Anemia este o afecțiune frecvent întâlnită, o problemă de sănătate publică și una dintre principalele cauze pentru care pacienții ajung în cabinetul medicului specialist. Principalul simptom este obseala fizică și psihică, dar în funcție de afecțiunile asociate, mai pot apărea și altele. Ce este această afecțiune? De ce apare? Ce soluții de tratament există? Aflăm de la prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar gastroenterologie și medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
Media10: Ce este anemia?
Dr. Paul Mitruț: Vorbim de sindrom anemic, adică anemia este dată de un grup de boli. Ca definiție, anemia este o afecțiune caracterizată prin scăderea cantității de hemoglobină sub nivelul considerat normal pentru pacientul respectiv, la vârsta și sexul pe care îl are. De exemplu, se consideră că normalitatea hemoglobinei este mai scăzută cu aproximativ un gram la femeie decât la bărbat. Între 11,5 și chiar 12,5 g/dl, mai ales la bărbat, se consideră că este anemie. Deci o simplă hemogramă care ne arată un nivel scăzut al hemoglobinei față de valoarea considerată normală pentru vârsta și sexul persoanei respective se consideră că este un sindrom anemic.
„Pacienții se plâng, în primul rând, de oboseală”
Media10: Cum se manifestă anemia? Pentru ce vin pacienții la medic?
Dr. Paul Mitruț: Scăderea cantității de hemoglobină dă manifestări atât subiective, cât și obiective pacienților. Subiectiv, pacienții se plâng, în primul rând, de oboseală. Din punct de vedere medical, simptomul este astenie fizică și psihică, inclusiv oboseala psihică. Unii nu mai pot învăța la fel, nu mai au capacitatea fizică și psihică de a învăța. De asemenea, avem oboseala fizică, pacienții se simt obosiți la cel mai mic efort.
În anemia feriprivă, care afectează mai ales femeile, avem așa-zisul sindrom al gospodinei obosite, adică gospodinele obosesc foarte repede după niște eforturi minime. Mai sunt și alte manifestări, cum ar fi cele cardiovasculare. Pacienții se plâng de palpitații, de anumite parestezii (niște furnicături la nivelul membrelor). Mai avem manifestări date de carența elementului care dă anemia: fier, vitamina B12, acid folic.
Care sunt cauzele ce duc la apariția anemiei?
Media10: De ce apare această afecțiune?
Dr. Paul Mitruț: În primul rând, avem deficitul de fier (anemia feriprivă), care este cea mai frecventă cauză. Anemia netratată duce la probleme majore de sănătate, inclusiv la scăderea rezistenței la infecții, la acutizarea afecțiunilor cardiovasculare și altele. Deficitul de fier poate să apară la copii, dar și la adulți, din cauza unui aport alimentar insuficient. Deficitul de fier la femei apare mult mai repede din cauza acestor pierderi periodice de sânge (menstruația). De aceea, necesarul de fier este de trei ori mai mare la femeie.
Fierul se găsește, cel mai frecvent, în alimente de origine animală (carne roșie, ficat), dar și în cele de origine vegetală (spanac, sfeclă roșie).
Dacă aceste elemente nu sunt prezente în alimentație pe o perioadă lungă de timp, duc la carențe și, ulterior, la anemii. Foarte frecvent apar la copiii care au o alimentație carențată sau la adulți care preferă alimentația vegetariană sau vegană, dar nu sunt atenți să aducă și alimente cu conținut bogat de fier sau să suplinească acest deficit.
Din păcate, mai ales pentru noi, ca medici, problemele carenței de fier apar prin pierderi care pot să fie uneori determinate de boli foarte grave. De exemplu, cea mai frecventă cauză la femeie este cea genitală. Pierderea de fier pe cale genitală poate să fie dată și de cauze fiziologice, dar care au devenit patologice din cauza creșterii duratei menstruației, pierderii în cantitate mare a fierului. Vorbim de fibroame uterine, cancere genitale care duc la metroragii si menoragii (care fac să sângereze femeile în afara ciclului menstrual). Din această cauză, orice femeie cu anemie feriprivă trebuie să facă un examen ginecologic obligatoriu. De exemplu, anemia instalată acut poate să ducă chiar la o anemie posthemoragică acută ce apare în sarcina extrauterină ruptă. În acest caz, pacientele ajung de urgență la spital dacă pierderea nu este oprită și poate duce chiar la deces.
O altă cauză majoră, întâlnită mai ales la bărbați, este cea digestivă cu care ne confruntăm și noi, ca gastroenterologi. De cele mai multe ori, hematologii trimit pacienții cu un sindrom anemic la noi prima dată, ca să eliminăm aceste boli digestive. Aici intră bolile stomacului, ale esofagului, ulcerul gastric, ulcerul duodenal, esofagitele, ulcerul esofagian, cancerul gastric, cancerul esofagian, cancerul de colon și bolile inflamatorii intestinale, respectiv boala Crohn și rectocolita hemoragică. Mai sunt și hemoroizii, boala hemoroidală care și ea duce la pierderea de fier.
De aceea, un bolnav cu anemie, mai ales la vârstă medie sau înaintată, trebuie căutat în sfera digestivă. I se face o colonoscopie obligatoriu, după care o endoscopie pentru a căuta cauza pierderii. De multe ori, găsim cancer de colon care se manifestă ca singur simptom prin anemie. Cancerele de colon drept, dar și cele de stâng, sângerează și duc la anemii care trebuie întotdeauna explorate etiologic. Mai sunt și alte cauze care duc la pierderi de fier, alte tipuri de cancere, cum ar fi: cancere pulmonare care dau hemoptizii sau urinare.
Anemiile date de carența de vitamina B12 și acid folic
În al doilea rând, avem anemiile date de carența de vitamina B12 și acid folic (anemii megaloblastice). Unele au cauze autoimune, așa-zisa anemie Biermer. Aceasta apare prin prezența anticorpilor anticelule parietale, gastrice sau antifactor intrinsec. Diagnosticul se pune și prin hemogramă, uneori prin puncție sternală și e bine să se pună cât mai repede. Această anemie apare la bătrâni, mai ales, la vârste mai înaintate și progresează în timp până la valori foarte mici ale hemoglobinei. Anemia Biermer și anemia prin deficit de acid folic se constituie în ani de zile. În timp, duc la modificări digestive, la gastrite atrofice și chiar cancere gastrice, duc la modificări neurologice încât pacienții nu mai pot să meargă, nu se mai pot deplasa. Dacă vin rapid la medic și fac tratament, se oprește evoluția și nu mai apar acele probleme. Dacă nu vin și nu fac tratament, aceste deficite avansează și sunt ireversibile. Se face terapie cu vitamina B12 și acid folic per os sau injectabil, care controlează perfect boala. E chiar păcat ca pacienții să nu beneficieze de aceste terapii cât mai repede.
În al treilea rând, vorbim de aplazii medulare, așa-zisele insuficiențe medulare cantitative și calitative. Acestea apar în momentul în care măduva este inhibată de diverse cauze în a produce elementele figurate, uneori în legătură și cu leucocitele, cu trombocitele etc. Anemia poate să fie un factor premonitor al leucemiilor acute. O anemie instalată brusc, fără niciun alt simptom, uneori cu fenomene hemoragipare, cu grad sever de evoluție, mai ales la copii, dar și la adulți, poate să fie un prim semn al unei leucemii acute.
Avem anemia extracorpusculară, în care măduva, hematia nu sunt afectate, dar există cauze în afara hematiei care dau anemii, unele dintre ele sunt congenitale, de exemplu: talasemia, anemia Minkowski-Chauffard sau hemoglobinuria paroxistică nocturnă (boala Marchiafava-Micheli). Aceste boli se moștenesc și pentru ele există sfatul genetic. Dacă cineva din familie are una dintre aceste boli, poate să transmită și la copii. Talasemia este cea mai frecventă boală genetică și, din păcate, este frecventă și la noi. Ea se găsește mai ales în țările din zona mediteraneană: în Italia, în Grecia, dar și spre România, Serbia. Sunt forme de talasemie minoră sau majoră, unele forme cu care pacienții trăiesc.
Este obligatoriu la copii să se pună diagnosticul de talasemie. Sunt și anumite deficite enzimatice eritrocitare: deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază și piruvat kinază, ca și alte sisteme enzimatice ale hematiei. Dacă sunt deficitare, pacienții fac hemoliză și duc la anemie.
Mai sunt și niște anemii hemolitice, adică sunt anumiți factori care pot să determine distrucția hematiilor și sunt mai ales forme autoimune. COVID-19 a dat așa ceva, anumite virusuri fac să se producă un anumit tip de autoanticorpi care produc hemoliza hematiilor și duc, uneori, și la hemolize masive. Dacă administrăm sânge de o altă grupă sangvină unui pacient care are o anumită grupă, se produce hemoliză masivă cu deces. Mulți ajung la noi cu hemoglobina 5-6 g/dl și zic doar că s-au simțit puțin mai obosiți. Dacă o persoană își face analiza și găsește hemoglobina de 10 g/dl, iar ea avea 13 sau 15 g/dl, trebuie să vină neapărat la medic pentru că poate să fie anemie feriprivă, poate să fie un cancer de tub digestiv, genital, anemie megaloblastică care, dacă nu e tratată la timp, poate să ducă la sechele masive. Poate să fie chiar un debut de leucemie și atunci trebuie să vină ca să punem diagnosticul cât mai rapid.
Anemia și cauzele genetice
Mai există și posibilitatea să fie o boală genetică. Cei care au această afecțiune trebuie să fie foarte atenți când se hotărăsc să aibă un copil, se face un sfat genetic. Dacă partenerul are și el gena, formele homozigote nu trăiesc și riscul pentru urmași este major. De asemenea, aceste anemii autoimune au riscuri destul de mari, pot să ducă la hemolize masive și la deces. De aceea, orice scădere a hemoglobinei nu trebuie să o tratăm cu indiferență, ci trebuie să ne prezentăm la medic. Prognosticul unei anemii poate să fie simplu, adică i-au sângerat niște hemoroizi sau n-a mâncat suficient, sau poate să fie foarte sever.
„Apariția bruscă a scăderii hemoglobinei în plină sănătate trebuie să fie un semnal de alarmă”
Media10: Când trebuie să ajungem la medic și să facem un set de investigații, o consultație dacă vedem că pe termen lung nu cedează nici oboseala, nici starea de extenuare?
Dr. Paul Mitruț: Cât mai repede! La un bărbat în putere, o hemoglobină de 11-12 g/dl este anormală numai dacă are o alimentație mai redusă cantitativ, dacă are anumite restricții alimentare. Apariția bruscă a scăderii hemoglobinei în plină sănătate trebuie să fie un semnal de alarmă. Nu neapărat anemia e problema, pe care o putem corecta prin terapie cu fier sau alte terapii, ci cauzele care o determină. El trebuie să vină repede la medic pentru a-i verifica tubul digestiv și a descoperi din timp boli maligne care pot să determine acest lucru.
Ce investigații se recomandă
Media10: De ce investigații și analize este nevoie pentru a stabili diagnosticul de anemie?
Dr. Paul Mitruț: În primul rând, se face o hemogramă completă care ne confirmă anemia. Se pot calcula niște indici eritrocitari care ne spun ce tip de anemie este. Medicul de laborator ne poate spune ce tip de anemie este. De exemplu, dacă pacientul are sângerări pe cale digestivă sau genitală, vine cu anemie și este de tip microcitar hipocrom cu sideremie mică, e clar feriprivă. Se fac întotdeauna sideremi și feritina, care ne arată depozitele de fier, deci se explorează metabolismul fierului.
În al doilea rând, se fac anticorpii, anticelule parietale gastrice sau antifactor intrinsec pentru a vedea anemia Biermer. Se poate face puncție sternală care ne poate arăta dacă este anemie Biermer sau o leucemie, puncție sternală sau din creasta iliacă care se face la hematologie. Avem testul Coombs care ne ajută să vedem dacă este o anemie de tip autoimun, se face electroforeza hemoglobinei pentru a vedea dacă avem talasemie, se face depistarea enzimelor eritrocitare (glucozo-6-fosfat-dehidrogenază sau piruvat kinază). Toate aceste teste sunt recomandate de medic, este un proces dificil și complex. Uneori, presupune obligatoriu explorări endoscopice superioare, inferioare, examen ginecologic sau tomografie computerizată, RMN.
„Mai întâi, trebuie să știm ce tip de anemie este și după aceea să luăm fier”
Media10: Mulți se duc în farmacie pentru că se simt obosiți și extenuați de o lună-două și își cumpără fier. Este corect acest lucru?
Dr. Paul Mitruț: După părerea mea, este o mare greșeală. În primul rând, pacienții dacă se simt mai obosiți, mai ales primăvara, administrează fier sau vitamine: B1, B6 și B12. Ei bine, aceștia nu știu că B12 este pentru terapia anemiei megaloblastice care se face toată viața. În momentul în care pacientul face B12 luat de el sau recomandat de medicul de familie fără să fie trimis să exploreze cauza anemiei, se modifică complet tabloul. Se poate întâmpla să meargă la medicul specialist și acela să nu mai constate deficitul de B12, să nu mai vadă că ar fi anemie megaloblastică. Astfel, se întârzie diagnosticul. Deci mai întâi trebuie să știm ce tip de anemie este și după aceea să luăm fier.
Cum tratăm corect anemia?
Media10: Ce soluții de tratament există pentru anemie?
Dr. Paul Mitruț: Dacă este o anemie secundară unei boli, se va vindeca când vom trata boala respectivă. De exemplu, dacă pacientul are un cancer de colon în care se face rezecția chirurgicală și se începe tratamentul, se va vindeca și anemia. Dacă se face terapie citostatică, este posibil ca aceasta să agraveze secundar anemia. Dacă este o anemie secundară carențelor și se suplinește lipsa elementului respectiv, ea se corectează. De exemplu, fierul se poate administra injectabil sau per os, iar odată administrat și recuperat deficitul de fier, pacientul cu anemie își revine. Probleme mai mari sunt în aplaziile medulare, unde tratamentul este foarte complex, în funcție de cauza care le-a determinat.
În anemiile autoimune, cu anticorpi la cald, la rece, poate să fie și corticoterapie. Sunt diverse terapii, unele sunt eficiente, altele mai puțin. În anemiile congenitale la copii, dacă sunt forme ușoare, se pot face terapii. Dacă sunt boli severe, forme în care apare genă dominantă, lucrurile sunt mult mai dificile.
„Dacă consumăm numai alimente care nu conțin fier vom face carență de fier”
Media10: Cât de importantă este alimentația pacienților cu anemie?
Dr. Paul Mitruț: Alimentația joacă un rol foarte important și descoperim acum anumite indicații nutriționale pe care le dădeam în anumite boli și care nu făceau foarte bine. În plus, acum ne confruntăm cu o alimentație care nici din punct de vedere al sursei, al purității nu este la fel. Este procesată, cu anumite substanțe chimice care sunt folosite în procesul de producție: erbicide, insecticide etc. Alimentația trebuie să fie, în primul rând, echilibrată. Un om sănătos, dacă are o alimentație echilibrată, nu are de ce să facă anemie.
Dacă vrem să devenim vegetarieni sau vegani, trebuie să o facem cu responsabilitate și să știm ce deficite pot să apară dacă avem o alimentație vegetariană carențată. Dacă consumăm numai alimente care nu conțin fier, normal că vom face carență de fier. Trebuie să mâncăm și anumite alimente vegetale care conțin fier sau luăm suplimente de fier, de acid folic. Deci trebuie să o facem responsabil, uneori chiar să cerem avizul unor specialiști. Sunt părinți care vor să își facă copiii să aibă o alimentație vegetariană sau vegană. Eu nu susțin acest lucru. Copiii fac mult mai repede carențe și fac anemii feriprive care favorizează infecțiile respective. Ar trebui să aleagă ei această lucru, nu să o facă altcineva în locul lor. Din acest punct de vedere, trebuie să fim foarte atenți, mai ales la copii. Pe lângă copii, și gravidele fac frecvent anemii feriprive, care trebuie corectate. Ginecologii obstetricieni știu că din luna a șaptea se dă supliment de fier pentru că lipsa acestora este problema.
