Chistul glandelor Bartholin. Cum se tratează și ce presupune intervenția chirurgicală?

Glanda Bartholin (sau glandele vestibulare mai mari) sunt organe importante ale sistemului reproductiv feminin. Funcția lor principală este aceea de producere a unei secreții mucoide care ajută la lubrifierea vaginală și vulvară. Bartolinita este inflamația glandelor Bartholin și este o afecțiune ginecologică mai puțin cunoscută, cu simptome vizibile și complicații ce pot apărea dacă nu este tratată la timp. Cum poate fi diagnosticată și tratată corect? De ce apar chisturi pe glanda Bartholin și cum se tratează? Aflăm de la dr. Ana Maria Ifrim Predoi, medic primar chirurg, la Centrul Medical MogoșMed.

Media10: Ce este Glanda Bartholin?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Glandele Bartholin, în număr de două, sunt situate în porțiunea posterioară a labiilor mari, câte una de fiecare parte. Fiecare glandă are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici și al cărui orificiu se deschide în șanțul dintre labii și himen, șanțul nimfo-himenal. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiază organele genitale externe, cu precădere în timpul actului sexual. În mod normal, aceste glande nu sunt palpabile, iar forma lor este aplatizată măsurând aproximativ 10 până la 15 mm. Aceste glande cresc în dimensiune rapid după pubertate și tind să se micșoreze odată cu menopauză.

Media10: Cât de frecventă este patologia?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Incidenţa patologiei glandelor Bartholin variază între 5-24 %, iar rata de spitalizare depăşeşte 90%. Chisturile glandei Bartholin reprezintă 2% din consultațiile ginecologice.

Media10: Când apare un chist pe glanda Bartholin?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Așa cum spuneam mai devreme, glandele Bartholin sunt prevăzute cu câte un canal excretor ce le permite excreția ciprinei, o substanță care ajută în lubrifierea vaginului, mai ales în timpul actului sexual. Blocarea acestor canale excretoare împiedică curgerea secrețiilor, glanda începe apoi să-și mărească dimensiunile, creând chisturi. Aceste chisturi trec adesea neobservate, deoarece de obicei se rezolvă spontan.

„Cel mai adesea afectează femeile tinere, între 20 și 30 de ani”

Media10: Care sunt cauzele apariţiei chisturilor Bartholin și a bartholinitei?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Bartholinita, afecțiunea ce caracterizează inflamația sau infecția uneia sau ambelor glande Bartholin, poate afecta femeia la orice vârstă. Cu toate acestea, cel mai adesea afectează femeile tinere, între 20 și 30 de ani. Odată cu vârsta, chisturile sunt mai puțin probabil să se dezvolte. Inflamația chisturilor glandei Bartholin poate fi legată de infecția cu germeni de origine vaginală, precum chlamydia sau gonococul, dar și de origine digestivă, precum enterobacteria sau enterococul. Sunt însă și studii ce au arătat că Escherichia Coli a fost cel mai frecvent agent patogen izolat în culturile de abces acut Bartholin.  Pe de altă parte, există mai mulți factori de risc care favorizează apariția bartholinitei: diabetul zaharat, igiena personală precară, relații sexuale prea frecvente, traumatismul perineal (atenție la mersul cu bicicleta), vindecarea slabă a epiziotomiei, ingestia de apă sau alimente care conțin bacterii.

Care sunt simptomele

Media10: Care sunt simptomele specifice apariţiei unui chist al glandei Bartholin?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Printre simptomele determinate de apariția unui chist al glandei Bartholin trebuie să amintim durerea. Cu cât chistul se dezvoltă mai repede (uneori poate să apară în  decurs de câteva ore), cu atât durerea este mai intensă. Alteori însă, dezvoltarea lentă a chistului determină o simpla jenă locală accentuată de mers sau șezut. Nu de puține ori pacientele au relatat senzație de prurit vulvo-vaginal, caldură la acest nivel sau scurgerea de secreție sangvino purulentă. Ca semn clinic putem considera tumefacția dezvoltată în zona de proiecție anatomică a glandelor Bartholin. Această tumefiere poate fi superficială, evocând o patologie a ductului, sau mai profundă, corespunzând unei leziuni a glandei în sine.

Media10: Cum se diagnostichează un chist al glandei Bartholin?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Diagnosticarea chistului glandei Bartholin nu pune prea mari dificultăți. O anamneză bine condusă și un examen clinic obiectiv corect efectuat sunt mai mult decât necesare diagnosticării acestei afecțiuni. În cazul chistului glandei, inspecția și palparea vor pune în evidență o tumefacție dezvoltată la nivelul porțiunii posterioare a uneia dintre labiile mari, de dimensiuni variabile, bine delimitată, nedureroasă sau cu jenă locală, consistență elastică. În cazul in  care chistul s-a infectat constituindu-se abcesul, simptomatologia se modifica, se adaugă inflamația acestei tumefacții și a țeșuturilor înconjuratoare, cu durere locală și roșeața tegumentului și a mucoasei vaginale. Uneori se poate observa secreție purulentă exteriorizată printr-un orificiu fistulos. Trebuie luate în considerare diagnosticele diferențiale ale unei mase chistice a glandei Bartholin. Într-adevăr, există și alte patologii vulvare precum chisturile epidermoide sau de incluziune epidermică, chisturile mucinoase, chisturile ductului Nuck, chisturile peretelui vaginal, lipoamele, endometrioamele, chisturile dermoide, hematoamele posttraumatice, herniile inghinale și tumorile vulve maligne. Doar un examen clinic asigură un diagnostic de încredere. Totodată, va permite, după recoltarea  probelor, să se caute posibile ITS (sifilis, chlamydia, gonoree sau altele) ca și cauze ale bartolinitei.

Ce soluții de tratament există

Media10: Cum se tratează chisturile glandei Bartholin?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Managementul este determinat de dimensiunea chistului, de simptome, de vârsta pacientei și de istoricul recurenței. La femeile de peste 40 de ani, este indicat să se facă o biopsie a chistului pentru a exclude cancerul vulvar. La femeile sub 40 de ani, chisturile asimptomatice pot să nu fie tratate, în timp ce chisturile mari și abcesele pot necesita intervenții chirurgicale. La început, medicul prescrie, în general, un tratament medicamentos pentru tratarea bartholinitei. Acestea sunt antibiotice cu spectru larg care acționează asupra infecției. Dacă inflamația glandei Bartholin nu este prea severă și tratamentul este rapid, acest prim tratament al bartolinitei este adesea suficient.  Dacă bartholinita nu trece cu acest tratament, este necesar să se efectueze un tratament chirurgical.

Este indicat să consulți medicul imediat ce apar primele simptome de bartholinita, pentru a beneficia rapid de cel mai potrivit tratament și a evita astfel apariția complicațiilor. Există trei tipuri de intervenții chirurgicale pentru bartholinita acută, care ulterior necesită îngrijire medicală: Marsupializarea, care este cea mai frecventă procedură chirurgicală, presupune efectuarea unei mici incizii în chist pentru a drena abcesul, păstrându-i pereții deschiși spre exterior. Cele două margini ale inciziei nu sunt realiniate pentru a închide buzunarul, ci suturate cu cele ale inciziei cutanate.

Fistulizare o deschidere cu bisturiu pentru evacuarea abcesului. Această incizie a glandei va fi completată în general prin drenaj (instalarea unui dren sau a unui fitil) care va rămâne în loc câteva ore sau zile pentru a avea o deschidere permanentă care să permită evacuarea puroiului.

În cele din urmă, poate fi necesară o excizie. Chistul care provoacă bartholinita va fi apoi îndepărtat complet, făcând imposibilă recidiva.

Ce presupune drenajul chirurgical

Media10: Când se recomandă drenajul chirurgical al chisturilor glandei lui Bartholin?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Fistulizarea chirurgicală (drenajul chirurgical) este indicată în momentul în care chistul sau abcesul au devenit simptomatice și/sau au deja dimensiuni apreciabile. Chiar și leziunile de dimensiuni mici care nu au răspuns tratamentului medicamentos sau cele multirecidivate au indicație de intervenție chirurgicală. Drenajul chirurgical reprezintă abordarea tradițională pentru tratarea chisturilor sau abceselor simptomatice, deși nu este adecvată pentru chisturile profunde. Fistulizarea se realizează prin introducerea unui cateter sau a unui inel Jacobi. Corpul străin introdus împiedică închiderea plăgii, formând o fistulă epitelializată (adică un nou tract de evacuare).

Media10: Ce presupune marsupializarea chistului glandei  Bartholin și când se recomandă?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Marsupializarea este adecvată pentru tratamentul unui chist al canalului Bartholin primar sau recurent situate profund sau al unui abces glandular. Constă în incizia pielii, apoi a chistului, golirea acestuia de conținutul său și menținerea sa deschisă spre exterior prin suturarea marginilor orificiului format la mucoasa vestibulară. Acest artificiu permite realizarea unui drenaj larg al abcesului și în timpul unei cicatrizări dirijate ce durează mai multe săptămâni, se poate produce realizarea unui nou canal funcțional de evacuare.  

Media10: Când este necesară îndepărtarea glandei lui Bartholin și în ce constă intervenția?

Dr. Ana Maria Ifrim Predoi: Exereza (n.r. scoaterea) glandei Bartholin este indicată în cazurile existenței chisturilor simple, neinfectate sau a leziunilor sclero-atrofice ale glandei atunci când marsupializarea ar fi extrem de dificil de realizat. În cazul recidivelor frecvente și în absența contextului infecțios, de asemenea optăm pentru îndepărtarea glandei în totalitate. Intervenția se desfășoară sub anestezie rahidiană sau generală și constă în îndepărtarea completă a glandei afectate printr-o incizie cutanată sau vestibulară (mai estetică), cu sau fără ghidaj intraglandular. Trebuie menționat că această intervenție este mai dureroasă comparativ cu marsupializarea și prin urmare pacientele trebuie avertizate.

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

Problemele de vedere la copii. Cum le depistăm la timp și ce soluții există?

Next Post

Atac de panică în avion. Ce facem?

Related Posts
Verified by MonsterInsights