Un ficat sănătos este într-un corp îngrijit, echilibrat și moderat în ceea ce privește stilul de viață și alimentația. Mulți dintre noi tindem să nu acordăm atenție acestui organ, însă puțini știm că rolul ficatului este esențial pentru buna funcționare a întregului organism. Pe lângă stilul de viață, trebuie să avem grijă și la consumul de medicamente, pentru că multe dintre ele atacă și deteriorează ficatul. Ce medicamente sunt toxice pentru ficat? Cum știm că ficatul nostru are de suferit? Cum ne protejăm ficatul atunci când luăm antibiotic? Aflăm de la dr. Viorel Biciușcă, medic primar medicină internă la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Ficatul, „laboratorul central al organismului”
Media10: Ce este ficatul și care este rolul lui în organism?
Dr. Viorel Biciușcă: Ficatul este cel mai mare organ solid, intern al corpului nostru, deși reprezintă doar 2% din greutatea unui adult. Este supranumit „laboratorul central al organismului” și îndeplinește sute de funcții extrem de complexe. De funcționarea sa în parametri normali depinde funcționarea întregului organism. Ficatul beneficiază de o rețea vasculară complexă. Mai exact, tot sângele care părăsește stomacul și intestinul trece prin ficat, iar el neutralizează și elimină toate toxinele ajunse în organism. Pe de altă parte, această bogată vascularizație îl face și vulnerabil. Ficatul poate fi agresionat de o multitudine de factori: bacterii, virusuri, substanțe toxice, precum alcoolul sau medicamentele.
Pe lângă funcția de detoxifiere, ficatul participă la metabolismul glucidelor, proteinelor și lipidelor, la sinteza elementelor sangvine (albumine, globuline) sau a factorilor coagulării. De asemenea, ficatul produce bila, un fluid esențial în absorbția și digestia lipidelor, prin secreția de săruri și acizi biliari. Funcțiile acestui organ sunt extrem de numeroase și complexe, de aceea este esențial pentru corpul uman. Deși este recunoscută capacitatea sa extraordinară de regenerare, există limite și acestea trebuie respectate.
„Medicul trebuie întotdeauna să pună în balanță riscurile și beneficiile administrării unui medicament”
Media10: Ce medicamente sunt toxice pentru ficat și ar trebui evitate?
Dr. Viorel Biciușcă: Frecvența și severitatea reacțiilor adverse la medicamente sunt influențate de mai mulți factori. Unii dintre aceștia țin de pacient (vârsta, sexul, afecțiunile preexistente, factorii genetici), alții au legătură cu medicamentele respective (calea de administrare, dozele, biodisponibilitatea). De exemplu, vârstnicii sunt mai sensibili, la fel și pacienții cu boli renale sau hepatice preexistente. Pe măsura înaintării în vârstă, masa hepatică și fluxul sangvin se reduc. Asta înseamnă că scade și posibilitatea de eliminare hepatică a medicamentelor. Dacă și funcția enzimelor implicate în metabolizare (P-450) este redusă, șansele ca anumite medicamente să devină toxice, chiar și la doze terapeutice, sunt crescute.
Unii pacienți sunt alergici la anumite medicamente sau pot prezenta reacții paradoxale, neașteptate, adică o reactivitate anormală la un anumit medicament. De aceea, medicul trebuie să pună în balanță întotdeauna riscurile și beneficiile administrării unui medicament. Leziunile produse uneori de anumite medicamente nu pot fi recuperate, cu toată capacitatea de regenerare recunoscută a ficatului. Există chiar și situații când este necesar transplantul hepatic. În cazurile de insuficiență hepatică fulminantă se poate ajunge și la deces.
Când devin medicamentele toxice pentru ficat?
Media10: Ce tip de medicamente „atacă” cel mai rău ficatul?
Dr. Viorel Biciușcă: Există o gamă largă de medicamente cu potențial hepatotoxic: acetaminofen, amoxicilină, amiodaronă (cordarone), clorpromazină, ciprofloxacină, diclofenac, eritromicină, fluconazole, izoniazidă, metildopa, contraceptive orale, statine, rifampicină etc. Chiar și așa-numitele produse naturale comercializate la plafar pot fi hepatotoxice. Dintre medicamentele pe care le folosim uzual, câteva sunt recunoscute cu potențial hepatotoxic considerabil. Unul dintre acestea este acetaminofenul sau paracetamolul. Pentru a deveni agresiv, acesta ar trebui administrat în doze foarte mari pe o perioadă îndelungată de timp sau la pacienții cu afecțiuni hepatice preexistente, al căror ficat este incapabil de a mai metaboliza acest toxic.
Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul sau diclofenacul, pot provoca suferință hepatică, pe lângă cea gastrică, dacă sunt folosite abuziv și necorespunzător. Statinele, foarte utilizate de pacienții cardiaci cu hipercolesterolemie, se administrează sub stricta supraveghere a funcției hepatice. Antibioticele administrate abuziv, fără recomandarea medicului și monitorizarea reacțiilor adverse, pot produce afectare hepatică. Combinația amoxicillin-clavulanat (produs comercial Augmentin sau Amoxiclav) ar fi un exemplu bine-cunoscut. Eritomicina sau tetraciclina au potențial hepatototoxic print-o sumare de factori predispozanți. În schimb, hepatotoxicitatea chimioterapiei sau a tuberculostaticelor este greu de evitat.
Când administrăm medicamente trebuie să monitorizăm nivelurile enzimelor hepatice
Media10: Când luăm antibiotic, cum ne protejăm ficatul?
Dr. Viorel Biciușcă: Ca o regulă generală, administrarea oricărui medicament sau a unor suplimente medicamentoase, chiar „naturale”, trebuie realizată doar la indicația și sub atenta supraveghere a medicului. Pacientul trebuie să informeze medicul curant asupra afecțiunilor preexistente, a medicației cotidiene, dacă prezintă alergii sau dacă a avut experiențe negative cu anumite produse în trecut. Un alt aspect important este ca pacientul să recunoască reacțiile adverse și să le raporteze medicului, întrerupând administrarea produsului respectiv.
În cazul medicamentelor cu un cunoscut potențial hepatotoxic, mai ales atunci când se recomandă administrarea prelungită (este și cazul antibioticelor), se impune monitorizarea nivelurilor enzimelor hepatice (GOT, GPT, GGT). La creșteri ale acestora peste nivelul normal de două – trei ori, se cere o vigilență crescută, iar la valori de patru – cinci ori peste intervalul de referință se întrerupe imediat administrarea. Din păcate, nu există un produs natural sau medicamentos care să contracareze efectul toxic al substanțelor chimice asupra ficatului. Produsele hepatoprotectoare existente pe piață ce conțin extracte de anghinare, silimarină, fosfolipide esențiale sau aminoacizi ajută ficatul să se regenereze, dar nu pot face mai mult decât pacientul însuși.
Alimente și vitamine care atacă ficatul
Media10: Ce suplimente naturale pot ataca ficatul? Anumite vitamine pot să nu fie benefice pentru ficat?
Dr. Viorel Biciușcă: Nu tot ceea ce este natural este necesar sau benefic oricui. Bananele și strugurii, de exemplu, sunt recunoscute pentru aportul lor crescut de potasiu, fibre, vitamine, minerale și antioxidanti. Totuși, pacienții cu diabet trebuie să le consume moderat pentru că au un conținut crescut de zaharuri. Ceaiul verde este un supliment alimentar folosit frecvent în zilele noastre pentru proprietățile sale energizante și antioxidante. Mulți folosesc extractul de ceai verde în curele de slăbire, însă puțin știu că au fost raportate cazuri de hepatotoxicitate. Chiar și vitaminele folosite în exces, precum vitamina A sau niacina, au fost incriminate pentru același efect toxic.
Ce simptome pot sugera o problemă a ficatului?
Media10: Cum știm că ficatul nostru are de suferit? Cum se diagnostichează problemele hepatice?
Dr. Viorel Biciușcă: Afectarea ficatului este reversibilă, de cele mai multe ori, acesta fiind capabil sa-și regenereze propriile celule deteriorate. Există, însă, suficiente cazuri de insuficiență hepatică fulminantă cauzate de medicamente. Au fost raportate cazuri grave de afectare hepatică, chiar la doze reduse de acetaminofen, administrate pe o perioadă scurtă de timp. Semnele și simptomele afectării hepatice pot să apară la câteva ore după administrare. Greața, vărsăturile, balonarea, diareea sunt cele mai frecvente. Mai pot apărea febra, cefaleea, durerea abdominală, oboseala, senzația de mâncărime a pielii, lipsa poftei de mâncare, îngălbenirea ochilor și a pielii, urina închisă la culoare, scaunele decolorate.
Când pacientul observă apariția acestora trebuie să întrerupă imediat administrarea medicamentului și să ia legătura cu medicul. Pentru a depista o boală hepatică, se recomandă analize de sânge, ecografie abdominală, computer tomograf sau biopsie hepatică, în anumite situații. Pentru acestea ne adresăm medicului de familie, medicului internist sau medicului gastroenterolog.
„Pericolul ne pândește chiar din farfurie”
Media10: Ce putem face ca să ne protejăm ficatul?
Dr. Viorel Biciușcă: Putem încerca să furnizăm organismului aportul de alimente nutritive, bogate în enzime ce ajută digestia și detoxifierea. Câteva exemple aflate la îndemâna oricui sunt: avocado, bananele, ananasul, varza, nucile, semințele, măslinele, chefirul. Un regim de viață și alimentar echilibrat este singura rețetă magică. Trebuie să evităm pe cât posibil agresionarea ficatului nostru prin aportul de substanțe toxice, precum: alcool, droguri, tutun, zahăr și grăsimi în exces, conservanți, aditivi alimentari, potențatori de aromă, coloranți. E important să ne alegem cu mare grijă alimentele necesare organismului pentru că pericolul ne pândește chiar din farfurie. Pe de altă parte, stresul și somnul insuficient contribuie intens la vulnerabilizarea ficatului și a întregului organism.
Media10: Cum prevenim apariția afecțiunilor hepatice?
Dr. Viorel Biciușcă: Orice boală poate fi prevenită printr-un stil de viață sănătos, dar și prin respectarea limitelor propriului organism. Fiecare dintre noi trebuie să ne știm limitele și să le respectăm. De asemenea, un control periodic la medicul de familie, chiar dacă nu ne supără nimic, este extrem de util. Depistarea precoce a unei afecțiuni începe cu identificarea factorilor de risc. O persoană care consumă medicamente la recomandarea vecinilor, pentru că a citit pe internet sau a auzit la televizor că face minuni, se expune la riscuri. Recomandabil este să nu consumăm medicamente sau suplimente fără a avea indicație clară de la medic.
