Te doare genunchiul și nu știi ce să faci? Poți începe prin a te adresa unui specialist. Vizita la medic este unul dintre cei mai importanți pași în diagnosticarea și tratarea patologiei genunchiului. Mulți dintre noi evităm să mergem la un specialist, însă consecințele pot fi grave. Chiar dacă există mai multe soluții de tratament, pacienții care se prezintă târziu la medic au mai puține variante, iar recuperarea este mult mai lungă. Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni la nivelul genunchiului? Ce manifestări ar trebui să îi îngrijoreze pe pacienți? De ce investigații este nevoie pentru a diagnostica boala? Care sunt soluțiile de tratament? Ne spune dr. Cristian Bică, medic specialist ortopedie-traumatologie la Kineto-Plus.
Media10: Cum apare durerea de genunchi? De ce se distruge cartilajul genunchiului?
Dr. Cristian Bică: Cartilajul genunchiului se poate distruge fie dintr-o cauză degenerativă, fie din motive traumatice atunci când există leziuni apărute în diferite activități, cum ar fi cele sportive sau de altă natură. Patologia de la nivelul genunchiului este puțin mai frecvent întâlnită decât cea de la nivelul șoldului, adică articulația este mai expusă la accidentări. Multe traumatisme frecvent întâlnite sunt la nivelul meniscului sau chiar la nivel cartilaginos și, de obicei, se corelează între ele. O leziune de menisc duce, de cele mai multe ori, la o leziune cartilaginoasă. Meniscul este ca o pernă de aer între femur și tibie. Prin urmare, dacă meniscul este afectat, acesta poate fi mobil în articulația genunchiului. E ca și cum ai arunca o pietricică într-un motor aflat în funcțiune. De fiecare dată când folosim genunchiul și meniscul se plimbă în articulație, produce leziuni ale cartilajului.
Patella alta este una dintre afecțiunile genunchiului cu care ne naștem
Media10: Sunt anumite persoane predispuse apariției durerii de genunchi?
Dr. Cristian Bică: Sunt diverse patologii cu care ne naștem. Spre exemplu, la nivelul genunchiului putem vorbi de patella alta. Patela alta este o afecțiune în care rotula (patella) este situată mai sus decât ar trebui și asta pentru că așa ne naștem. Tendonul patelar este mai lung decât ar trebui să fie și atunci patela este situată mai sus la nivelul articulației genunchiului. Fiind situată mai sus, nu se angajează în trohlee, în șanțul de la nivelul femurului, atunci când se produce mișcarea de flexie a genunchiului. Acest lucru îi dă o instabilitate rotulei. În timp, pot să apară leziuni degenerative.
Pe de altă parte, patella alta poate fi asociată și cu o displazie trohleară. Asta înseamnă că șanțul prin care merge rotula atunci când facem flexie – extensie a genunchiului nu este atât de adânc cât ar trebui să fie. Prin urmare, această patologie se poate asocia și cu luxații de rotulă pentru care există tratament chirurgical pentru a preveni apariția lor. Totuși, intervențiile sunt destul de complexe și nu au întotdeauna cele mai bune rezultate, din păcate.
Umflarea genunchiului și senzația de zgomot în genunchi sunt semnale de alarmă
Media10: Pe lângă durerea de la nivelul genunchiului, ce alte simptome pot fi asociate?
Dr. Cristian Bică: Pe lângă durere, umflarea genunchiului, senzația de zgomot în genunchi (click-click încontinuu) sunt semne de alarmă. Uneori, senzația de zgomot în genunchi poate fi fiziologică, dar dacă observăm ceva diferit, ce nu am sesizat până în momentul respectiv, ar trebui să mergem la un specialist pentru a ne asigura că nu este nicio problemă. Există leziuni de menisc care dau această senzație de click-click în genunchi și există pacienți care nu prezintă dureri, dar care au o leziune și se trezesc cu genunchiul umflat pentru că au ignorat problema foarte multă vreme. Atunci când genunchiul s-a umflat, de cele mai multe ori înseamnă că deja a fost afectat cartilajul și umflarea este un răspuns al organismului la leziunea produsă.
Media10: Ce măsuri pot lua pacienții de acasă, până să ajungă la medic?
Dr. Cristian Bică: Pentru aceste patologii, măsurile pe care le pot lua pacienții de acasă sunt foarte reduse. Există câteva lucruri, dar ar fi bine ca ele să fie ghidate de ortoped, respectiv kinetoterapeut. Sunt anumite exerciții menite să întărească anumite structuri musculare și ligamentare pentru a-i da o șansă ligamentului colateral de a se vindeca.
„Întodeauna ar trebui să începem cu o radiografie de genunchi”
Media10: Cum diagnosticăm patologia genunchiului? Ce teste, investigații sunt necesare?
Dr. Cristian Bică: Cel mai important pentru noi, în ortopedie, este examenul clinic. După examenul clinic, în funcție de suspciunea pe care o avem, putem trimite pacientul la alte investigații imagistice. Dacă ne gândim la o leziune de țesuturi moi precum: menisc, ligament încrucișat anterior, posterior sau alte ligamente de la nivelul genunchiului, ne vom orienta către un RMN. Dacă suspicionăm că pacientul cu durere de genunchi are, de fapt, o problemă degenerativă precum artroză, atunci investigația RMN este un pic forțată. Întodeauna ar trebui să începem cu o radiografie de genunchi până să ajungem la investigația RMN. Există și cazuri în care sărim direct la RMN, dar dacă ne gândim la o problemă artrozică atunci ar trebui să efectuăm, în primul rând, o radiografie de genunchi. Mai apoi, dacă sunt nelămuriri sau dorim să aflăm alte amănunte, putem să ne orientăm și către RMN.
Când se recomandă intervenția chirurgicală?
Media10: Cum putem trata durerea de genunchi? Care sunt cele mai bune soluții?
Dr. Cristian Bică: Sunt situații în care pacientul are o leziune de menisc foarte complexă, în care meniscul nu este stabil în genunchi și atunci nu putem să îl trimitem să facă kinetoterapie. De exemplu, avem leziunea de menisc luxată intercondilian în care meniscul este rupt, se mută și ajunge în mijlocul genunchiului. În acest caz, nu putem să-i oferim pacientului kinetoterapie pentru că este o leziune la care trebuie acționat rapid. Fiind acolo, distruge de la o zi la alta cartilajul și atunci trebuie rezolvată leziunea de menisc înainte de a oferi pacientului kinetoterapie.
Dacă vorbim de ligamentul încrucișat anterior, întotdeauna oferim pacientului o soluție conservatoare și încercăm să obținem o recuperare maximă a genunchiului. Dacă pacientul este un sportiv de performanță, automat soluția va fi cea chirurgicală pentru că are nevoie de o stabilitate bună a genunchiului ca să poată să practice un sport profesionist. În schimb, dacă pacientul se ocupă cu munca de birou, nu iese nici la alergat și obține o recuperare bună a stabilității genunchiului prin kinetoterapie, atunci nu prea are rost să facem intervenția chirurgicală.
În ceea ce privesc infiltrațiile, acestea sunt la fel de eficiente ca și la celelalte articulații. Au rezultate extrem de bune, dar diferența o face indicația. Fiecare infiltrație are rolul ei atunci când indicația este corectă. Dacă indicația este incorectă, atunci nici rezultatul nu va fi unul bun.
Când se folosesc ortezele?
Media10: Cum ajută ortezele în durerea de genunchi și care sunt recomandate?
Dr. Cristian Bică: Ortezele ne ajută foarte mult în tratarea patologiei genunchiului. Pacienții care sunt operați pot să fie ajutați de orteză pentru o perioadă de timp, până la recuperarea completă, în funcție de patologia pe care o au. Sunt multe tipuri de orteze care, la fel ca și infiltrațiile, aduc un beneficiu enorm pacientului dacă au o indicație corectă. În funcție de patologie, sunt orteze fixe de genunchi care imobilizează articulația; orteze mobile de genunchi care dau un grad de mobilitate flexie-extensie ce poate fi ajustat în funcție de dorința medicului care tratează pacientul. Spre exemplu, în leziuni de ligament colateral intern, preferăm să-i oferim pacientului o mobilitate limitată.
În funcție de cât de gravă este leziunea, pornim de la o mobilitate de 10-30 de grade în flexie și creștem progresiv până la mobilitate maximă pentru a-i da o șansă colaterală de vindecare. De asemenea, mai sunt niște orteze care sunt folosite pentru luxațiile de rotulă. Avem și orteze Unloader care descarcă un compartiment intern sau extern, în funcție de ce patologie are genunchiul, dacă a fost o operație sau o leziune pe compartimentul intern sau extern. În principiu, încercăm să mutăm greutatea pe partea neafectată a genunchiului.
„Pentru o proteză de genunchi nu folosim niciun tip de orteză”
Media10: Ortezele sunt recomandate tot timpul după o intervenție chirurgicală?
Dr. Cristian Bică: Nu neapărat. Spre exemplu, pentru ligamentul încrucișat anterior folosim o orteză mobilă de genunchi pentru a da o șansă genunchiului să se recupereze și grefa pe care o folosim în locul ligamentului rupt să se integreze, adică să se lipească un pic până începem să tragem de ea. În schimb, pentru o proteză de genunchi nu folosim niciun tip de orteză. Pacientul are voie să se deplaseze imediat postoperator, fie în seara operației, fie a doua zi.
Media10: Toți pacienții care au o patologie a genunchiului reușesc să se recupereze complet? Cât de repede se face recuperarea?
Dr. Cristian Bică: De cele mai multe ori, reușim să recuperăm o mare parte din pacienții care au o afecțiune a genunchiului, dar patologia nu ne permite întotdeauna să ajungem la rezultatul dorit. Din acest motiv există mai multe etape în tratament. Este greu de spus cât de repede se recuperează un pacient pentru că niciodată nu este la fel. În funcție de patologia de care discutăm, recuperarea poate fi de la două-trei săptămâni în cazul unui traumatism în care nu s-a rupt nimic și până la câteva luni de zile. Spre exemplu, în cazul ligamentului încrucișat anterior după ligamentoplastie, recuperarea completă durează undeva la șapte luni.
„E o greșeală să ne ridicăm de la birou și să ne ducem la sky”
Media10: Ce putem face ca să prevenim apariția durerii de genunchi?
Dr. Cristian Bică: Întotdeauna trebuie să ținem minte și să avem în vedere, atunci când ne dorim să mergem iarna la sky sau vara la sporturi pe apă, cu ce ne ocupăm în timpul anului. E o greșeală să ne ridicăm de la birou și să ne ducem la sky pentru că, de cele mai multe ori, rezultatul nu este unul bun. Nefiind pregătiți fizic, pacienții ajung să aibă leziuni de ligamente sau leziuni meniscale care pot necesita intervenție chirurgicală uneori. Ca măsură de prevenție, trebuie să ne asigurăm că avem o condiție fizică adecvată pentru a practica sporturi de acest gen și pentru a preveni apariția problemelor serioase la nivelul genunchiului. De asemenea, trebuie să ne menținem greutatea în limite normale și să evităm excesele.
