Diabetul este o afecțiune cu care trebuie să înveți să trăiești. Nu există leacuri minune pentru această boală, dar șansa de a trăi în condiții cât mai bune cu ea este una din ce în ce mai mare. Cum învățăm să trăim cu diabetul? De ce recomandări trebuie să ținem cont? Ce alimentație are pacientul cu diabet? Cum ne măsurăm corect glicemia? Aflăm răspunsurile de la dr. Diana Clenciu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, șefa Compartimentului de Diabet și Boli de Nutriție, de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” Craiova.
Media10: Auzim tot mai frecvent acest diagnostic de diabet, știm că este pe viață și din acel moment pacientul își dă seama că lucrurile se schimbă puțin și trebuie să fie mult mai atent. Ce este diabetul și de ce apare?
Dr. Diana Clenciu: Diabetul zaharat este o boală cronică netransmisibilă în care celulele beta ale pancreasului nu mai produc insulină sau insulina produsă nu poate să își exercite rolul în organism.
Diferența între diabetul zaharat de tip 1 și 2
Media10: Știm că există două tipuri de diabet: de tip 1 și de tip 2. Care este diferența între cele două?
Dr. Diana Clenciu: Diabetul zaharat de tip 1 sau insulino-dependent se caracterizează printr-un deficit absolut de insulină. El apare în copilărie sau la tineri, dar nu este exclus să apară și la vârste mai înaintate. Nu poate fi prevenit și necesită tratament cu insulină pe tot parcursul vieții. Diabetul zaharat de tip 2, în schimb, este apanajul adultului, de cele mai multe ori cu suprapondere sau obezitate asociată. Are ca mecanism de apariție insulinorezistența. Împreună cu un deficit relativ de insulină contribuie la apariția valorilor anormale ale glicemiei. Spre deosebire de diabetul zaharat de tip 1, diabetul zaharat de tip 2 poate fi prevenit prin combaterea factorilor de risc.
„Pacientul cu prediabet nu prezintă semne clinice relevante sau care să-l alerteze”
Media10: Este mai important să prevenim decât să tratăm. Care sunt semnele prediabetului pe care ar trebui să învățăm să le recunoaștem?
Dr. Diana Clenciu: Din nefericire, prediabetul nu prea are o simptomatologie specifică. Prediabetul înseamnă prezența a două stări cu risc de a dezvolta diabet, și anume alterarea glicemiei a jeun, care înseamnă o valoare între 110 – 125, și alterarea toleranței la glucoză. În această situație, nu se poate identifica decât în cadrul unui test de toleranță orală la glucoză. Se efectuează cu 75 de grame de glucoză pulvis, urmată de trei determinări consecutive ale glicemiei. Pacientul cu prediabet nu prezintă semne clinice relevante sau care să-l alerteze. Aceste stări cu risc de a dezvolta diabetul pot să existe cu mulți ani înainte de diagnosticul propriu-zis.
De aceea, este foarte important screeningul persoanelor predispuse. Aici vorbim în special de persoanele care au în familie istoric de diabet zaharat: mama, tata, buncii, femeile care au avut diabet gestațional, persoanele supraponderale, obeze. Toate persoanele peste 45 de ani ar trebui să facă screening pentru diagnosticul diabetului zaharat. Acesta presupune analize uzuale de laborator, glicemie recoltată a jeun (n.r. dimineața pe nemâncate) măcar o dată pe an.
„O dietă echilibrată, hipocalorică, cu evitarea dulciurilor, ne poate ajuta să evităm apariția diabetului zaharat”
Media10: Știm că diabetul este o afecțiune cu care se poate trăi dacă învățăm să o controlăm. Care ar trebui să fie stilul de viață al pacientului cu diabet ?
Dr. Diana Clenciu: Stilul de viață sănătos este foarte important pentru noi toți. Printr-un stil de viață sănăos se pot evita multe afecțiuni, nu doar diabetul zaharat. Dacă moștenirea genetică, vârsta nu sunt factori de risc pe care să putem să îi influențăm, stilul de viață nesănătos este un factor de risc asupra căruia putem să intervenim. Astfel, o dietă echilibrată, hipocalorică, cu evitarea dulciurilor, ne poate ajuta să evităm apariția diabetului zaharat. În plus, trebuie să avem o activitate fizică moderată (minim 30 de minute pe zi). De exemplu, putem să mergem pe jos într-un ritm mai alert. De asemenea, somnul este foarte important și în mod special pe parcursul nopții (cel puțin șase ore de somn). Stresul și el un factor destul de important în viața noastră și trebuie să îl evităm, precum și fumatul, alcoolul.
„Pacientul cu diabet poate să consume orice aliment cu condiția să respecte cantitățile recomandate”
Media10: Pacienții cu diabet se tem de restricțiile care le sunt impuse din momentul în care este stabilit diagnosticul. Cum ar trebui să arate meniul unui pacient cu diabet?
Dr. Diana Clenciu: Alimentele pot fi împărțite în trei categorii: alimente permise, alimente permise, dar obligatoriu cântărite și alimente recomandat de evitat. În categoria celor de evitat intră dulciurile, toate produsele care sunt preparate cu zahăr: prăjituri, torturi, înghețată, halva, cozonac, chec, miere de albine, băuturi răcoritoare din comerț. Este recomandat ca pacientul să își prepare singur băutura, de exemplu o limonadă cu o pastiluță de îndulcitor.
De asemenea, din categoria fructelor care trebuie evitate avem: bananele și strugurii, care sunt cele mai frecvent consumate; fructele confiate (smochine, curmale, prune uscate) pentru că au un conținut foarte mare de zahăr. În rest, pacientul cu diabet poate să consume orice aliment cu condiția să respecte cantitățile recomandate. Mulți pacienți vin cu ideea că nu mai au voie să mănânce pâine. Pacientul cu diabet trebuie să consume și pâine, dar într-o anumită cantitate, în jur de șase – opt felii de pâine repartizate la toate mesele principale dintr-o zi, inclusiv gustări. De exemplu, pacientul poate să consume ca gustare un fruct sau un iaurt cu o felie de pâine.
Cu ce putem înlocui zahărul?
Media10: Ce variante de îndulcitori recomandați pacienților cu diabet?
Dr. Diana Clenciu: Îndulcitorii pot să fie de două categorii: îndulcitori naturali – produse pe bază de ștevie sau îndulcitori artificiali – zaharina, aspartamul și sucraloza (printre cei mai noi îndulcitori apăruți pe piață). Au fost discuții în ceea ce privește potențialul cancerigen al acestor îndulcitori, dar au fost efectuate studii clinice în care s-a demonstrat că dacă sunt consumate în cantități moderate nu periclitează sănătatea oamenilor.
Media10: Complicațiile sunt cele mai de temut într-o astfel de situație. De ce pacientul cu diabet are un risc crescut de a face un infarct miocardic sau un accident vascular și ce trebuie să înțeleagă din acest punct de vedere?
Dr. Diana Clenciu: Practic, diabetul zaharat este considerat echivalent cu o boală cardiovasculară. La baza acestui lucru stă procesul de ateroscleroză, care începe încă din momentul nașterii și evoluează pe parcursul vieții. La pacientul cu diabet zaharat, manifestările aterosclerotice sunt mult mai precoce decât la o persoană fără diabet zaharat. Aceste manifestări pot să apară cu 10 ani mai devreme și se cuantifică în apariția unui infarct miocardic sau a unui accident vascular. Riscul de boală coronariană și de accident vascular este de 1,5 până la patru ori mai mare decât la o persoană fără diabet zaharat.
„Cu glucometrul, pacientul își poate determina singur glicemia”
Media10: Cum ne măsurăm corect glicemia și de câte ori trebuie să o măsurăm pe parcursul unei zile?
Dr. Diana Clenciu: Glicemia se poate determina fie din sângele venos, dar acest lucru presupune puncție venoasă și personal specializat, deci se realizează doar în spital, în laboratoare de analize medicale, fie din sânge capilar, prin puncționarea degetului cu glucometrul. Este o metodă ușoară de automonitorizare a pacienților la domiciliu. Cu glucometrul, pacientul își poate determina singur glicemia dimineața pe nemâncate (a jeun), înainte de orice masă principală sau postprandial (după masă, la una-două ore). Acum există și posibilitatea de monitorizare pe termen lung cu ajutorul hemoglobinei glicate care arată media glicemiilor pe ultimele trei luni. Ne oferă o imagine în ansamblu a valorilor glicemice decât o simplă determinare pe moment care ne arată strict situația de atunci.
Media10: De ce este importantă mișcarea pentru pacienții cu diabet și ce tip de mișcare le recomandați?
Dr. Diana Clenciu: Este recomandat să se efectueze 30 de minute pe zi de efort fizic ușor sau moderat. De exemplu, putem face o plimbare în parc, în ritm alert, modalitate prin care solicităm musculatura. Pentru ca mușchii să funcționeze trebuie să consume glucoză, care este necesară în furnizarea energiei de care musculatura corpului are nevoie. Deci automat glicemia scade pentru că glucoza este utilizată de celule.
Cum influențează stresul valorile glicemiei?
Media10: Cum influențează stresul glicemia și ce trebuie să înțeleagă pacienții cu diabet din acest punct de vedere?
Dr. Diana Clenciu: Stresul face ca organismul să reacționeze prin eliberarea hormonului de stres (cortizolul). În diabetul zaharat de tip 1, studiile au arătat că stresul poate să ducă la scăderea glicemiei, iar în cazul pacienților cu diabet zaharat tip 2 la creșterea ei. Stresul nu este doar de natură profesională, ci înțelegem orice emoție, orice situație în care ne aflăm în pericol, inclusiv somnul neodihnitor sau lipsa somnului. Sunt situații în care pacienții, ca să depășească situația de stres, recurg la acțiuni care nu sunt benefice pentru sănătate: mănâncă mai mult, încep să fumeze mai mult sau să consume alcool. Toate acestea contribuie la periclitarea stărilor de sănătate.
