Tulburările de dispoziție includ o multitudine de afecțiuni psihice caracterizate prin schimbări bruște ale stării de spirit. De multe ori, pacienții ajung la psihiatru îndemnați de părinți sau apropiați, când aceștia observă că persoana respectivă nu mai este „cum era înainte”. De ce apar schimbările de dispoziție? Cât de important este să apelăm la un specialist? Ce soluții de tratament au pacienții? Care este rolul familiei în procesul de vindecare? Ne spune dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum deosebim tulburările de dispoziție de schimbările firești?
Media10: Ce sunt tulburările de dispoziție?
Dr. Andra Tașcău: Tulburările de dispoziție sau tulburările afective reprezintă un grup de afecțiuni psihice a căror caracteristică principală o reprezintă schimbările dispoziției. Dispoziția este starea noastră emoțională de bază. Prin urmare, este firesc ca aceasta să varieze odată cu schimbarea factorilor înconjurători, a evenimentelor sociale pe care le traversăm. În cazul acestui grup de afecțiuni, pacienții se confruntă fie cu stări depresive, fie cu perioade de fericire excesivă, de expansivitate (adică manie, aici folosim corect acest termen, nu când i-l atribuim unei persoane al cărei comportament este neconform cu normele sociale și o catalogăm drept „maniacă”), fie ambele.
Trebuie înțeles că nu orice persoană tristă este într-un episod depresiv și nu orice persoană fericită este într-un episod maniacal. Tulburările de dispoziție se deosebesc de schimbările firești ale stării emoționale prin persistență, severitate, asocierea altor simptome psihiatrice (iritabilitate, nervozitate, anxietate, tulburări ale somnului) sau prin instalarea tulburărilor funcționale în relația cu familia, cu cei din jur, la serviciu etc. Principalele tulburări afective sunt: tulburarea depresivă și tulburarea afectivă bipolară.
Cauze biologice, genetice și de mediu
Media10: Care sunt principalele cauze ce duc la dezvoltarea tulburărilor de dispoziție?
Dr. Andra Tașcău: Avem cauze biologice, adică dezechilibre la nivelul neurotransmițătorilor, (substanțele produse de creier); cauze genetice, întrucât există o predispoziție în acest sens, și factorii de mediu (stresul prelungit, trauma, abuzul). Putem explica mai ușor făcând o paralelă cu o afecțiune cunoscută tuturor, și anume diabetul. Știm că în diabet crește glicemia. Sunt pacienți care au glicemia crescută, deși au o dietă echilibrată (echivalentul cauzelor interne, neurobiologice, respectiv genetice ale tulburărilor afective). Pe de altă parte, sunt pacienți cu un stil de viață dezordonat și o dietă dezechilibrată (echivalentul factorilor externi – stres, traumă). Este important de stabilit că nu orice persoană care este stresată sau suferă o traumă va dezvolta o tulburare afectivă. Contează personalitatea fiecăruia, mecanismele individuale de apărare și adaptare.
Media10: Există și anumite afecțiuni care favorizează apariția schimbărilor de dispoziție?
Dr. Andra Tașcău: Schimbările de dispoziție apar în majoritatea afecțiunilor, în special în cadrul afecțiunilor cronice. Depresia se instalează mai degrabă în cazul pacienților cu afecțiuni cronice, asociate cu durere sau care implică schimbări majore ale stilului de viață. Totodată, este important să amintim că schimbările de dispoziție pot să apară în cadrul afecțiunilor somatice, preponderent în cele neurologice sau endocrine. Odată tratată afecțiunea principală, atunci și dispoziția se normalizează. Aici nu vorbim de tulburări afective propriu-zise, ci de tulburări afective asociate unor alte afecțiuni. De aceea, în diagnosticarea tulburărilor afective trebuie excluse sau controlate alte afecțiuni care le pot cauza sau întreține.
„Tulburările afective sunt de aproximativ două ori mai frecvente în rândul femeilor”
Media10: Femeile sunt mai predispuse schimbărilor de dispoziție? De ce?
Dr. Andra Tașcău: Tulburările afective sunt de aproximativ două ori mai frecvente în rândul femeilor. Această diferență poate fi explicată atât prin intermediul factorilor interni, cât și externi. Femeile traversează mult mai multe schimbări hormonale decât bărbații, subliniind factorul intern. Totuși, și mediul înconjurător contribuie la asta prin presiunea exercitată asupra femeilor încă din copilărie. Acest fapt duce la fragilizarea mecanismelor de adaptare și de creștere a vulnerabilității la stres.
Media10: Care este legătura dintre hormoni și dispoziția pe care o avem?
Dr. Andra Tașcău: Hormonii au o influență importantă asupra dispoziției. La femei sunt implicați, în principal, estrogenul și progesteronul, iar la bărbați testosteronul. Când există dezechilibre hormonale, la femei întâlnim stări de iritabilitate, nervozitate, anxietate, emotivitate excesivă sau aparent nejustificată. În schimb, la bărbați observăm nervozitate excesivă, tulburări de comportament și de control al impulsurilor, agresivitate. În ambele cazuri apar modificări ale comportamentului sexual și ale nivelului de concentrare.
Semnele tulburărilor de personalitate
Media10: Cum ne dăm seama că o persoană suferă de această tulburare? Ce ar trebui să ne atragă atenția?
Dr. Andra Tașcău: Ca să-l citez pe Țiriac: „Tulburări!”, că sunt mai multe. În primul rând, ne atrage atenția faptul că persoana nu mai este „cum o știm”. În cazul persoanelor aflate într-un episod depresiv, remarcăm tristețea accentuată, persistența, lipsa plăcerii pentru activitățile care anterior erau practicate cu plăcere și care aduceau bucurie. De asemenea, apare dezinteresul față de cei din jur sau față de propria persoană, pacienții suferă de insomnie și sunt în permanență obosiți, lipsiți de energie. În al doilea rând, la polul opus avem episodul maniacal. Pacienții sunt într-o permanentă stare euforică, expansivă, cu o stimă de sine exagerată, dorm puțin. Cu toate acestea, sunt plini de energie, logoreici, funcționarea socio-profesională nu este afectată.
Reamintesc că aceste simptome trebuie să aibă o anumită durată. Nu oricine este trist câteva zile este depresiv și nu oricine dansează în ploaie este maniacal. Simptomele trebuie cuantificate global, coroborându-se cu personalitatea de fond a persoanei respective. Vreau să menționez în mod particular atenția pe care trebuie să le-o acordăm proaspetelor mame. Este firesc să prezinte schimbări de dispoziție și în urma schimbărilor hormonale, în stilul de viață, în urma oboselii, dar depresia post-partum este o afecțiune cât se poate de serioasă, care trebuie abordată din timp.
„Familia, prietenii observă schimbări în stilul de viață sau în comportamentul pacientului”
Media10: Cum ajung pacienții, de obicei, la psihiatru?
Dr. Andra Tașcău: Pacienții ajung să vină fie din proprie inițiativă pentru că observă că ceva nu este „cum era”, fie la îndemnul familiei, apropiaților sau chiar aduși de către aceștia din același considerent. Familia, prietenii observă schimbări în stilul de viață sau în comportamentul pacientului.
Media10: Ce putem face ca să tratăm tulburările de dispoziție? Care sunt soluțiile terapeutice?
Dr. Andra Tașcău: Tratamentul acestor afecțiuni este deopotrivă medicamentos, individualizat. Se prescrie pentru fiecare pacient în parte în funcție de simptome, de alte afecțiuni asociate și psihoterapeutic. Dacă ni se pare că un cunoscut a avut aceleași simptome, a luat un medicament și i-a fost bine nu înseamnă că acel medicament este potrivit și pentru noi. De aceea, primul pas în tratament este consultul de specialitate. Numai așa se poate administra o medicație corectă. În paralel cu psihiatrul și implicit tratamentul medicamentos este recomandată psihoterapia. Astfel, pacientul va învăța să gestioneze schimbările, stresul, boala și toate implicațiile ei.
„Dacă pacientului îi este prescrisă medicație psihiatrică nu înseamnă că va deveni dependent de pastile”
Media10: Există și situații în care pacienții rămân toată viața cu această problemă?
Dr. Andra Tașcău: Tulburările afective, tulburările psihice, în general, au această stigmă, de toată viața. Multe boli sunt cronice, durează toată viața, dar asta nu înseamnă că nu ne putem desfășura viața cu tot cu ele. Da, tratamentul este de durată, nu se începe fără psihiatru și nici nu se încheie fără el. Dacă pacientului îi este prescrisă medicație psihiatrică nu înseamnă că va deveni dependent de pastile sau că va ajunge o legumă din cauza lor. Înseamnă doar că se află într-o anumită perioadă în care medicația psihiatrică este ceea ce îl ajută să își desfășoare viața cât mai aproape de normal.
Media10: Cât de important este să facem schimbări în stitul de viață pentru a ne îmbunătăți starea de sănătate?
Dr. Andra Tașcău: Îmbunătățirea stilului de viață este importantă indiferent că suferim sau nu de o boală psihică sau oricare ar fi ea. Important este să conștientizăm dacă și ce putem îmbunătăți. Obiceiurile alimentare, sedentarismul, activitățile recreaționale, oriunde simțim că lipsește ceva avem obligația față de noi să începem să îmbunătățim. Dacă putem să o facem singuri este ideal. În schimb, dacă avem nevoie de ajutor din partea specialiștilor, atunci nu este nicio rușine. Important este ca, la finalul zilei, când tragem linie, să ieșim pe plus. Dacă obligația față de noi e îndeplinită, atunci putem arunca un ochi și în jurul nostru, să vedem dacă cineva de lângă noi poate fi ajutat.
„E important să ne dăm seama ce nevoi avem”
Media10: Ce putem face pentru a avea o dispoziție bună?
Dr. Andra Tașcău: E important să ne dăm seama ce nevoi avem. Odată ce știm asta, putem face orice atâta vreme cât nu îi încurăm pe ceilalți: mișcare, alimentație, recreere. Mulți dintre noi uităm să ne punem pe primul loc din dorința de a-i ajuta pe alții și ne neglijăm. Ce scăpăm din vedere este faptul că, dacă nouă nu ne e bine, nici pe ceilalți nu îi putem ajuta.
Media10: Care este rolul familiei în tot acest proces de vindecare?
Dr. Andra Tașcău: Familia joacă un rol crucial pentru că pacientul psihic are nevoie să știe că nu e singur. În special la începutul tratamentului, când tendința de a renunța este mai mare, când poate rezultatele nu vin pe cât de repede și-ar dori ei, atunci este cea mai mare nevoie să aibă pe cineva aproape, care să îi sprijine și să le fie alături. Nimeni nu poate înțelege prin ce trece altcineva, dar le putem fi alături pentru a încerca.
