În sezonul cald, multe persoane se pot confrunta cu enterocolita. Durerile abdominale, stările de greață și diareea apoasă sunt primele manifestări pe care le au pacienții cu această afecțiune. De obicei, se tratează ușor prin respectarea măsurilor de igienă și o alimentație sănătoasă, însă uneori poate fi nevoie și de tratament medicamentos. Lăsată netratată, enterocolita poate să ducă la complicații, cea mai frecventă dintre ele fiind deshidratarea. De aceea, este bine să apelăm la medic dacă simptomele persistă mai multe zile și se agravează. Dr. Vlad Pădureanu, medic primar medicină internă la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, șef de lucrări UMF Craiova, ne spune mai multe despre cauzele, tratamentul și complicațiile enterocolitei.
„Enterocolita este extrem de contagioasă și necesită izolarea pacientului la domiciliu”
Media10: Ce este enterocolita?
Dr. Vlad Pădureanu: Enterocolita este o afecțiune care apare, de obicei, în sezonul cald, în perioada verii. Este o inflamație a tractului digestiv și afectează atât intestinul subțire (enterită), cât și colonul (colită). Poate să aibă un debut brusc prin crampe abdominale, stări de greață și diaree apoasă. Când la aceste simptome se adaugă și vărsăturile, diagnosticul este de gastroenterocolită acută, o formă mai complexă de enterocolită.
Enterocolita este extrem de contagioasă și necesită izolarea pacientului la domiciliu. Se transmite cu ușurință de la o persoană la alta, pe cale orală, prin înghițirea de alimente infectate cu diverse virusuri sau bacterii. Înghițirea apei de mare, de exemplu, poate duce la apariția unor infecții gastrice în special la copii. Enterocolita este provocată, în general, de bacterii, fungi, ciuperci, paraziți, virusuri și poate avea manifestări gastrointestinale agresive.
Cauzele apariției enterocolitei la copii și adulți
Media10: Există mai multe tipuri de enterocolită? Care sunt acestea și de ce apar?
Dr. Vlad Pădureanu: După tipul de manifestare, enterocolita poate fi acută și cronică. În funcție de sursa declanșatoare a bolii, avem enterocolită bacteriană, provocată de bacterii precum: Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter și Clorstridium difficile. Un alt tip este enterocolită cauzată de agenți fungici, cum ar fi Candida. Enterocolita virală, care este dată de rotavirusur (în special la copii), adenovirus, virsul Norwal, astrovirs. Enterocolită parazitară, produsă de Giardia, Entamoeba, Balantidium coli, Cryptosporidium sau Blastocystis hominis. Mai avem enterocolita mecanică, care apare ca urmare a unor leziuni ale intestinelor, și enterocolită toxică, provocată de medicamente, droguri sau alte substanțe toxice din diferite produse.
Din punct de vedere al manifestărilor, putem avea enterocolită necrozantă, când inflamația intestinului este însoțită de moartea unor celule din mucoasa intestinală. Aceasta apare mai ales la bebelușii care au un sistem imunitar slab dezvoltat. Un alt tip este enterocolita pseudomembranoasă, care apare atunci când mucoasa intestinală este afectată de o infecție provocată de antibiotice. Enterocolita asociată cu antibioticele, ce se instalează după administrarea unui tratament îndelungat cu antibiotice care distruge mucoasa, flora intestinală și duce la inflamație intestinală. Enterocolita hemoragică este cauzată mai ales de bacteria Escherichia coli și se manifestă prin scaune cu sânge.
„Enterocolita debutează cu crampe abdominale, stări de greață și diaree apoasă”
Media10: Ce manifestări au pacienții în primă fază și cum evoluează simptomele pe parcursul timpului?
Dr. Vlad Pădureanu: Inițial, enterocolita debutează cu crampe abdominale, stări de greață și diaree apoasă. Ulterior, la toate acestea se pot adăuga vărsături, dureri musculare, lipsa poftei de mâncare, deshidratare, frisoane, febră, balonare, stare de rău generală și stare de oboseală. Enterocolita poate să evolueze sever până la deshidratare. Aceasta poate duce la naștere prematură în cazul femeilor gravide. De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită copiilor mici în ceea ce privește apariția deshidratării. Lipsa udării scutecelor, plânsul fără lacrimi și buzele uscate pot fi un semnal de alarmă în această privință.
Media10: Cum se diagnostichează enterocolita?
Dr. Vlad Pădureanu: Inițial, afecțiunea se suspicionează după simptomatologia de debut. Pentru diagnosticul de certitudine este necesară analiza materiilor fecale și efectuarea unei colonoscopii dacă avem o enterocolită cu Clostridium difficile și cu modificări la nivelul colonului. La copii, pe lângă analizele de sânge, se pot cere și probe de vomă. În cazurile severe, se poate ajunge până la teste imagistice, cum ar fi tomografie computerizată sau RMN.
În ce constă tratamentul enterocolitei?
Media10: Cum tratăm această afecțiune? Care sunt metodele de tratament?
Dr. Vlad Pădureanu: În primă fază, tratamentul enterocolitei este simptomatic. Pentru crampele musculare, crampele abdominale se administrează medicamente antispastice. Dacă apare febra, se dau medicamente antipiretice. În cazul deshidratării, pacientul trebuie să fie hidratat atât cu lichide (supe, apă, ceaiuri neîndulcite), precum și cu săruri de rehidratare. Dacă vorbim despre o enterocolită provocată de bacterii, antibioticele pot fi indicate, dar luate numai sub stricta supraveghere a medicului specialist. În tratamentul enterocolitei la copii, se urmărește tratarea simptomelor, dar se evită administrarea medicamentelor antidiareice pentru că pot agrava boala. În cazurile severe de enterocolită, poate fi necesară internarea în spital și, uneori, poate fi nevoie de intervenție chirurgicală pentru a îndepărta partea de intestin afectată.
Deshidratarea, cea mai frecventă complicație
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic și nu tratăm afecțiunea?
Dr. Vlad Pădureanu: Enterocolita este o afecțiune care ar trebui să treacă într-o săptămână și, de regulă, nu pune probleme. Totuși, sunt situații când, din cauza episoadelor dese de vomă și diaree, se poate instala deshidratarea. De aceea, este important să se încerce hidratarea permanentă între episoadele de vomă și, la nevoie, să se administreze săruri de rehidratare. Dacă simptomele nu cedează sau infecția este prea severă, există riscul de perforare intestinală, sepsis sau leziuni ale sistemului digestiv. Alte complicații ale enterocolitei pot duce chiar la malnutriție sau dezvoltarea unei intoleranțe la lactoză.
Ce putem mânca dacă avem enterocolită și ce alimente ar trebui să evităm?
Media10: Ce alimentație trebuie să aibă pacientul cu enterocolită?
Dr. Vlad Pădureanu: Pe lângă tratament, trebuie respectat și un regim alimentar. Acesta trebuie să conțină orez fiert, carne slabă preparată prin fierbere (de pui, curcan), supă de zarzavat, morcovi fierți, brânză proaspătă cu un conținut scăzut de grăsimi și mere coapte sau fierte sub formă de compot. În cazul copiilor mici sau a bebelușilor, laptele matern este foarte bun, dar se poate folosi și o formulă de lapte fără lactoză. În primele zile, până când tranzitul intestinal se reface, trebuie evitate: legumele (varză, broccoli, mazăre, fasole, conopidă) și fructele proaspete, alimentele prăjite, condimentate sau picante care irită mucoasa colonului și pot să întrețină enterocolita. De asemenea, nu este recomandat nici consumul de cafea și alcoolul.
Media10: Ce putem face ca să prevenim apariția enterocolitei?
Dr. Vlad Pădureanu: Prevenția este foarte importantă, de aceea trebuie să acordăm o atenție sporită igienei și alimentației noastre. În primul rând, trebuie să ne spălăm pe mâini înainte de masă și după mersul la toaletă. În al doilea rând, să gătim corespunzător alimentele, mai ales carnea, iar depozitarea lor să fie în condiții sigure și corespunzătoare, departe de paraziți, bacterii, fungi care le pot contamina și care pot favoriza enterocolita. De asemenea, trebuie evitat consumul de alimente din locuri care nu par sigure sau în care condițiile de igienă nu sunt respectate. Înainte de a cumpăra sau consuma un aliment trebuie să verificăm data de expirare a produsului. Nu în ultimul rând, trebuie redus sau chiar evitat consumul de tutun și alcool.
