiuni. Susceptibilitatea față de boala celiacă este conferită de anumite alele HLA de clasa a doua din regiunea HLA-DQ. Astfel, cei mai multi pacienți (90-95%) prezintă heterodimerul HLA-DQ2, în timp ce ~5% prezintă heterodimerul HLA-DQ8.
Recomandări pentru determinarea alelelor HLA de predispoziție se fac la pacienții simptomatici cu niveluri echivoce de anticorpi anti-tTG sau cu un rezultat neconcludent la biopsia de mucoasă intestinală. De asemenea, se recomandă și la pacienții anterior simptomatici care au devenit asimptomatici dupa instituirea dietei fără gluten, la pacienții simptomatici care nu raspund la dieta fără gluten, precum și la rudele de gradul 1 și 2 ale pacienților cu boală celiacă. În concluzie, testul este util pentru excluderea unei celiachii și identificarea pacienților cu risc.
Restricții alimentare. Ce NU putem consuma?
Media10: Ce alimente trebuie să elimine din alimentație pacienții care au intoleranță la gluten?
Dr. Alina Bădescu: Pacienților cu intoleranță la gluten le este interzis să consume cereale/făină, cum ar fi: grâu, germeni de grâu, orz, secară, făină de grâu, amidon de grâu, graham, precum și pâine sau paste făinoase preparate din faină de grâu, orz, secară. Laptele şi derivatele din lapte preparate comerciale din lapte cu adaosuri, frişcă vegetală și brânza, preparate comerciale ce conţin brânză cu adaosuri sau care imită brânza nu trebuie nici ele consumate. La fel este valabil și pentru carne şi preparate din carne ce conţin făină de grâu, orz, secară sau derivate de gluten. De asemenea, pacienții cu intoleranță la gluten nu vor mânca fructe preparate pentru plăcintă, prăjituri și legume în sos sau preparate industrial.
În ceea ce privesc dulciurile și deserturile, pacienții nu trebuie să consume preparate de cofetărie şi patiserie (torturi, prăjituri, biscuiţi, pateuri, plăcintă), budinci instant, deserturi congelate care conţin stabilizatori cu gluten și unele bomboane. În plus, băuturile „instant” (ceai, cafea, cacao, băuturi din fructe) care sunt preparate cu aditivi, stabilizatori, emulsificatori, unele cafele cu arome, unele ceaiuri, berea, whisky-ul, unele lichioruri preparate cu alcool din cereale, vodka distilată din cereale nu sunt recomandate.
Alimentele permise la pacienții cu intoleranță la gluten
Media10: Cu ce variante putem înlocui alimentele care conțin gluten?
Dr. Alina Bădescu: Pe de altă parte, pacienții trebuie să știe care sunt alimentele permise. Din categoria de cereale/făină avem: porumb, amidon de porumb, mălai, cartofi, făină de cartofi, făină de amidon de cartofi, orez, făină de orez, soia, făină de soia, quinoa sau hrișca. Se va consuma doar pâine preparată din făină fără gluten, paste făinoase fără gluten și paste din orez. La categoria lactate, pacienții pot să consume lapte proaspăt, condensat, sau pudră, smântână, frişcă, iaurt, brânză proaspată de vacă, de oaie, telemea de vacă, cremă de brânză. Este recomandată carnea proaspătă de porc, vită, oaie și carnea de pasăre, peștele, dar și preparate de carne ce nu conţin amidon sau derivate de gluten, ouă.
De asemenea, pacienții pot mânca fructe proaspete, congelate, uscate, conservate și pot să bea sucuri naturale din fructe. În ceea ce privesc legumele, vorbim de cele proaspete, congelate, conservate, dar și de fasole uscată, linte, pastă de tomate, orez. Putem consuma margarină, unt, ulei vegetal, nuci și maioneză pură preparată fără oţet alb distilat. La categoria de dulciuri și deserturi din preparate industriale fără gluten avem: prăjituri, biscuiţi, cozonaci, checuri, budinci, prăjituri preparate acasă din amidon de porumb, orez sau tapioca, şerbet şi îngheţată dacă nu conţin stabilizatori cu gluten, miere, nucă de cocos, dulceaţă, gem, unele bomboane. În plus, putem bea suc de fructe, cafea, ceai, ciocolată caldă preparată cu pudră de cacaco, băuturi carbogazoase, vin și coniac fără conservanţi, rom.
„Persoanele care suferă de boală celiacă trebuie să țină un regim strict întreaga viață”
Media10: Poate fi necesar și tratament medicamentos în cazul pacienților cu boală celiacă?
Dr. Alina Bădescu: Odată diagnosticată, boala celiacă nu compromite în niciun fel calitatea vieții. Doar prin adoptarea unei diete fără gluten, fără administrarea de medicamente, pacienții vor resimți o ameliorare treptată a simptomelor, chiar dacă acestea au fost active pe parcursul mai multor ani. În prezent, nu există niciun tratament medicamentos pentru această afecțiune. Persoanele care suferă de boală celiacă trebuie să țină un regim strict întreaga viață.
Media10: Ce complicatii pot să apară dacă nu diagnosticăm din timp intoleranța la gluten sau dacă consumăm alimente care conțin gluten din greșeală?
Dr. Alina Bădescu: Complicațiile intoleranței la gluten sunt secundare acțiunii anticorpilor. Apar complexe autoimune ce pot acționa la nivel local sau sistemic, cu tulburări de absorbție și scădere ponderală, pierderi de elemente nutriționale sau de vitamine, osteoporoză și fracturi secundare.
„Pacienții diagnosticați cu boală celiacă au nevoie de suport psihologic și nutrițional de specialitate”
Media10: Ce sfaturi le dați persoanelor care au boală celiacă pentru a-și gestiona mai bine alimentația și stilul de viață?
Dr. Alina Bădescu: Pacienții diagnosticați cu boală celiacă au nevoie de suport psihologic și nutrițional de specialitate. Ei fac parte din categoria de pacienți cu boli autoimune. Dieta pe care urmează să o înceapă este pentru toata viața. Ajutorul acordat reciproc în cadrul unui grup oraganizat, informațiile primite legate de alimentație, rețete, modul de gestionare a unor simptome reperezintă o ancoră și asigură pacientul că nu este singur în această luptă.
