Alergia la ambrozie este tot mai frecventă în România, mai ales în zona de câmpie. Potrivit statisticilor Ministerul Sănătății, aproape 500.000 de români sunt alergici la polenul de ambrozie. Mulți pacienți confundă această afecțiune cu o simplă „răceală”. Dar, ce înseamnă exact această alergie? Cum se manifestă? Care sunt soluțiile de tratament? Dr. Alexandra Cârstoiu, medic specialist alergolog la Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova, ne oferă răspunsurile.
Media10: Cum apare alergia la ambrozie?
Dr. Alexandra Cârstoiu: În primul rând, trebuie să existe o expunere repetată, frecventă. În al doilea rând, există o predispoziție, dar sunt și oameni cu predispoziție care nu dezvoltă niciodată alergii. În al treilea rând, mecanismul în sine de producere este relativ simplu. Alergia reprezintă un răspuns imun exagerat. În momentul în care polenul ajunge la nivelul mucoasei nazale, acesta este perceput ca un factor străin, ca un potențial agresor și atunci sistemul imunitar încearcă să îl elimine prin acești anticorpi de tip IgE, adică anticorpii alergici.
Media10: Ce facem dacă suntem alergici?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Mai întâi trebuie să ne dăm seama dacă simptomele pe care le experimentăm sunt alergii pentru că, de multe ori, considerăm că suntem răciți, luăm paracetamol două săptămâni – o lună și vedem că nu ne trece, iar după două săptămâni de paracetamol suntem mai rău. Pe măsură ce înaintăm în vârful polinic, atunci observăm că simptomele se accentuează și luăm în continuare medicație. Câteodată pacienții urmează o schemă complexă de tratament cu antibiotic asociat cu antiinflamator, au impresia că sunt ameliorate simptomele, dar după aceea vor constata că sunt tot „răciți”. Abia atunci își dau seama că este o alergie și se prezintă la medicul alergolog, unde sunt diagnosticați corect.
Ce este un test alergologic cutanat
Media10: Ce teste trebuie efectuate pentru a stabili dacă avem sau nu alergie la ambrozie?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Testele pe care alergologii le fac sunt teste cutanate, prick, așa se numesc. Trusa standard cuprinde un număr obligatoriu de alergene, undeva în jur de 17 prick-uri și înglobează alergenele din toate sezoanele, și perene, și sezoniere. Extinderea testarii pentru Ambrosie se face în momentul în care se observă că sipmtomele apar mai devreme sau dacă pacientul experimentează alergia de mai mulți ani. De exemplu, floarea-soarelui și Artemisia sunt buruieni care înfloresc mai devreme decât ambrozia și pacientul devine simptomatic cu câteva săptămâni înainte.
Media10: Ce simptome prezintă o persoană la debutul alergiei și cum se pot schimba acestea pe parcursul timpului?
Dr. Alexandra Cârstoiu: La debutul alergiei, adică în primul sau în al doilea an, pacientul are niște simptome ușoare și nici măcar nu este conștient că ar putea fi vorba de alergie. Când ajunge în fața mea și stăm de vorbă, abia atunci își dă seama de episoadele anterioare de alergie. Pacienții ajung, de obicei, cam prin anii trei-patru de sensibilizare alergică. Acestea sunt cele mai fericite cazuri pentru că unii dintre ei ajung foarte târziu, din păcate. Principalele simptome sunt: nas înfundat, hipersecreție (rinoree apoasă), mâcărime de nas, strănut, mâncărime în gât. Dacă ne referim la sezonul de ambrozie, atunci avem, suplimentar, simptome la nivelul ochilor cu hiperemie conjunctivală, adică înroșirea ochilor, hipersecreție, mâncărime oculară, un diconfort în sfera ORL și oftalmică. Mai târziu, simptomele ori se agravează, ori pot să facă așa-zisul marș alergic când pot ajunge la astm dacă nu le tratează din timp. Pacientul trebuie să fie foarte compliant la tratament, adică să înțeleagă că este unul de lungă durată. Se începe o pregătire presezonieră pentru a nu ajunge în vârf de sezon când simptomele îi răvășesc și calitatea vieții este influențată, nemaiputând să funcționeze la parametrii normali. Dacă le gestionăm corect de la bun început, chiar și la cazurile care au fost foarte grave cu bronhospasm, ajungem să trecem sezonul cu o schemă minimă terapeutică.
Media10: Care este frecvența pacienților cu alergie la ambrozie?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Nu pot să vă dau un număr exact, dar pot să vă spun, cu siguranță, că au crescut și cresc de la an la an. Anul acesta am constatat o mare creștere a numărului de cazuri. Factorii care au dus la un număr mai mare de persoane cu alergie la ambrozie sunt: înmulțirea plantei; sensibilizările la unele persoane au ajuns, în ani, mai avansate; concentrația de polen a crescut și din cauza gradului de poluare în orașe. Este ca într-o încăpere închisă, unde nu s-a mai aerisit de mult și acolo sunt o grămadă de substanțe, noxe, gaze și polen. În plus, polenul de la ambrozie este purtat de vânt. Pe curenții de aer vine de la kilometrii depărtare, nu trebuie să fim lângă un lan de ambrozie. Sunt cazuri care încearcă să distrugă ambrozia cosind-o și fac anafilaxii severe. Nu vreau să sperii, dar poate fi foarte grav și de aceea consider că trebuiesc aduse în discuție și aceste situații.
Când mergem la medic
Media10: Când trebuie să ne prezentăm la medic? Când vin pacienții, de obicei?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Pacienții mei, care deja sunt diagnosticați, vin tot timpul cu două săptămâni înainte de sezon. Persoanele care vin din străinătate, de exemplu, pentru că am foarte mulți pacineți care sunt alergici și locuiesc în zonele nordice, unde nu crește ambrozia, vin după câteva zile cu ochii roșii și coriză (inflamare a mucoasei nazale). Chiar am avut săptămâna trecută o doamnă tânără, era și însărcinată. În situațiile acestea, când ai o sarcină în primul trimestru, când aproape toate medicamentele sunt interzise, trebuiesc respectate, în primul rând, măsurile de profilaxie.
Media10: În cazul în care pacientul nu se prezintă la medic după mai multe episoade de alergie, există anumite consecințe ale acesteia? Se pot agrava simptomele, apar altele?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Pacienții nu mai pot respira deloc, se trezesc noaptea, au toleranță scăzută la efort, sunt foarte obosiți, prezintă mâncărime la nivelul gâului, la nivelul faringelui, urechii, conductului auditiv. Asta numai dacă simptomele rămân rezumate la nivelul nasului. Dacă merg mai departe și trec de bariera ORL, adică coboară pulmonar, pacienții prezintă tuse seacă, iritativă, nu se odihnesc noaptea pentru că fac bronchospasm. Am copii care au venit acum în criză astmatiformă. De exemplu, sunt persoane cu copii sensibilizați peren, la acarienii din praful de casă, ulterior sensibilizați la polenul de ambrozie. Mamele mă întreabă de ce nu mai funcționează tratamentul pe care l-au avut de la alt alergolog și atunci le spun că tratamentul este foarte bun, doar că nu mai este suficient pentru că acești copii au fost expuși suplimentar si la ambrozie. În cazurile acestea, trebuie să suplimentezi fie antihistaminicul, fie picăturile de nas, fie medicația inhalatorie. Relația medic-pacient alergic este pe termen lung, chiar și cu pacienții sensibilizați doar pe un singur polen, pentru că alergia aceea va fi de la an la an.
De ce nu este bine să ne tratăm „după ureche”
Media10: Multe persoane apelează la farmaciști pentru a trata simptomele fără să știe, de fapt, la ce au alergie. Ce le sugerați pacienților în acest sens?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Ideea este că prelungim, în zadar, momentul diagnosticării și al inițierii unui tratament corect. Eu nu zic că poate la debutul unei alergii, în primii ani de sensibilizare, te duci la farmacie și îți trece cu un anumit tip de antialergic, dar după aceea nu o să mai funcționeze. Ei așa ajung, după doi-trei ani, pentru că nu mai merge, administrează tratamentul prea târziu și cu intermitente. Tratamentul se ia constant, deoarece expunerea persistând, mecanismele imunologice sunt în continuă derulare. Ei doar au trecut ziua respectivă cu bine, dar nu au o strategie. Trebuie să fie o strategie pe termen mediu sau lung, în funcție de sensibilizarea alergică respectivă.
Ce soluții de tratament există
Media10: În ce constă tratamentul?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Tratamentul de bază, universal valabil, este reprezentat de antihistaminice, adică antialergicele. Acestea trebuie luate în fiecare zi, cât este nevoie, în funcție de alergen. În cazul ambroziei, antihistaminicul se ia de la începutul sezonului până la sfârșit, zilnic. Dacă acesta nu reușește să mai controleze simptomele și simțim că ne deranjează nasul sau ochii, atunci administrăm tratament topic nazal cu corticosteroid simplu, corticosteroid asociat cu antihistaminic sau corticosteroid cu decongestionante. Acesta este tratamentul pentru simptomele ușoare-medii. El nu vindecă simptomele, ci le tratează. Dacă discutăm de dorința de a vindeca această alergie, atunci discutăm despre imunoterapia alergen specifică, însă nici aceasta nu este pe viață. Este o terapie care durează între trei-cinci ani. În general, se face tot timpul anului, dacă discutăm despre varianta subcutanată. Mai există și varianta sublinguală pe care pacientul, după inițiere, și-o face singur acasă pe o perioadă de șase luni, presezonier și cosezonier (facem referire doar la vaccinul pentru Ambrosie).
Media10: Cum putem ameliora simptomele acasă?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Dacă le știm, cu siguranță le putem trata pentru că ni s-a spus de la medic ce avem de făcut în situațiile în care apar simptomele. Sunt situații când pacientul le controlează pe schema dată și îi spunem cu ce frecvență să vină la medic. Eventual, frecvența aceea o să fie variabilă în funcție de simptomatologia lui, adică dacă el observă că ceva în plus a apărut sau nu mai este controlat, atunci trebuie să vină. Eu prefer să le spun strategia pe care o urmăresc ca ei să se poată gestiona singuri acasă, să nu fie dependenți de mine, dar cu rugămintea să vină periodic la control, odată pe an sau la șase luni, în funcție și de ce anume urmăresc, mai ales la cei care au implicare pulmonară. În rest, să vină când ceva nu mai merge, când apare un simptom nou sau s-a agravat. Dacă nu știm că suntem alergi sau la ce suntem alergi, dacă luăm antihistaminice după ureche și observăm că ne-a trecut, că suntem mai bine, e clar că acolo este alergie și asta presupune mersul la medic cât mai repede.
Ce măsuri de prevenție putem lua
Media10: Cât de importante sunt măsurile de profilaxie?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Măsurile de profilaxie sunt importante. Contează expunerea, evident. Cu cât mă expun mai puțin, cu atât înseamnă un tratament minimal, care îi oferă pacientului confortul necesar. După aceea, dacă iau tratament, dar eu mă expun în continuare, e clar că atunci trebuie să suplimentez, însă dacă eu sunt bine și mă protejez, merg la fel, cu schema inițială, cu minimul stabilit. Mie îmi place să stabilesc un minim necesar astfel încât să nu supradozez pacientul respectiv aiurea. Dacă eu am rezultate cu un antialergic și cu topic nazal, foarte bine, eu sunt foarte mulțumită, dacă am doar cu spray-ul de nas sunt și mai mulțumită, dar presupune să venim la medic și să îi comunicăm starea clinică. Alergia nu este o boală ieftină și nici comodă. Măsurile de profilaxie cuprind: purtarea unei măști și a unor ochelari de protecție; evitarea activităţilor exterioare, în aer liber, când concentraţia polenurilor este mare; nu se recomandă plimbări, alergări, mers pe bicicletă sau picnicuri în parcuri sau în mediu rural în timpul sezonului de polenizare, se evită sporturile pe iarbă; se evită cositul sau tăierea/tunsul ierbii, iar dacă este absolut necesar, se impune purtare de mască şi ochelari protectori; este recomandă închiderea ferestrelor locuinţei între orele 06:00–16:00 (deschiderea poate fi recomandată după miezul nopţii) și închiderea geamurilor autovehiculelor; utilizarea instalaţiilor de aer condiţionat şi a filtrelor speciale pentru alergene, în perioada sezonului polenic; spălarea frecventă a feţei cu apă în cursul zilei şi duşul la sosirea la domiciliu pentru îndepărtarea grăuncioarelor de polen.
