„M-a tras curentul” și am gâtul înțepenit. Ce pot face?

De foarte multe ori, chiar de mici copii, am auzit expresia „m-a tras curentul”. În popor, acest fenomen are ca urmare o durere musculară, cu senzație de înțepenire și imposibilitatea mișcării. În practica medicală, „m-a tras curentul” înseamnă că o afecțiune preexistentă este redeșteptată din cauza expunerii la frig, la un curent de aer rece. Vlad Gîlcă, fizioterapeut cu specialitatea de terapeut manual ortopedic în abordarea patologiilor musculoscheletale la Kineto-Plus, ne explică pe larg ce înseamnă acest fenomen, cum se produce, dar și de ce terapii este nevoie pentru a scăpa de manifestările neplăcute.

„Frigul accentuează o afecțiune mai veche”

Media10: În popor se spunea adesea „m-a tras curentul”. Este mit sau realitate?

Vlad Gîlcă: Expresia „m-a tras curentul” este un mit cu un sâmbure de adevăr. Nu putem palpa curentul, dar, în schimb, dacă suntem un pic atenți, putem simți briza. Acest fenomen nu este altceva decât un efect de tranziție al aerului rece în raport cu aerul cald. El nu face decât să înrăutățească posibilele patologii ale aparatului musculoscheletal. Practic, frigul accentuează o afecțiune mai veche, dar nu este niciodată cel care creează una. O problemă musculară, o durere dentară netratată, o durere de cap sau chiar anumite disfuncții la nivel cervical pot fi amplificate de frig.

De exemplu, aerul rece poate produce o contracție la nivelul gâtului. Astfel, mușchii rămân încordați și se creează o poziție vicioasă, acea înclinare laterală a capului cu imposibilitatea rotației în partea opusă. În termeni medicali, se numește torticolis. Mai auzim frecvent și expresia „Dacă ieși afară cu părul proaspăt spălat răcești”. Explicația este următoarea: ieșim afară cu părul spălat, e frig, ne scade sistemul imunitar, iar bacteriile și virusurile din jur intră în contact cu corpul nostru. Astfel, favorizăm apariția răcelii.

O afecțiune mai veche, netratată devine simptomatică atunci când ne expunem la frig

Media10: De ce apare durerea, senzația de înțepenire?

Vlad Gîlcă: Durerea apare ca un mecanism de apărare. Atunci când ceva nu este în regulă, corpul ne transmite prin durere: ne doare gâtul, capul, spatele. De multe ori, ignorăm aceste semnale și mergem mai departe. Pacienții vin să se trateze fie când e prea târziu, fie când deja este foarte complex de tratat. Acest lucru nu face decât să creeze o problemă cronică. În momentul în care suntem expuși efectului de tranziție al aerului (curentul), durerea reapare sau este accentuată. Astfel, corpul trezește niște receptori ce ne creează un spasm la nivelul zonei afectate.

Media10: Ce este torticolis și când apare?

Vlad Gîlcă: Avem torticolisul congenital, care apare la bebeluși. Este o malpoziție a gâtului din viața intrauterină și trebuie tratat ca atare, trebuie analizat de către un terapeut și aplicate tehnicile aferente. Apoi avem torticolisul dobândit, care este de două feluri: simptomatic și temporar. Torticolisul simptomatic are o durată de una-două zile și poate apărea ca efect al unei patologii inflamatorii de natură virală sau infecțioasă. De regulă, durerea trece de la sine, fără să fie neapărat nevoie de fizioterapeut. Torticolisul temporar apare ca efect al unor poziții vicioase, cum ar fi: statul la birou într-o manieră de rotație sau o malpoziție în urma somnului (dormit cu gâtul pe o parte).

Mușchii creează un spasm de protecție și blochează funcționalitatea cervicalului în maniera de torticolis. De fapt, am trecut de la efectul de briză la ce se întâmplă din punct de vedere funcțional. Deci nu întotdeauna e nevoie de acest curent ca pacientul să facă torticolis, dar și aerul rece poate să creeze efectul de blocare a gâtului.

De ce apare torticolis?

Media10: Care este legătura dintre torticolis și gâtul înțepenit. Vorbim, de fapt, de aceeași afecțiune?

Vlad Gîlcă: Sunt mai mulți factori care pot să-mi creeze torticolis: factorii genetici, pozițiile vicioase, anumite spasme musculare din varii motive, traumatisme în urma accidentelor. De exemplu, un șoc din lateral creează un spasm muscular de protecție și automat gâtul rămâne blocat pe partea respectivă. Pot fi chiar afecțiuni de natură degenerativă a gâtului, cum ar fi hernia de disc. Aici, funcționalitatea nu mai este aceeași și corpul caută să protejeze segmentul respectiv prin limitarea mișcărilor și adoptarea unei poziții prin care să nu resimțim durerea.

Media10: Ce măsuri putem lua de acasă dacă avem durere musculară, senzație de înțepenire?

Vlad Gîlcă: De cele mai multe ori, oamenii mă întreabă ce pot face de acasă ca să amelioreze durerea. Eu le spun mereu să vină la fizioterapeut pentru a efectua niște exerciții care sunt adaptate în funcție de pacient și de afecțiunea de care suferă. Este foarte important ca în faza acută, când este o durere mare, să mergem la fizioterapeut. Noi avem un set de tehnici prin care putem scădea durerea și putem îmbunătăți funcționalitatea gâtului.

Acasă este foarte greu să facem acest lucru singuri pentru că durerea apare imediat, chiar și la o mișcare foarte mică. În plus, există posibilitatea de a ne forța prea tare musculatura și de a ne accentua starea. De aceea, prezența fizioterapeutului în tratamentul torticolisului trebuie să fie cât mai din timp pentru a nu înrăutăți situația. Până la urmă, cu cât o afecțiune stagnează mai mult în corpul nostru, cu atât e mai greu de gestionat.

Exerciții de relaxare a musculaturii

Media10: Ce exerciții faceți cu pacienții pentru ameliorarea durerii și senzației de înțepenire de la nivelul gâtului?

Vlad Gîlcă: Abordând patologii musculoscheletale, am o masă mare de tehnici care vizează musculatura. Tratez din punct de vedere al masajului terapeutic, al tehnicilor de energie musculară (încordarea musculaturii). De exemplu, una din tehnici se numește hold-relax, în care țin mușchiul activ câteva secunde, după care îl las să se relaxeze. Astfel, se activează reflexul miotatic. După aceea duc segmentul în direcția în care vreau să îmbunătățesc mișcarea, iar musculatura începe ușor, ușor să se elasticizeze, să permită mișcare. Aplic și tehnici de mobilizare pasivă a articulațiilor, unde nu am activare musculară. Pacientul stă întins pe masă și eu pot să îi mișc gâtul, în limita durerii, în ce direcție vreau.

Media10: De câte ședințe este nevoie pentru a vedea rezultate?

Vlad Gîlcă: Nu pot da un termen limită în care pacientul se recuperează complet. Variația anatomică a fiecăruia dintre noi este foarte complexă. Pot să-i spun unui pacient că se va simți mai bine de la prima ședință, dar nu pot să spun când va fi ultima. Poate să fie a treia sau a noua ședință. Din experiența mea, pe partea de torticolis se văd îmbunătățiri de la primele ședințe: durerea scade într-o manieră considerabilă, funcționalitatea gâtului este mai bună, putem să ne mișcăm mai bine capul, să ne uităm peste umăr. Eu le recomand pacienților un minim de șase ședințe în care pot să observ ce se îmbunătățește și cu ce frecvențe trebuie făcute ședințele.

„Cea mai bună prevenție este printr-o alimentație sănătoasă, un sistem imunitar puternic și multă mișcare”

Media10: Ce putem face ca să prevenim apariția durerii musculare și senzației de înțepenire?

Vlad Gîlcă: Din punctul meu de vedere, cea mai bună prevenție este printr-o alimentație sănătoasă, un sistem imunitar puternic și multă mișcare. De ce mișcare? Pentru că, în acel fel, ne păstrăm funcționalitatea corpului. Dacă lucrăm la birou și avem o viață sedentară, este nevoie să facem niște exerciții pentru zona cervicală. Sunt opt ore în care stăm cu gâtul fixat și trebuie să compensăm efectul static cu niște exerciții pe care să le facem zilnic: ne mobilizăm cervicalul în flexie, în extensie, rotație stânga-dreapta, înclinare, stretching. Ele nu sunt tratament, ci un stil sănătos de viață pentru articulații.

Media10: Cât timp este recomandat să facem mișcare într-o zi și ce tip de mișcare este bună?

Vlad Gîlcă: Ar fi excelent să facem minim 20-30 de minute de mișcare în fiecare zi. Dacă serviciul ne solicită atenția și trebuie să fim acolo, încercăm să facem mai multe pauze. O dată la oră jumătate-două ore trebuie să luăm o pauză de 10-15 minute în care să facem câteva exerciții. Mersul pe jos e bun, doar că nouă ne trebuie un pic mai mult.

Kinetoterapeutul ne învață niște exerciții specifice pe care mai apoi le învățăm și le putem face singuri acasă. Dacă nu am nicio problemă, mă pot duce la sală, dar să lucrez cu un instructor fitness până învăț exercițiile. Este foarte important să fim supravegheați la început, să învățăm cum trebuie făcute exercițiile ca să nu accentuăm sau să declanșăm o patologie. Plus că, atunci când mergi la fizioterapeut ai parte de o evaluare, ți se explică ce se întâmplă cu tine și ce trebuie să faci mai departe.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

Anemia. De ce apare și cum se tratează?

Next Post

Otita de piscină. Cum se tratează? Sfatul medicului ORL

Related Posts
Verified by MonsterInsights