Ciroza hepatică este o afecțiune din ce în ce mai des întâlnită, iar media de vârstă este în continuă scădere. Din păcate, este diagnosticată târziu, iar asta pentru că majoritatea pacienților sunt asimptomatici. Tratamentul este adaptat nevoilor fiecărui pacient și merge mână în mână cu alimentația. Ce este ciroza și de ce apare? Cum o putem diagnostica? Care sunt soluțiile de tratament? Când este necesar transplantul hepatic? Aflăm de la prof. univ. dr. Mircea Cătălin Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Media10: Ce înseamnă ciroză hepatică?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: Ciroza este un stadiu avansat al afectării hepatice. Reprezintă o afectare de tip fibrotic, secundară unei inflamații cronice care evoluează pe termen lung. Este important de menționat că linia între hepatita cronică și ciroză este foarte fină. Mai exact, este foarte greu să diagnosticăm o ciroză în stadiul incipient al fibrozei.
„Alimentația și stilul de viață din ultimii 10 ani contribuie la instalarea cirozei încă de la vârste tinere”
Media10: Cât de frecventă este această afecțiune? La ce vârste apare mai des?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: În cazul cirozei, putem să ne folosim de expresia: „Vârsta este doar un număr”. În ultimele două săptămâni am avut surpriza de a diagnostica un pacient de 35 de ani cu ciroză, iar astăzi am diagnosticat un pacient de 46 de ani. Se pare că, în ultimul timp, media de vârstă este în scădere. Sunt de părere că alimentația și stilul de viață din ultimii 10 ani contribuie la instalarea cirozei încă de la vârste tinere. De asemenea, mai putem vorbi și de afectarea ficatului în bolile congenitale.
Media10: La început, ciroza hepatică este asimptomatică. Când începe să devină „zgomotoasă” și ce manifestări au pacienții?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: Deși nu este luat în serios, simptomul predominant al afectării hepatice cronice este astenia fizică marcată. Este un fel de oboseală accentuată care ne împinge să stăm mai mult în pat. Ne dăm seama că nu avem cheful necesar să facem anumite activități pe care înainte le realizăm cu ușurință. Stadiul acesta începe să ne consume și psihic în sensul că avem ceva de făcut, dar suntem atât de obosiți încât nu mai avem starea necesară să realizăm acel lucru. De multe ori, pacienții sunt total asimptomatici. Ei pot să dobândească un grad de fibroză progresivă fără să aibă niciun fel de simptom, dar depinde și de cauză.
Infecțiile cu virusuri hepatice și consumul de alcool sunt principalele cauze care duc la dezvoltarea cirozei
Media10: Care sunt principalele cauze ce pot duce, în timp, la apariția cirozei?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: În primul rând, putem avea o ciroză în urma unei infecții cu virusuri hepatice. Pe parcurs, pacienții pot să prezinte simptome precum: episoade icterice, dureri în etajul abdominal superior (mai mult în partea dreaptă), dar nu este o regulă. În al doilea rând, ciroza poate fi secundară unui consum de alcool. În ultimul timp au apărut niște evaluări ale gradului de consum de alcool. Chestionarul CAGE, de exemplu, ne ajută să identificăm gradul în care pacientul consumă alcool și care ar fi starea lui în cazul în care nu ar mai consuma. În rest, sunt cauze secundare modificărilor de metabolism pe parcursul vieții. Ar mai putea fi cirozele produse secundar unor cauze hepatobiliare, dar sunt destul de rare.
Ce teste și investigații se fac pentru a depista ciroza?
Media10: Cum se diagnostichează boala?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: Diagnosticul bolii se stabilește foarte ușor în stadiul de complicații. În momentul de față, însă, ne interesează să avem un diagnostic precoce. Acesta se face prin determinarea gradului de fibroză. Aparatul are un cost destul de mare, dar în momentul în care îl avem, putem face o distincție clară. Pacienții nu sunt educați cu privire la această prevenție pentru că, neavând aparatul, nu avem unde să îi chemăm ca să le punem diagnosticul precoce. În orice afecțiune, regula este clară. Cu cât diagnosticul este pus mai precoce, cu atât evoluția este mai bună și de lungă durată, în condițiile în care pacientul respectă indicațiile medicale. Pe de altă parte, în celelalte stadii vorbim de anamneză, evaluarea prin examen obiectiv și, în funcție de etiologie, se pune diagnosticul.
La pacienții care sunt într-un stadiu avansat al bolii din cauza consumului de alcool putem observa, la examenul clinic, stigmatele consumului de alcool. La pacienții cu afectare virală, nu sunt diferențe mari clinic. Se fac examene paraclinice, se determină virsurile hepatice, se efectuează teste biochimice specifice pentru ficat, transaminazele, enzimele de colestază, bilirubina. Totuși, trebuie precizat că sunt cazuri de pacienți cu ciroze în stadiu foarte avansat unde transaminazele sunt mici pentru că ficatul, fiind fibrozat, nu mai are hepatocite pe care să le distrugă. De asemenea, de ajutor poate fi și ecografia abdominală, iar în alte cazuri tomografia, mai ales că hepatitele virale C au o frecvență mare de evoluție spre carcinom hepatocelular.
„Tratamentul este adaptat în funcție de forma clinică a cirozei, de cauza ei și de stadiul evolutiv”
Media10: În funcție de cauza care a dus la apariția cirozei, care sunt soluțiile de tratament?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: Pentru hepatita virală C avem tratamente antivirale cu acțiune directă care garantează eradicarea virusului în procent de peste 99%. Astfel, pacienții cu hepatite cronice virale, în măsura în care sunt depistați, beneficiază de tratament curativ. În schimb, pentru hepatita virală B, tratamentul stopează evoluția bolii, dar nu o vindecă. La hepatita cu virus D încă nu s-a statuat un tratament deosebit. Dacă vorbim de ciroza de cauză alcoolică, primul pas este abstinența. Este foarte important de știut că tratamentul este adaptat la gradul de decompensare al cirozei. Gradul cirozei se apreciază în funcție de clasificarea Child-Pugh. În urma rezultatului, îi dăm un tratament pacientului, deci nu este ceva standard. Acesta este adaptat în funcție de forma clinică a cirozei, de cauza ei și de stadiul evolutiv.
Media10: Ce alimentație trebuie să aibă pacientul cu ciroză?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: În stadiile incipiente, nu sunt mari probleme în ceea ce privește alimentația. Problemea apare la pacienții care se află deja în stadiul de complicații. La nivel european, există un ghid întreg de nutriție al pacienților cu ciroză hepatică. La noi în țară, însă, avem statuate pe spitale niște regimuri cu număr. Eu, personal, le înmânez pacienților niște regimuri făcute de mine. Acestea conțin indicații dietetice cu alimente permise și interzise pe care le dăm pacienților și aparținătorilor.
Totuși, gradul de respectare nu am cum să-l cuantific, mai ales când pacientul este la domiciliu. De asemenea, la pacienții care sunt în stadii avansate de boală, restricția de sare este foarte importantă. Nu au voie să consume sare deloc, nici măcar în pâine. Ideea de a înlocui sarea cu vegeta nu este o soluție pentru că este chiar mai sărată. Într-o ciroză avansată, nutriția contează la fel de mult ca tratamentul.
„Transplantul hepatic este necesar într-o ciroză diagnosticată a cărei evoluție nu poate fi oprită în timp”
Media10: Când poate fi nevoie de transplant hepatic?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: Transplantul hepatic este necesar într-o ciroză diagnosticată a cărei evoluție nu poate fi oprită în timp. Un caz de indicație a transplantului hepatic este la pacienții cărora oricât tratament le-am da pentru a elimina apa eliminată în abdomen, nu au rezultate. Orice ficat care are un grad de fibroză peste trei ar trebui să fie cel puțin luat în evidență de un centru de transplant hepatic. Problema mare este că nu sunt atâția donatori.
Media10: Ce complicații pot dezvolta pacienții care au ciroză și nu o tratează?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: Dacă boala evoluează, una dintre complicații poate fi acumularea de lichid în exces. Se strânge atât de mult încât ajunge să împiedice respirația normală a pacientului și atunci se impune schimbarea stilului de viață. Altă complicație poate fi sindromul de colestază, adică o creștere a anumitor enzime cu icter. De asemenea, mai avem și encefalopatia hepatică și hemoragiile digestive superiorare. Toate acestea sunt complicații redutabile și cu risc mare de mortalitate.
Cum ținem boala la distanță?
Media10: Putem face ceva ca să prevenim apariția cirozei?
Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu: În primul rând, persoanele care consumă o cantitate mare de alcool trebuie să renunțe complet la acest obicei. În al doilea rând, cei care au suferit o intervenție chirurgicală sau care au făcut transufzii de sânge pot să contacteze foarte ușor hepatitele virale, deci trebuie să fie atenți. Chiar dacă sunt testați în spitale, e bine să mai facă un test după o anumită perioadă. De asemenea, dacă avem în familie pacienți cu hepatită B sau C, atunci ar trebui să ne facem o testare. Hepatita B se poate transmite și prin contact sexual. Dacă ne ducem frecvent la stomatolog, la fel, trebuie să ne facem testări periodic. Orice intervenție invazivă făcută, chiar și o simplă injecție, trebuie luată în considerare. Putem dobândi accidental o infecție cu un virus și să o depistăm abia atunci când apar simptomele.
