Vertijul este o afecțiune pentru care pacienții se prezintă frecvent în cabinetul medicului specialist neurolog. Pe lângă senzația de amețeală, pacienții ajung în cabinet și cu stări de vomă, tulburări de echilibru, secuse nistagmice, transpirație. Administrarea tratamentului corespunzător, precum și reeducarea fizică a pacientului ajută la tratarea vertijului. Ce înseamnă această afecțiune? Cum o controlăm? Ce soluții de tratament există? Aflăm de la dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Media10: Știu că aveți foarte mulți pacienți care vin pentru această afecțiune la dumneavoastră și mi-aș dori să le explicăm puțin ce este vertijul.
Dr. Adriana Ninoiu: Vertijul reprezintă o falsă senzație de mișcare, o senzație de rotire a pacientului în jurul propriului său corp sau a obiectelor din mediul înconjurător. Această senzație este asociată cu o tulburare de mers și echilibru pe care pacienții o descriu frecvent ca pe o amețeală puternică cu dezechilibru într-o parte. Uneori, pacienții spun: „Mergeam ca un om băut.” De aici concluzionăm că vertijul nu este neapărat o boală de sine stătătoare, ci un simptom, mai degrabă.
Vertijul poate să apară din cauze oftalmologice, ORL, hematologice sau neurologice
Media10: Care sunt cauzele vertijului?
Dr. Adriana Ninoiu: Există foarte multe cauze ale vertijului și dintre acestea aș putea menționa: cauze oftalmologice precum tulburările de vedere și cauze ORL, iar aici vorbim, în special, despre afecțiunile urechii interne deoarece la acest nivel avem receptori vestibulari care se ocupă cu echilibrul. Ei transmit în permanență creierului informații despre poziția capului și a corpului în spațiu, iar dacă aceștia suferă un dezechilibru poate să apară vertijul. De asemenea, avem cauze hematologice, precum anemia, care pot determina vertij. Cauzele neurologice sunt reprezentate de afecțiunile degenerative ale coloanei vertebrale cervicale. Pacienții care se prezintă în cabinet vin cu spondiloză cervicală, cu tulburări de statică vertebrală sau hernie de disc intervertebral.
De asemenea, afecțiunile vasculare cerebrale pot să producă o perturbare a fluxului sagvin cerebral, mai ales la nivelul arterelor vertebrale și la nivelul arterei bazilare. Acestea se ocupă cu irigarea centrilor echilibrului de la nivelul cerebelului și trunchiului cerebral. Aici putem vorbi despre insuficiența circulatorie vertebro-bazilară, despre accidente ischemice tranzitorii sau accidente vasculare cerebrale atât ischemice, cât și hemoragice. Alteori, vertijul poate reprezenta manifestarea unei tumori cerebrale sau a unei demielinizări cerebrale din cadrul sclerozei multiple.

„Se recomandă să se adreseze medicului atunci când vertijul survine brusc sau dacă este paroxistic și are tendință de permanentizare”
Media10: Care sunt simptomele pe care le resimte pacientul și când ar trebui să se prezinte la medic?
Dr. Adriana Ninoiu: Pe lângă amețeală, pacientul cu vertij prezintă dezechilibru, secuse nistagmice. Când intră în cabinet, pacienții sunt palizi, transpirați, speriați, de cele mai multe ori. Se recomandă să se adreseze medicului atunci când vertijul survine brusc sau dacă este paroxistic și are tendință de permanentizare. Pacienții pot să meargă prima dată la medicul de familie, iar ulterior acesta să-i îndrume către serviciul ORL sau neurologie.
Tipuri de vertij
Media10: Există mai multe tipuri de vertij, sunt cauze din sfera ORL, dar și cauze neurologice. Când trebuie să ne prezentăm la medicul ORL, la medicul neurolog sau când e cazul să mergem la ambii medici?
Dr. Adriana Ninoiu: Există, într-adevăr, mai multe tipuri de vertij. Putem vorbi, în primul rând, despre un vertij fiziologic care apare la mișcări bruște ale extremității cefalice (ale capului). Acesta poate să însoțească răul de mișcare sau răul de înălțime. Pe de altă parte, putem vorbi despre un vertij patologic care are drept cauze dezechilibrele urechii interne, afectarea nervului vestibular sau afecțiuni de la nivelul sistemului nervos central. Vertijul periferic apare brusc, este însoțit de senzație de greață și vărsături, bolnavul este palid, transpirat, prezintă tulburări de echilibru, poate să prezinte secuse nistagmice care nu dispar la fixarea privirii, în privirea orizontală.
Acesta poate să apară ca urmare a unor traumatisme cranio-cerebrale sau a unor infecții auriculare frecvente. Vertijul de cauză centrală are o simptomatologie mai zgomotoasă, pacienții prezintă tulburări de vedere de tip scotoame scintilante (flash-uri luminoase), pete la nivelul ochilor sau vedere încețoșată, tulburări de vorbire sau parestezii (furnicături, amorțeli pe un membru al corpului sau pe jumătate de corp), dar acestea sunt tranzitorii, pot să dispară.
„Este foarte important să stăm de vorbă cu pacientul”
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de vertij?
Dr. Adriana Ninoiu: În primul rând, este necesară o anamneză amănunțită. În neurologie este foarte important să stăm de vorbă cu pacientul, să facem o anamneză corectă, este necesar un examen neurologic complet. Acesta ne poate pune în evidență aspecte importante pentru diagnosticarea vertijului. În al doilea rând, dacă suspectăm că este vorba despre o cauză periferică, atunci o să recomandăm pacientului un consult ORL amănunțit cu audiogramă, cu efectuare de probe calorice vestibulare. Din punct de vedere neurologic, evaluarea trebuie completată cu investigații imagistice craniene de tipul tomografiei computerizate sau RMN.
Media10: Cum se poate trata vertijul? Ce soluții de tratament au pacienții?
Dr. Adriana Ninoiu: Dacă identificăm cauza, simptomatologia se poate remite sub tratament adecvat. Uneori poate fi necesară medicație fizică, alteori chiar și psihoterapie. Există, de asemenea, probe de repoziționare vestibulară care se pot efectua și care ajută pacientul. În unele cazuri, pacientul poate fi nevoit să ia tratamentul toată viața, iar în alte cazuri simptomatologia se poate remite dacă tratamentul este urmat corect, așa cum este prescris de medic.
Medicație antiemetică pe bază de plante pentru vertij
Media10: Pe lângă amețeală, pacienții cu vertij au o stare de vomă, un dezechilibru care îi destabilizează. Ce pot să facă din acest punct de vedere? Mulți dintre ei au impresia că este o problemă cu fierea și că e nevoie de un consult la medicină internă.
Dr. Adriana Ninoiu: Se poate confunda patologia, însă simptomele de însoțire ne orientează către diagnosticarea vertijului. Majoritatea pacienților vin cu aceste simptome de însoțire: paloare, transpirații și senzație de greață sau vărsături. Le recomandăm pacienților medicație antiemetică pe bază de plante, cel mai frecvent pe bază de ghimbir (Emetix, de exemplu). Pe de altă parte, există și antiemetice care se eliberează pe bază de prescripție medicală și putem să-i ajutăm în acest sens.
Media10: Episoadele de vertij pot să reapară chiar dacă am urmat un tratament?
Dr. Adriana Ninoiu: Sigur că da. În primul rând, pacientul cu vertij trebuie să aibă un stil de viață sănătos, trebuie să respecte niște reguli simple: alimentație echilibrată, respectarea orarului de somn și de masă. În al doilea rând, pacienții are nevoie de o reeducare fizică, pe care o efectuăm și noi în cabinet. Pacientul trebuie învățat să nu mai facă mișcări bruște ale extremității cefalice, uneori este necesar să-i explicăm și cum trebuie să coboare din pat. Ridicarea din pat se face lent: pacientul rămâne pe marginea patului unu-două minute, apoi se ridică și poate să meargă. Acest lucru se face pentru stabilizarea presiunii arteriale.
Anumite vitamine și minerale pot ajuta la tratarea vertijului
Media10: Există anumite suplimente sau vitamine care pot să ajute pacientul cu vertij?
Dr. Adriana Ninoiu: Uneori poate fi necesară administrarea de minerale precum: calciu, magneziu, zinc sau vitamine precum: vitamina D, vitamine din grupul B care sunt binecunoscute pentru efectele lor neuroprotective atât asupra nervilor, cât și asupra mușchilor. De menționat este că acestea se administrează numai după ce facem niște analize de laborator prin care să identificăm deficitele și să le corectăm.