Pandemia Covid-19 a provocat efecte neplăcute atât la nivel fizic, cât și psihic. Izolarea, lipsa interacțiunii sociale au dus la agravarea anumitor afecțiuni din sfera psihiatrică sau chiar la dezvoltarea unor alte boli. Ce efecte a avut pandemia Covid asupra oamenilor? Ce schimbări s-au produs la nivel psihic? Cât de mult a afectat pandemia pacienții cu tulburări de personalitate? Ce alte afecțiuni psihiatrice au dezvoltat pacienții? Ne spune dr. Livia Strunoiu, medic primar psihiatru în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Media10: Ce impact a avut pandemia Covid-19 asupra dezvoltării tulburărilor de personalitate?
Dr. Livia Strunoiu: Tulburările de personalitate sunt afecțiuni psihiatrice complexe în a căror dezvoltare sunt implicați mai mulți factori: de mediu, predispoziția genetică, experiențele timpurii de viață. Acestea au debutul în adolescență sau la vârsta de adult tânăr. Ele reprezintă tipare persistente de percepție, de relaționare și modificări de comportament generalizate, rigide, ce duc la disfuncționalitate și suferință subiectivă. În ceea ce privește pandemia, nu avem încă date concrete pentru a trage concluzii privind impactul direct asupra dezvoltării tulburărilor de personalitate.
„Izolarea prelungită, interacțiunea socială limitată sunt factori ce pot acutiza anumite trasături de personalitate”
Media10: Ce fel de schimbări în comportamentul și starea emoțională a pacienților ați observat în urma pandemiei?
Dr. Livia Strunoiu: Pandemia a fost resimțită ca o sursă de stres major pentru foarte mulți oameni. Stresul prelungit poate influența echilibrul psihic și poate contribui la dezvoltarea sau chiar agravarea anumitor simptome ale tulburărilor de personalitate și nu numai. Izolarea prelungită, interacțiunea socială limitată sunt factori ce pot acutiza anumite trasături de personalitate. Ratele crescute de depresie, anxietate și tulburare de stres post-traumatic (PTSD) observate în pandemie ar putea interacționa cu trăsăturile preexistente ale indivizilor cu tulburări de personalitate și probabil au contribuit la dezvoltarea anumitor simptome. Accesul la serviciile de sănătate mintală a fost limitat în timpul pandemiei din cauza presiunii asupra sistemului de sănătate. Acest lucru a întârziat disponibilitatea tratamentului și a intervenției pentru persoanele cu risc de a dezvolta tulburări de personalitate, dar și alte afecțiuni psihiatrice.
„Cei care se confruntau deja cu anxietate sau depresie înainte de pandemie ar putea fi mai vulnerabili la dezvoltarea tulburărilor de personalitate”
Media10: Există anumite persoane care ar putea fi mai predispuse dezvoltării tulburărilor de personalitate după pandemia Covid-19?
Dr. Livia Strunoiu: Persoanele vulnerabile, care prezentau deja trăsături sau tendințe asociate cu anumite tulburări de personalitate, ar putea fi mai susceptibile la dezvoltarea sau exacerbarea lor din cauza factorilor de stres și provocărilor generate de pandemie. Persoanele cu experiențe traumatice în copilărie, cei neglijați sau cu familii disfuncționale au un risc crescut de a dezvolta tulburări de personalitate. Pe lângă acestea, se suprapun și factorii de stres ai pandemiei. Cei care se confruntau deja cu anxietate sau depresie înainte de pandemie ar putea fi mai vulnerabili la dezvoltarea tulburărilor de personalitate. Aceste afecțiuni pot interacționa cu stresul, iar trauma poate contribui la favorizarea schimbările de personalitate.
Lipsa abilităților de coping, adică indivizii cărora le lipsesc mecanismele eficiente de adaptare pentru a face față stresului și incertitudinii, ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta strategii dezadaptative, care se aliniază cu trăsăturile tulburării de personalitate. De asemenea, stresul financiar și ocupațional poate contribui la dezvoltarea anumitor trăsături asociate tulurarilor de personalitate. De exemplu, persoanele care s-au confruntat cu dificultăți financiare semnificative sau cu pierderea locului de muncă în timpul pandemiei au experimentat un nivel de stres crescut.
Tulburările de personalitate debutează, de obicei, în adolescență
Media10: Cum pot fi diferențiate simptomele de anxietate și depresie de cele ale tulburărilor de personalitate post-pandemie?
Dr. Livia Strunoiu: Este esențial să facem diagnosticul diferențial între tulburările de personalitate și alte afecțiuni mintale care ar putea avea simptome similare. Pentru a asigura un diagnostic precis, psihiatrul va lua întotdeauna în considerare și alte afecțiuni, cum ar fi: tulburările de dispoziție, tulburările de anxietate și tulburările legate de consumul de substanțe. Tulburările de personalitate presupun tipare de comportament stabile și prezente pentru o perioadă îndelungată, de obicei cu debut în adolescență. Aceste trăsături produc deteriorări semnificative în majoritatea domeniilor de funcționare, cum ar fi: relațiile interpersonale, munca și viața de zi cu zi.
Media10: Cum puteți face distincția între reacțiile normale la stres și semnele clare ale unei tulburări de personalitate în rândul pacienților?
Dr. Livia Strunoiu: Persoanele care au experimentat în mod direct boala sau pierderea celor dragi din cauza virusului Covid-19 pot fi expuse riscului de a dezvolta simptome de stres post-traumatic. Acestea ar putea interacționa cu vulnerabilitățile existente și ar putea contribui la schimbări de personalitate.
„Măsurile sporite de igienă și siguranță din timpul pandemiei ar putea influența tendințele obsesiv-compulsive preexistente”
Media10: Există anumite tipuri de tulburări de personalitate care par să fie mai des întâlnite după perioada pandemiei?
Dr. Livia Strunoiu: Izolarea socială pe o perioadă destul de îndelungată, precum și anxietatea cauzate de pandemie ar putea exacerba tendințele evitante, crescând gradul de reținere și teama de respingere. Măsurile sporite de igienă și siguranță din timpul pandemiei ar putea influența tendințele obsesiv-compulsive preexistente. Acestea sunt caracterizate printr-o concentrare excesivă de ordine, curățenie și control. Cei cu trăsături de personalitate dependentă au resimțit o nevoie excesivă de sprijin din partea celorlalți.
Media10: Cum se diagnostichează tulburările de personalitate?
Dr. Livia Strunoiu: Tulburările de personalitate sunt clasificate în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5), care conturează criterii specifice pentru fiecare tulburare în parte. Medicul psihiatru va compara simptomele și istoricul pacientului cu aceste norme pentru a determina dacă se îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru o anumită tulburare de personalitate. Se evaluează trăsăturile și tiparele comportamentale ale individului, gândurile, emoțiile și interacțiunile interpersonale. Mai apoi se investigheză dacă aceste modificări sunt omniprezente și inflexibile în diferite situații de viață.
„Validarea sentimentelor și a emotiilor poate reduce senzația de izolare”
Media10: Pandemia a creat incertitudine și schimbări majore. Cum ați ajutat pacienții să își adapteze identitatea și să facă față acestor schimbări?
Dr. Livia Strunoiu: Pacienții au fost ajutați să își găsească abilitățile personale de adaptare și să facă față incertitudinii și schimbărilor majore aduse de pandemie printr-o abordare individualizată. În astfel de perioade, în care au loc schimbări semnificative, este normal să resimțim nesiguranță și chiar anxietate. Validarea sentimentelor și a emotiilor poate reduce senzația de izolare.
Media10: Cum pot observa prietenii și familia semnele incipiente ale unei tulburări de personalitate și cum ar trebui să reacționeze?
Dr. Livia Strunoiu: Diagnosticarea tulburărilor de personalitate se face doar de către medicul psihiatru. Totuși, înainte de prezentarea la specialist, familia poate observa anumite modificări în comportamentul acestor pacienți. De exemplu, relațiile lor sunt marcate de instabilitate și conflictualitate crescută pe fondul emoționalității ridicate și al schimbărilor bruște de dispoziție. Răspunsul la situații stresante, chiar minore, este disproporționat. Uneori au crize de furie sau detașare emoțională. Gândirea lor poate fi dihotomică, polarizată, văzându-se pe sine sau pe ceilalți ca fiind doar buni sau răi.
De asemenea, comportamentul poate deveni impulsiv, fără anticiparea consecințelor nefavorabile. În multe cazuri, pot fi lipsiți de empatie, ceea ce agravează interacțiunile sociale.Trebuie reținut că mulți tineri pot prezenta astfel de comportamente din când în când, fără a dezvolta o tulburare de personalitate. Totuși, dacă aceste manifestări sunt constante și provoacă disfuncție semnificativă în mai toate domeniile vieții, este recomandat să solicităm o evaluare și să ne adresăm unui medic psihiatru.
„O dietă echilibrată, un somn de calitate, activitatea fizică practicată în mod regulat sunt factori ce contribuie la sănătatea globală a individului”
Media10: Ce măsuri putem lua pentru a ne îmbunătăți sănătatea mentală și a preveni, totodată, dezvoltarea tulburărilor de personalitate?
Dr. Livia Strunoiu: În primul rând, atunci când vorbim de sănătate mentală, ne referim și la o stare generală de bine. O dietă echilibrată, un somn de calitate, activitatea fizică practicată în mod regulat sunt factori ce contribuie la sănătatea globală a individului. Trebuie reținut că abuzul de substanțe sau consumul excesiv de alcool pot declanșa sau agrava probleme de sănătate mintală. În al doilea rând, relațiile sociale de calitate cu familia și prietenii sunt, de asemenea, foarte importante. Recomandarea generală este de a evita izolarea și singurătatea. Managementul relațiilor stresante, precum și identificarea situațiilor mult prea solicitante sunt alți factori cheie de așa-zisă protecție.
