La școală, fiecare an vine provocări pentru elevi, informații noi de explorat și de însușit. Clasa Delfinilor va trece acum într-o nouă etapă, plină de surprize și curiozități. Elevii clasei a II-a vor face cunoștință cu tabla înmulțirii și a împărțirii, vor învăța să analizeze un text, dar vor pătrunde și în lumea cunoașterii de sine, a relației cu ei și cu cei din jur. Ce este nou în clasa a II-a? Cum poate fi folosit jocul în procesul de învățare? La ce activități vor participa copiii? Aflăm de la Maria Stuparu, învățătoarea clasei a II-a B de la Școala Gimnazială „Terraveda”.
Media10: Clasa I a trecut, acum urmează clasa a II-a. Cum va fi resimțită această trecere de copii?
Maria Stuparu: Trecerea de la clasa I la clasa a II-a nu va fi extrem de greu resimțită de copii pentru că nu sunt schimbări foarte mari. Din fericire, clasa a II-a se leagă puternic de clasa pregătitoare și de clasa I. Tot ceea ce au dobândit până acum se așează și se explorează în profunzime în clasa a II-a. În noul an școlar, voi începe cu ancorele familiare lor astfel încât să găsească cât mai multe punți cunoscute și să se poată conecta la ele. De asta avem nevoie atunci când apare schimbarea sau atunci când emoțiile sunt foarte mari și simțim că ne pierdem sentimentul de siguranță. În acest sens, am pus foarte mult accent pe decor pentru că îi impactează. Acele momente în care intră și iau contact pentru prima dată cu mediul clasei le influențează foarte mult disponibilitatea lor interioară.
Pe ce se pune accentul în clasa a II-a?
Media10: Ce va fi diferit în clasa a II-a? Ce învață elevii în clasa a II-a?
Maria Stuparu: La matematică, vom ajunge să cunoaștem tabla înmulțirii și a împărțirii. În definitiv, înmulțirea se bazează pe adunarea repetată, iar împărțirea pe scăderea repetată, adică pe ceea ce noi facem deja de doi ani de zile. Nu este o noutate foarte mare pentru ei fiindcă se vizează cam aceleași obiective. Nu o să pun accent pe memorare, ci pe acest raționament logico-matematic prin care ei să înțeleagă principiul înmulțirii și împărțirii, să aibă sens în mintea lor și să îl transpună din ce în ce mai rapid până ce acest proces va fi automatizat.
În zona de comunicare, o să mergem pe partea de scriere imaginativă, să creăm propriile conținuturi, să facem compuneri, texte în care să se întâmple lucruri. O să mergem și pe partea de lectură mult mai profund, pe analiza textelor. Cunoaștem deja structura unei cărți și tipurile de personaje, însă acum o să mergem să analizăm un pic ce trezește în noi acea lectură, dacă am trăit sau nu ceva similar cu ce trăiește personajul. În schimb, la partea de citit o să punem accentul mai mult pe intonație, vom face jocuri de rol. Vom lucra mai mult pe partea de performanță atât la comunicare, cât și la matematică. O să încerc să creez niște contexte care să le stârnească natural excelența.
Jocul în predare și învățare
Media10: Jocul este una dintre metodele preferate de elevi. Cum o vei folosi anul acesta?
Maria Stuparu: Unul dintre obiectivele cele mai importante ale jocului este acela de însușire a informațiilor învățate și de așezare a conținutului. Ne interesează ca tot procesul de învățare să fie ușor de digerat pentru elevi, să aibă sens, să fie atașate emoții pozitive de conținutul învățat, iar dacă sunt emoții negative, măcar să existe acest sentiment de integrare, de: „Nu am reușit să fac asta, dar nu am fost singur.” Jocul ia din seriozitatea contextului de învățare, din presiunea învățării și crește siguranța, crește parteneriatul, scade acest gând: „Sunt singur, nu sunt suficient de bun”.
În același timp, jocul este util în sala de clasă pentru că dincolo de obiectivul pe care mi l-am setat pe plan academic, mă ajută să mai bifez încă un obiectiv la fel de important pentru mine, și anume: coeziunea grupului, sharing-ul de informații între ei. În momentul în care îi implic în jocuri, le dau contexte prin care să ofere celorlalți și să primească de la ceilalți. De asemenea, jocul este util și atunci când vorbim fie de competiție, fie de colaborare. Pun accentul pe colaborare fiindcă mi se pare că avem nevoie de modele și de contexte în care să învățăm să colaborăm și să antrenăm acest spirit de siguranță comunitară încă de la vârste fragede.
Jocul îi ajută și în relația pe care o au cu mine. În momentul în care activitatea de consolidare este sub formă dinamică, de joc, mai puțin structurată, dar cu reguli, fiindcă este important să ne atingem obiectivul, ei pot să-și îmbogățeasccă felul în care mă percep ca autoritate. Pot să înțeleagă că autoritatea nu înseamnă doar cel care se impune prin duritate, prin reguli foarte stricte și clare, ci că această autoritate pot să o livreze sub diverse forme. Astfel, le crește mult încrederea pe care ei o au în mine, deschiderea.
Activități școlare, de aprofundare a informației
Media10: Ce activități noi ai pregătit pentru elevii tăi în noul an?
Maria Stuparu: Vom avea colțul de lectură, care este și un colț al creativității, atenției la detaliu, zona „visării cu ochii deschiși”. În această zonă putem să citim, să notăm idei care au o anumită însemnătate pentru noi. Anul acesta îmi doresc foarte mult să mergem în profunzime, să ne identificăm cu ceea ce citim, să fim un pic atenți la ce se trezește în noi când întâlnim un personaj sau o anumită situație în carte, să ne permitem să schimbăm finalul sau începutul a ceea ce am citit.
De asemenea, pentru anul acesta proiectez lucrul în echipă. Vor fi echipe de câte trei elevi care vor avea diferite roluri: lector, expert și amator, curios. Lectorul va prezenta, expertul va completa sau va invalida informația, iar curiosul va pune întrebări suplimentare. Această structură, de trei elevi în echipă, ajută foarte mult în ventilarea materialului învățat, întoarcerea pe toate părțile a informației. Faptul că elevii vor fi în roluri diferite, îi va ajuta foarte mult în „spargerea” informației.
Conectarea cu grupul, dar și cu propriul eu
Media10: Pe lângă programele școlare, vor fi și activități ce vor viza raportarea la grup și la propria persoană?
Maria Stuparu: Una dintre colegele mele a venit cu o idee, așa că împreună ne-am hotărât să introducem în clasă momentul de apreciere. Elevii vor primi săptămânal cinci inimioare, urmând să folosească câte una pe zi. La finalul fiecărei zile, copilașii vor avea posibilitatea să ofere simbolul de apreciere și recunoștință unui coleg care, din orice punct de vedere aleg ei, i-a impresionat în acea zi: fie că i-a deschis sticla cu apă sau că a dat prioritate unui alt coleg, fie că a răspuns foarte rapid la ore sau că a lucrat excepțional.
Bineînțeles că, la final de săptămână, unii elevi vor avea mai multe inimioare, alții mai puține și aici ne-am dorit să lucrăm pe această asumare. Fiecare elev va avea posibilitatea să spună ce simte în momentul în care se uită la simbolurile de apreciere primite și ce intenție își fixează pentru următoarea săptămână. Un alt obiectiv pe care ni l-am propus prin această activitate este dezvoltarea discursului oral. Ne dorim ca cei mici să poată fi capabili să primească un mesaj, să formuleze un răspuns la el, să-și spună opinia, să transmită ceea ce se întâmplă în interiorul lor pornind de la ceea ce văd, de la mai multe sau mai puține inimioare.
Un alt conceput la care m-am gândit eu a fost introducerea oglinzii distorsionante. Oglinda are o ramă cu mesaje pe care mi-ar plăcea să le găsească tot timpul când se întorc la relația lor cu propria persoană, când rămân singurei. Mi-am dorit ca în aceste opt ore pe care ei le stau la școală să aibă posibilitatea să se vadă pe sine, nu doar ce este în afara lor. Metafora și simbolul oglinzii sunt extrem de valoroase fiindcă ne ajută să înțelegem mai bine felul în care ne vedem pe noi înșine, cum ne văd alții pe noi, dar și cum îi vedem noi pe ceilalți.
Motivul pentru care am ales să fie distorsionată este pentru că vreau să creez o poveste. Cu cât vor fi mai departe de oglindă și cu cât vor lăsa mai multe elemente să pătrundă între ei, cu atât imaginea din oglindă va fi mai diferită de ceea ce sunt ei, de fapt. În schimb, cu cât vor face mai mulți pași în direcția ei, cu atât persoana din oglindă va fi mai asemănătoare cu ei.
„Îmi place foarte mult să creez legături și să ofer părinților contexte în care să interacționeze unii cu ceilalți”
Media10: Ce ți-ai propus să schimbi în relația cu părinții în acest an?
Maria Stuparu: Îmi place foarte mult să creez legături și să ofer părinților contexte în care să interacționeze unii cu ceilalți. Anul acesta îmi doresc ca în formatul ședinței cu părinții să existe și un moment în care să pot veni cu anumite completări din zona mea de psihologie și de educație. Să încercăm fie să discutăm despre un tipar în comunicare, bariere care pot să apară, fie să vorbim despre lucruri tipice care se întâmplă în anumite intervale de vârstă. Pentru asta, voi avea mai multe activități care să vizeze lucrul cu grupul pentru că eu am făcut cursuri de formare în acest sens.
Am multe instrumente pe care le aduc sub formă de joc sau provocări la întâlnirile cu părinții. Încerc ca la ședințele cu părinții să creez fie un context de învățare, în care să plece cu unu-două lucruri noi pe parte cognitivă, fie să introduc un moment de explorare în care să aibă prilejul să se exploreze pe ei înșiși, unul pe celălalt, iar eu să lucrez un pic la coeziunea grupului. De asemenea, o să păstrez deschisă ușa clasei. Le comunic în continuare părinților disponibilitatea mea de a-i primi și de a-i implica, dacă ei doresc, sub orice formă suplimentară.
