Schimbarea anotimpului poate aduce modificări semnificative și în starea noastră de sănătate. Sistemul imunitar este principalul aliat atunci când vorbim de protecția împotriva virusurilor și bacteriilor. Toamna, suntem predispuși infectării, iar un organism cu o imunitate slabă va lua mult mai ușor contact cu virusurile. Prin urmare, corpul nu va fi în stare să lupte. Alimentația echilibrată, odihna, activitatea fizică, suplimentele alimentare, vaccinul sunt metode prin care ne putem întări sistemul imunitar. Câte tipuri de imunitate există? Cum știm că avem o imunitate scăzută? Ce putem face ca să ne consolidăm imunitatea? Ce vaccinuri sunt recomandate toamna și care dintre acestea vor fi compensate/gratuite? Ne spune dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie, într-un interviu acordat Media10.
Tu știi care sunt tipurile de imunitate?
Media10: Ce este sistemul imunitar și câte tipuri de imunitate există?
Dr. Dalida Mosorescu: Termenul de imunitate vine din latinescul „imunitas”, care înseamnă scutire, adică însușirea organismului de a opune rezistență în fața activității microbilor și a substanțelor toxice. Cu alte cuvinte, reprezintă capacitatea organismului de a-și păstra sănătatea și vigurozitatea. Imunitatea este de patru tipuri, printre care avem, în primul rând, imunitatea înnăscută. Aceasta este imunitatea cu care ne naștem, fără niciun fel de explicație științifică. Unii ne naștem cu o imunitate foarte puternică, alții ne naștem cu o imunitate mai fragilă.
Imunitatea dobândită, care este cea mai bună și de cea mai lungă durată, este imunitatea adaptativă. Aceasta este bazată pe experiențele din trecut, pe trecerea prin boală. Aceasta presupune memorarea și recunoașterea agentului declanșator prin intermediul anticorpilor deja existenți. La o nouă întâlnire cu aceeași agresiune, organismul o va recunoaște și va ști cum să reacționeze. Imunitatea pasivă este cea împrumutată sau temporară. Ca exemplu, aici vorbim de imunitatea care se trasmite de la mamă la făt prin laptele matern. Mai precis, se pot transmite niște substanțe cu potențial protector prin laptele matern. Imunitatea activă este imunitatea dobândită artificial, prin vaccinare.
Imunitate scăzută, imunitate crescută
Media10: Ce persoane pot fi predispuse unei imunități scăzute sau chiar exagerate?
Dr. Dalida Mosorescu: Există anumite categorii de pacienți cu o imunitate scăzută și două cazuri în care pacienții au o imunitate exagerată. Pentru categoriile din imunitatea scăzută încadrăm diverse boli: SIDA, cancer, diabet, bronhopneumopatie cronică, tratamente îndelungate cu preparate cortizonice sau citostatice, vârste extreme (copilul foarte mic sau vârstnicul), alcoolicii, fumătorii, obezii, stresul emoțional și fizic, somnul de proastă calitate sau insuficient, alimentația deficitară calitativ, mâncărurile procesate, fast food-ul și expunerea la mediul toxic. Pe de altă parte, există și două situații în care organismul reacționează prin imunitate extremă: alergiile și bolile autoimune.
Alergiile înseamnă că sistemul nostru imun are o reacție exagerată. Mai precis, produce imunoglobuline E în exces împotriva unor alergeni pe care organismul ar trebui să îi accepte și să nu reacționeze exagerat. În cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar atacă și distruge structurile proprii ale organismului, adică produce anticorpi împotriva propriilor structuri.
„Copilul meu răcește prea des.” Câte episoade de răceală sunt normale pe an?
Media10: Cum este sistemul imunitar la copil, comparativ cu cel al adulților?
Dr. Dalida Mosorescu: Sistemul imunitar la copil este imatur și continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 12 ani. Nou-născutul și sugarul sub trei luni au imunitate din laptele matern. Această imunitate se poate extinde până la șase-opt luni. Este foarte important ca mamele să înțeleagă faptul că nicio formulă de lapte nu echivalează cu laptele matern. Diferența o fac acești anticorpi care se găsesc numai în laptele mamei. De aceea, indicația de alăptare la sân este până la doi ani, dar obligatoriu măcar până la vârsta de șase luni. Chiar dacă mama nu are un lapte calitativ sau nu este suficient cantitativ, e important ca fiecare masă să înceapă cu atât cât poate mama să ofere și apoi să se continue cu laptele formulă.
De asemenea, expunerea la infecțiile comune are un rol important pentru întărirea sistemului imunitar. Răcelile apar, de obicei, după șase luni, când copilul nu mai este protejat de anticorpii din laptele matern. Prin urmare, putem aprecia că un număr de șase-opt episoade de răceală pe an este normal la sugar și preșcolar, cinci-șase episoade de răceală pe an pentru școlar, patru episoade pe an pentru adolescenți și adulți. În concluzie, aceste îmbolnăviri ușoare sunt benefice și întăresc sistemul imunitar.
Cum ne consolidăm imunitatea?
Media10: Cum facem să ne întărim sistemul imunitar?
Dr. Dalida Mosorescu: Alimentația sănătoasă și echilibrată, cu fructe și legume proaspete, fără alimente procesate, fără fast food, fără mezeluri este pe primul loc. Suplimentele, care sunt de mai multe feluri: alimentare, vitaminice și antioxidanți, ajută și ele foarte mult. Suplimentele alimentare și vitaminice sunt benefice în special la schimbarea de anotimp, toamna și primăvara, și includ complexe cu vitaminele C, D și Zinc, dar și anumite alimente cum sunt acizii grași esențiali.
Activitatea fizică și somnul de calitate regenerează organismul și ajută la funcționarea normală a sistemului imunitar. De asemenea, e important să avem o greutate corporală normală pentru că obezitatea ne scade imunitatea. Trebuie să avem o igienă riguroasă, atât igiena corporală prin spălatul pe mâini cu apă și săpun „de 1000 de ori pe zi”, cât și igiena alimentelor (spălatul legumelor, fructelor, al cărnii). Să renunțăm la vicii (tutun, alcool) pentru că și acestea contribuie la slăbirea imunității.
Ce suplimente pot fi de ajutor?
Media10: Cum ne ajută suplimentele alimentare să ne întărim sistemul imunitar?
Dr. Dalida Mosorescu: Putem folosi unele suplimente alimentare, vitaminice sau antioxidanți, însă nu la toți pacienții. Ele nu sunt un panaceu. Fiecare recomandare se pliază pe profilul pacientului pe care îl avem în față, cum ar fi: un pacient vârstnic cu comorbidități, un copil foarte mic și care răcește mai des decât este normal. De cele mai multe ori, o igienă riguroasă, o alimentație echilibrată, un somn sănătos și mișcarea sunt suficiente pentru menținerea unui sistem imunitar puternic.
Totuși, dacă este cazul, putem recomanda anumite suplimente alimentare (acizi grași esențiali din semințele de in, cânepă, pește, nuci), suplimente vitaminice (vitaminele C, D, Zn, A, B12, B6, E) sau antioxidanți. Trebuie menționat faptul că aceste vitamine se dau cu măsură și nu se administrează dacă nu este cazul. De exemplu, excesul de zinc poate inhiba sistemul imunitar, iar excesul de vitaminele B6 și B12 poate potența dezvoltarea anumitor celule tumorale.
Sistemul limfatic, componentă a sistemului imunitar
Media10: Care este rolul sistemul limfatic în bunăstarea sistemului imunitar?
Dr. Dalida Mosorescu: Sistemul nostru imunitar are o componentă de bază, și anume sistemul limfatic. Acesta este sistemul organismului de apărare și purificare. Sistemul nostru limfatic este format din: limfă, vase limfatice și organe ce conțin țesut limfatic. Vasele limfatice sunt cele care asigură transportul limfei. Organele care conțin țesut limfatic sunt: timusul, ganglionii limfatici, splina și amigdalele. Timusul este o glandă mică, aflată în spatele sternului, care are rolul de a produce limfocite T, responsabile de imunitatea celulară. Timusul este mai activ în perioada de copilărie și adolescență, urmând să își piardă din proprietăți odată cu înaintarea în vârstă.
Ganglionii limfatici sunt localizați de-a lungul întregului corp, de la nivelul capului până la nivelul membrelor. Aceștia sunt structuri limfatice ce conțin celule B (care secretă anticorpi), celule T și celule macrofage. Unii ganglioni sunt palpabili fără a avea o semnificație patologică, iar aici vorbim despre micropoliadenopatia fiziologică. De principiu, adenopatia (tumefacția, mărirea de volum a unui ganglion) reprezintă răspunsul ganglionului la agresiunea infecțioasă. Sunt foarte multe boli, în special virale, care se soldează cu adenopatie. De multe ori, acesta este primul semn (dacă nu face febră copilul) care-l determină pe părinte să vină la medic.
Splina sintetizează anticorpi, distruge și elimină bacteriile anihilate de anticorpi, distruge celulele sanguine moarte. De aceea, pacientul splenectomizat (fără splină) are probleme de imunitate și se confruntă cu o imunitate scăzută. Amigdalele reprezintă prima linie de protecție a sistemului digestiv și a aparatului respirator. Ele sunt, practic, poarta de intrare. Amigdalele distrug bacteriile și virusurile prin structura limfatică pe care o prezintă și reprezintă un obstacol pentru bacterii si virusuri. De aceea, extirparea amigdalelor înseamnă că noi vom crea o intrare liberă și mai facilă pentru agenții agresori în aparatul digestiv și respirator. Nu discutăm aici despre indicațiile medicale reale de amigdalectomie (scosul amigdalelor) pe criterii bine stabilite.
De asemenea, un rol important îl are și măduva osoasă, care contribuie la imunitate prin producția de globule albe (leucocite). Ele oferă protecție organismului împotriva infecțiilor. Practic, noi spunem despre un pacient că are o imunitate precară în momentul în care numărul lui de leucocite scade.
Ne putem testa imunitatea prin efectuarea imunogramei și hemoleucogramei complete
Media10: Cum ne putem testa imunitatea?
Dr. Dalida Mosorescu: Avem posibilitatea de a face niște teste pentru imunitate, iar acestea sunt: imunograma și hemoleucograma completă. Hemoleucograma completă este pentru a verifica numărul de leucocite și formula leucocitară (globulele albe produse de măduva spinării), iar imunograma pentru evaluarea anticorpilor produși. Există patru clase de imunoglobuline, deci de anticorpi: A, G, M și E. Imunoglobulinele A sunt elementul cel mai important pentru că ne apără împotriva bacteriilor și virusurilor. Imunoglobulinele E sunt cele care cresc în răspunsul imuno-exagerat la persoanele alergice și sunt responsabile pentru procesele alergice.
Imunoglobulinele M reprezintă prima imunoglobulină care este secretată atunci când organismul este amenințat de un antigen. Imunoglobulinele G au rolul de a neutraliza toxinele bacteriene, fiind secretate după imunoglobulinele M. Imunoglobulinele G rămân post boală și ne asigură o imunitate pe o perioadă mai lungă de timp. Mai exact, dacă va lua copilul/adultul din nou contact cu o mononucleoză infecțioasă, o infecție coronavirală sau varicelă peste o lună de zile, organismul va recunoaște triggerul și copilul nu va mai dezvolta boala pentru că va avea deja anticorpi. În plus, imunoglobulinele G sunt cele care traversează bariera placentară și protejează nou-născutul în primele luni de viață.
Ce vaccinuri trebuie să facem pentru a fi protejați?
Media10: Cum putem dobândi imunitatea prin vaccinare?
Dr. Dalida Mosorescu: Vaccinul conține antigen, adică niște substanțe care generează o producție de anticorpi ce declanșează sistemul imunitar, fără a produce boala în sine. Vaccinarea induce o imunitate pentru anumite infecții pe termen lung, stimulând producerea celulelor cu memorie (Ig G-urile). Vorbim, deci, despre o imunizare de tip activ. Pentru că este toamnă, cele două vaccinuri importante sunt: vaccinul gripal și vaccinul pneumococic. Vaccinul gripal ne protejează împotriva gripei, nu și a altor tipuri de răceli. Vaccinul pneumococic reprezintă o imunizare activă împotriva bolilor pneumococice, a pneumoniei, otitei medii cauzate de Streptococcus pneumoniae.
Mai există pe piață niște vaccinuri polimicrobiene cu administrare orală pe care eu le folosesc de foarte mulți ani. Sunt două tipuri mai uzitate, niște lizate bacteriene pentru infecțiile cu streptococ, pneumococ, klebsiella, stafilococ, haemophilus influenzae etc. Broncho-Vaxomul este unul dintre ele și are două forme de prezentare: 3,5 mg (plic cu praf pentru copiii mai mici și capsule pentru cei mari) și 7 mg (pentru adulți și adolescenți). Schema de imunizare constă în 10 zile pe lună, trei luni consecutiv, o capsulă/un plic dimineața pe nemâncate, indiferent dacă adultul/copilul are sau nu o infecție bacteriană/virală. Un alt produs este Luivacul, cu lizat bacterian, similar ca și acțiune. Schema terapeutică diferă: capsulele se administrează 28 de zile, se face pauză alte 28 de zile și apoi se repetă cura. Aceaste două variante sunt pentru infecțiile bacteriene, deci nu înlocuiesc vaccinul împotriva gripei.
Practic, o imunitate bună și sănătoasă, în special la anumite grupe de vârstă și anumite categorii de boli, o vom obține prin asociere: vaccinul gripal cu vaccinul polimicrobian și vaccinul pneumococic (care este compensat/gratuit de anul acesta). Mai este un tip de imunitate, mai exact imunitatea dobândită prin serumizare. Este un tip de imunitate pasivă, similară cu cea dată de laptele matern. Se administrează niște seruri imune, adică îi dam pacientului imunoglobuline direct, anticorpi gata formați, specifici anumitor boli precum: sindroame de imunodeficiență, trombocitopenii, polineuropatii demielinizante.
Pacienții își vor putea lua singuri vaccinul gripal din farmacie
Media10: Ce noutăți legislative vor fi din această toamnă în ceea ce priveste vaccinurile?
Dr. Dalida Mosorescu: Vaccinul pentru gripă, ca și cel pneumococic, dar și vaccinul HPV, vor avea un alt tip de abordare de anul acesta. Dacă până acum medicul de familie ridica de la DSP vaccinul împotriva gripei, de anul acesta pacientul îl va ridica din farmacie în baza unei rețete compensate 50% sau 100%. Acesta este noul ordin al Ministerului Sănătății publicat în Monitorul Oficial în data de 15.09.2023. Este vorba despre toate formele de prezentare de la vaccinul gripal, inclusiv vaccinul cu administrare intranazală care a apărut de câțiva ani pe piață. Acest tip de vaccin, nazal, se adresează pacienților între 24 de luni și 18 ani. Vaccinurile injectabile pot fi efectuate numai copiilor peste vârsta de șase luni. Atenție! Dacă un copil sub nouă ani nu a făcut nicio doză vaccinală împotriva gripei, se recomandă să se administreze două doze la un interval de 28 de zile.
Vaccinuri compensate/gratuite din această toamnă
Media10: Ce vaccinuri vor fi compensate/gratuite din această toamnă?
Dr. Dalida Mosorescu: Vaccinurile împotriva gripei intră într-o listă de compensare E1 sau E2. Lista de compensare E1 este de 50% și se adresează persoanelor între 45-65 de ani fără boli cronice. Lista de compensare E2 este de 100% și se adresează copiilor de la șase luni la 19 ani cu sau fără boli cronice; gravidelor; persoanelor între 19-65 de ani cu diferite boli cronice: cardiovasculare, renale, hepatice, neurologice, respiratorii, metabolice, oncologice etc; persoanelor peste 65 de ani cu sau fără boli cronice și personalului medico-sanitar. Vaccinul HPV va fi emis tot în această rețetă compensată E1 și E2. E2-ul va fi gratuit pentru fetele între 11-19 ani, iar E1 va fi compensat 50% între 19-45 de ani, doar pentru populația de sex feminin, deocamdată.
În aceeași manieră, pe listele de compensare E1 și E2 vor intra și anumite vaccinuri pentru protecția împotriva altor boli precum: varicelă, rubeolă, rujeolă, parotidită epidemică, hepatită B, meningită. De exemplu, vaccinul împotriva hepatitei B va intra în compensare pentru dializații nevaccinați sau pentru personalul medico-sanitar cu titru mic de anticorpi după trei doze. Vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive intră în compensare la gravide și rapel la fiecare 10 ani de la doza anterioară la adulți. Aceste informații sunt publicate în Monitorul Oficial, însă acum urmează normele de aplicare.
