85% dintre nodulii mamari sunt benigni, însă acest lucru nu poate fi stabilit decât în urma unei ecografii mamare sau a unei mamografii, după caz. Nodulii nu trebuie ignorați, iar primul pas este vizita la un medic endocrinolog, apoi efectuarea unei ecografii mamare. Dr. Iuliana Petrișor, medic primar endocrinolog, specialist diabet și boli de nutriție la Centrul Medical Prima Clinic, ne vorbește despre cauzele apariției nodulilor la sâni, simptomele și semnele care ar trebui să ne trimită la medic, importanța efectuării unor investigații pentru a depista la timp un posibil cancer și prevenția care include adoptarea unui stil de viață sănătos.
Media10: Ce sunt nodulii la sân și de ce apar? Vorbim de cauze genetice, dereglări hormonale sau de anumiți factori pe care îi putem controla?
Dr. Iuliana Petrișor: Un nodul mamar este o umflătură, o protuberanță, o formațiune anormală ce se dezvoltă la nivelul sânului, în interiorul lui. Acest nodul are o textură diferită de restul țesutului mamar, poate avea dimensiuni variate, de la câțiva milimetri până la chiar zeci de centimetri. Nodulii mamari pot să apară din cauza dereglărilor hormonale, mai ales în timpul pubertății, premenstrual sau perimenopauzal. Factorii de risc în apariția nodulilor mamari sunt următorii: sexul feminin, pentru că femeile sunt mult mai predispuse la noduli mamari decât bărbații; antecedentele familiale de noduli mamari, de patologie mamară sau chiar neoplasm mamar; antecedentele personale de un nodul sau patologie mamară; mutații genetice asociate cu dezvoltarea neoplasmului mamar (BRCA1 și BRCA2); expunerea la radiații în mod repetat; vârsta înaintată, peste 50 de ani apar mai frecvent nodulii mamari; obezitatea, pentru că țesutul adipos în exces duce la apariția nodulilor mamari; absența sarcinilor în istoricul personal și absența alăptării; terapie hormonală, anticoncepționale sau pilula de a doua zi; o igienă precară și traumatismele, loviturile repetate la nivelul toracelui anterior, la nivelul sânilor.
PACHET MEDICAL GRATUIT, LA PRIMA CLINIC, ÎN CRAIOVA. PROGRAMĂRI: 0351.915
Media10: Ce facem dacă observăm, la un moment dat, ceva suspect la nivelul sânului, precum apariția unui nodul, inversarea mamelonului, modificarea aspectului pielii?
Dr. Iuliana Petrișor: În primul rând, la orice modificare la nivelul sânilor mergem la medic. De exemplu, dacă observăm o formațiune diferită de țesutul din jur, un nodul sau o protuberanță la nivelul sânului sau axilei, dacă observăm că se modifică forma sau volumul sânului (crește un sân mai mare), dacă avem o durere ce nu cedează după apariția ciclului menstrual, dacă pielea sânului devine roșie sau devine zbârcită ca o coajă de portocală, dacă apare o durere ca o usturime, ca un prurit atât la nivelul sânilor, cât și la nivelul mamelonului, atunci trebuie să mergem la medic. În al doilea rând, dacă este un mamelon invaginat, adică dus în interior sau dacă apare o scurgere mamelonară, scurgere la nivelul sânului care poate să fie alb-gălbuie sau poate să fie chiar o scurgere sanguinolentă, deci cu urme de sânge, de asemenea, trebuie să ne prezentăm la un specialist. Pacinetele trebuie să meargă la medicul endocrinolog dacă au aceste simptome sau la cel mai apropiat medic, la medicul de familie dacă nu ajung la endocrinolog.
Simptomele la care trebuie să fii atentă
Media10: Ce simptome sau modificări putem observa de la un nodul la sân?
Dr. Iuliana Petrișor: Nodulii mamari, în majoritatea cazurilor, sunt asimptomatici. Într-adevăr, pot să apară simptome la nivelul sânului, la nivel mamar, unilateral sau bilateral: dureri, usturime, senzație de umflare sau încorsetare. Pot să apară la un sân sau la ambii, fie lunar, înainte de menstruație, fie o dată la un sân, o dată la cealaltă. Această durere se numește mastodinie și, uneori, e provocată chiar de lenjeria personală sau de pijama, deci pacienta nu suportă absolut nimic la nivelul sânilor, nu mai vorbesc de sutien. Se produce o proliferare a canalelor și o retenție hidrică, o congestie, și apare premenstrual, adică cu câteva zile (cinci-șapte zile) sau poate să apară chiar cu 10-14 zile înainte și dispare odată cu apariția ei sau în timpul menstruației. Îmi arată, practic, un dezechilibru hormonal, metabolic, neurovegetativ produs de ciclul menstrual. Se produce un exces de hormoni estrogeni și dereglări menstruale. De asemenea, pe lângă durerile de sân, poate să apară dismenoreea, adică o durere foarte mare ce precede sau însoțește menstruația, la nivelul bazinului, la nivelul abdomenului care iradiază spre flancuri, spre lombe. Aceste dureri pot ține câteva zile bune și uneori duc chiar la imposibilitatea continuării activității de zi cu zi, deplasarea la serviciu, de exemplu.
Nodulii la sân și riscul de cancer mamar
Media10: 85% dintre noduli sunt benigni, însă sunt și noduli canceroși. Când trebuie să mergem la medic?
Dr. Iuliana Petrișor: Într-adevăr, în majoritatea cazurilor sunt de patologie benignă, cu o frecvență mare fiind această mastopatie fibrochistică sau displazie mamară difuză fibrochistică. Acestea sunt formațiuni dureroase, sensibile atât spontan, cât și la palparea sânului, sunt mobile, nu au aderență la planurile profunde sau la tegument, nu deformează suprafața sânului și frecvent sunt bilaterale, fiind formațiuni hormonale. Sânii sunt de dimensiune crescută, dureroși și aceste formațiuni elastice sunt rotund-ovalare, simțindu-se ca multiple și pot forma conglomerate. Ei sunt frecvent prezenți ca formațiuni benigne.
Formațiunile maligne sunt formațiuni dure. De obicei, este o tumoră solitară, unilaterală (la un singur sân) și foarte frecvent, în majoritatea cazurilor, sunt nedureroase. Sunt dure la palpare, sunt aderente la planurile profunde, cât și la planurile superficiale (la piele), duc la deformarea pielii (coajă de portocală uneori). Pot crește de la o consultație la alta și sunt însoțiți frecvent de adenopatii, adică de ganglioni la nivel axilar. Dacă sunt formațiuni apropiate de mamelon, pot duce și la invaginarea mamelonului pin aceste aderențe. Noi, practic, trebuie să palpăm sânul și să observăm unde este formațiunea respectivă ca să descriem în ce cadran este: suprafața, forma, dimensiunea, consistența, sensibilitatea. Toate acestea țin de examenul obiectiv. După aceea, trebuie făcută o ecografie mamară. La orice formațiune suspectă sau nu trebuie făcută o ecografie mamară.
Media10: Care este riscul evoluției unui nodul benign în cancer?
Dr. Iuliana Petrișor: Orice tumoră mamară, orice formațiune o considerăm, până la proba contrarie, ca fiind malignă, pentru că doar examenele de explorare: ecografie, mamografie, RMN și examen histopatologic sunt în măsură să certifice benignitatea sau malignitatea formațiunii cercetate. Deci atunci când avem un nodul trebuie să îl explorăm, să începem să îl investigăm. Dacă este o formațiune suspectă, trebuie să facem puncție biopsie cu examen histopatologic și acolo vedem clar ce fel de celule sunt în nodulul respectiv, dacă sunt celule suspecte maligne sau sunt celule benigne.
Media10: Ce investigații periodice trebuie să facă o persoană care prezintă un nodul și la cât timp?
Dr. Iuliana Petrișor: Ecografia mamară se face la femeile sub 40 de ani, acestea fiind de primă intenție, pentru a evalua leziunile nodulare mamare. Se poate face inclusiv la copii în timpul pubertății, la adolescenți. De asemenea, ecografia mamară se poate face și la nodulii palpabili ce apar pe mamografie pentru a ne completa diagnosticul. La afecțiunile inflamatorii, traumatisme, la implantul mamar, leziunile periferice ce nu se văd mamografic facem ecografie mamară. Este o tehnică ce folosește ultrasunetele, este non-invazivă, nu doare, nu iradiază, se poate repeta de câte ori este nevoie pentru a vedea dacă leziunile respective se modifică în timp, cresc sau dacă se modifică structura, vascularizația. Utilizează, practic, ultrasunetele, în aprecierea densității diferite a nodulului respectiv față de țesuturilor din jur și putem, după ecoelastografia mamară, să spunem dacă nodulul respectiv este posibil benign sau malign. Femeilor care au peste 40 de ani sau celor cu sâni adipoși, cu sâni foarte mari, li se recomandă mamografie bilaterală față și profil. Facem analize uzuale, analize hormonale periodic. RMN mamar numai dacă există indicații. În general, dacă este un nodul suspect, avem o echipă: medic endocrinolog, medic cardiolog imagist, oncolog, radiolog și chiar chirurg dacă este cazul de o puncție biopsie. Cu cât depistezi mai repede un neoplasm mamar, cu atât se vindecă mai repede, iar noi folosim aparatură de ultimă generație, tehnici ecografice moderne ce permit o creștere a sensibilității diagnosticului.
Diferența dintre ecografie mamară și mamografie
Media10: Care este diferența dintre ecografia mamară și mamografie?
Dr. Iuliana Petrișor: Mamografia este, practic, o radiografie a sânilor și diferența este că mamografia iradiază. Totuși, mamografia este indicată la sânii mari, adipoși și la femeile peste 40 de ani, iar cele două investigații se completează. La ecografie vezi mai bine leziunile chistice, fibroadenoamele, iar la mamografie vezi mai bine microcalcificările. Deci nu putem să spunem despre una sau despre cealaltă că pune diagnosticul 100%. Diagnosticul se pune pe anamneză, palpare, ecografie, mamografie, dacă este cazul și plus-minus RMN mamar. Toate acestea se fac în evoluție, în timp.
Media10: Cum tratăm nodulii mamari în funcție de natura lor?
Dr. Iuliana Petrișor: Dacă sunt noduli mamari care apar pe modificări hormonale, e clar că trebuie tratate de medicul endocrinolog, trebuie să facem analize hormonale și tratamentul este în funcție de patologia fiecărui pacient. De exemplu, dacă este vorba de un nodul malign, atunci este în special cazul oncologului, deci mă duc la medicul oncolog.
Media10: Când este necesară intervenția chirurgicală?
Dr. Iuliana Petrișor: Intervenția chirurgicală o decide întreaga echipă și, în general, noi discutăm. Endocrinologul cu oncologul, chirurgul, imagistul și este indicată atunci când nodulul este clar suspect malign. Se mai face intervenție chirurgicală când este un fibroadenom foarte mare sau o tumoră bordeline. Tumora bordeline înseamnă că este la limită, la graniță, adică este un fibroadenom care nouă ni se pare deja suspect și, în general, când sunt foarte mari, peste doi centimetri, dacă deranjează foarte mult sau la formațiunile care nu scad sub tratament, se întâlnește echipa și se recomandă intervenția chirurgicală.
„Este foarte importantă palparea corectă, pe cinci cadrane, la nivelul sânilor și axilelor”
Media10: Există metode prin care să prevenim apariția nodulilor la sân?
Dr. Iuliana Petrișor: Prevenția înseamnă sănătate și eu țin foarte mult la acest lucru. În primul rând, trebuie să scădem factorii de risc, adică să ne menținem o greutate ideală; să avem un stil de viață sănătos cu dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale; să facem sport, mișcare, cel puțin o jumătate de oră – o oră pe zi; să evităm consumul de alcool și de fumat; să evităm stresul și traumatismele, loviturile la nivelul sânilor. De asemenea, recomand purtarea unui sutien confortabil pentru ameliorarea disconfortului. Mereu le spun adolescentelor, în special, să nu mai poarte sutiene cu sârme, cu balene pentru că, practic, își ridică sânii foarte sus și sunt strânși foarte mult. Nu e în regulă acest lucru pentru dacă facem sport sau pur și simplu dacă mergem deja se produc microtraumatisme repetate cu acele sârme, balene.
În al doilea rând, vreau să pun accent pe autopalparea lunară. E foarte importantă palparea corectă, pe cinci cadrane, la nivelul sânilor și axilelor. În picioare, cu toracele aplecat în față, se face palparea sânilor și cel mai important este cadranul supero-extern, adică dintre mamelon spre axilă. În acel cadran apar, de multe ori, formațiunile suspecte. Este foarte importantă educarea populației. Ce trebuie să știe toată lumea este că descoperirea unei formațiuni la nivelul sânilor nu este neapărat de îngrijorat, nu este neapărat grav un cancer, dar nu este nici de neglijat pentru că trebuie investigată formațiunea respectivă, trebuie tratată și monitorizată.
