Bolile inimii sunt principala cauză de mortalitate în România și în lume, Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni ale inimii. Este o problemă de sănătate pe care o au în special vârstnicii, dar care în ultima perioadă se întâlnește frecvent și în rândul tinerilor. Hipertensiunea nu este întotdeauna ușor de depistat, deoarece prezintă rar simptome evidente, care să ridice motive de îngrijorare. Poți trăi ani de zile cu această afecțiune fără să știi că o ai. De aceea, i se mai spune și „boală tăcută” a inimii, care poate duce la afecțiuni severe, unele cu potențial fatal, dacă nu este depistată și tratată corect la timp. De ce apare hipertensiunea? Cum o poți depista la timp? Ce soluții de tratament există? Cum se poate preveni? Aflăm de la dr. Mirela Geamănu, medic specialist cardiolog, la Centrul Medical Mogoș Med.
La Centrul Medical Mogoș Med din Craiova beneficiezi de consultație, investigații, analize uzuale (CARDIOLOGIE) în contract cu CAS, în regim de spitalizare de zi
Media10: Ce este hipertensiunea arterială?
Dr. Mirela Geamănu: Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune din sfera cardiovasculară, ce constă într-o presiune crescută a sângelui arterial, pe parcursul unei perioade mai îndelungate. Acest fenomen conduce, în timp, la deteriorarea pereților vaselor de sânge și, implicit, la apariția unor probleme cardiovasculare suplimentare. Hipertensiunea arterială (HTA) este o boală cardiovasculară deseori întâlnită în rândul adulților și vârstnicilor, prevalența ei fiind în România de 45.1%, adică aproximativ 7,4 milioane de români aveau hipertensiune arterială în anul 2016, conform studiului SEPHAR III. Astfel, definim HTA ca și creștere persistentă a valorilor TA sistolice >140 nm1Hg şi/sau diastolice >90 mmHg la subiecţi care nu se află̆ sub tratament antihipertensiv. Există mai multe stadii ale hipertensiunii:
- Normal înaltă : TAs 130-139 mmHg si/sau TAd 85-89 mmHg;
- Hipertensiune arterială grad I : TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99 mmHg;
- Hipertensiune arterială grad II: TAs 160-179 mmHg si/sau TAd 100-109 mmHg;
- Hipertensiune arterială grad III: TAs >180 mmHg si TAd >110mmHg.
Hipertensiunea arterială necontrolată crește riscul de probleme grave de sănătate, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral. Din fericire, hipertensiunea arterială poate fi ușor detectată și controlată eficient atât prin metode nefarmacologice care țin în principal de schimbarea modului de viață cât și prin tratament medicamentos.
Media10: Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?
Dr. Mirela Geamănu: Există două tipuri de hipertensiune arterială:
- HTA esenţială: aici putem enumera ca și factori de risc: predispoziţia genetică, retenţia renală de apă şi sare, remodelarea vasculară, hiperactivitatea sistemului nervos simpatic, hiperinsulinemia, și bineînțeles aşa numiţii factori hipertensinogeni (obezitatea, consumul de alcool în doze mari, consumul excesiv de sare, sedentarismul, stresul, dislipidemia).
- Hipertensiunea arterială secundară – defineşte situaţiile în care creşterea valorilor tensiunii arteriale se datorează unor cauze identificabile şi potenţial tratabile, cum ar fi: sindromul de apnee în somn; afectarea renală, stenozele de artere renale; nefropatiile, tumori ale glandelor suprarenale, afecțiunile tiroidiene, malformații congenitale.
Tot mai mulți tineri depistați cu hipertensiune arterială din cauza stilului de viață nesănătos
Media10: Astăzi, hipertensiunea este tot mai frecvent depistată și în cazul tinerilor. De ce se întâmplă acest lucru?
Dr. Mirela Geamănu: Întâlnesc tot mai des în cabinet pacienți cu vârste cuprinse între 25-40 ani care se prezintă pentru valori tensionale crescute. În trecut, aceste cazuri erau destul de rare, însă la momentul actual, prezența factorilor de risc în rândul tinerilor a făcut ca vârsta de debut a hipertensiunii să scadă. Printre factorii de risc principali se numără: obezitatea, lipsa de mișcare și sedentarismul, aportul de sare în exces din alimentele consumate frecvent, fast-food-urile, tutunul de la vârste tot mai mici, consumul excesiv de alcool, lipsa somnului și bineînțeles stresul. Să nu uitam și de cauzele secundare, care sunt mult mai rare, dar de care e bine să ținem cont, precum: afectarea renală, tulburările genetice, coarctația de aortă, tulburările endocrineoncologice.
Ce simptome îți pot da un semnal de alarmă
Media10: Ce simptome dă hipertensiunea?
Dr. Mirela Geamănu: De cele mai multe ori, hipertensiunea arterială este descoperită incidental, la un consult de rutină la medicul de familie, internist sau cardiolog.
Totuși, la anumiți pacienți, hipertensiunea arterială poate avea simptome de tipul:
- durerilor de cap la nivel occipital;
- amețeli;
- vertij;
- tulburări de vedere;
- senzație de căldură;
- înroșirea feței;
- senzație de rău;
- durere în piept;
- hemoragie nazală.
Bineînțeles, aceste simptome nu sunt specifice ele trebuie să fie corelate cu celelalte investigații pe care le vom efectua pacientului.
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de hipertensiune?
Dr. Mirela Geamănu: Diagnosticul se poate stabili de medicul cardiolog sau medicul de familie prin măsurări ale tensiunii arteriale în cabinet. Uneori, pot fi necesare măsurători repetate pentru a confirma sau infirma diagnosticul. Datorită variabilității circadiene și sezoniere a valorilor HTA, diagnostic de hipertensiune arterială necesită măsurători repetate, 2-3 măsurători în cabinet, pe perioade mai lungi de timp (2 vizite la 2 săptămâni). De asemenea, foarte importantă este anamneza pacientului corelată cu examenul clinic și obiectiv al acestuia.
Este necesară efectuarea unei ECG, ecocardiografie cardiacă acolo unde este cazul, și analize de sânge pentru a verifica afectarea organelor țintă. O investigație foarte importantă și care de multe ori pune diagnosticul cert, este MAPA, sau monitorizarea Holter în ambulatoriu a tensiunii arteriale. Pacientul va purta 24h un tensiometru „portabil” care măsoară tensiunea arterială sistolică și diastolică în condițiile de viață și munca ale acestuia, eliminând astfel stresul pe care îl presupune vizita în cabinetul medical.
Cum se poate trata?
Media10: Ce soluții de tratament există?
Dr. Mirela Geamănu: Scopul tratamentului antihipertensiv este acela de a preveni prin scăderea valorilor tensionale afectarea organelor ţintă şi implicit apariţia evenimentelor cardiovasculare nonfatale şi fatale. Există două tipuri de tratament farmacologic și nefarmacologic.
TRATAMENTUL NEFARMACOLOGIC
Măsurile nefarmacologice presupun în primul rând modificarea stilului de viaţă şi se adresează tuturor pacienţilor cu valori ale TA care depăşesc valoarea considerată „normală”. Principalele măsuri nefarmacologice de tratament al HTA, cu efect dovedit de reducere a valorilor TA şi a riscului cardiovascular global al pacientului hipertensiv sunt reprezentate de: oprirea fumatului, moderarea consumului de alcool, scăderea ponderală în cazul pacienţilor supraponderali, reducerea consumului de sare, activitatea fizică, creşterea consumului de fructe şi legume şi reducerea consumului de grăsimi saturate.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC :
⁃ Pornește de la cele patru clase principale de antihipertensive cu efect dovedit de reducere a evenimentelor cardiovasculare: inhibitorii enzimei de conversie (A), Beta-blocantele (B), blocante ale canalelor de Calciu (C) şi Diureticele (D).
⁃ Se poate administra ca și monoterapie dacă pacientul este cu risc cardiovascular scăzut sau vârstnic și tarat. Cel mai frecvent însă se recomandă dubla terapie, cu combinația fixa a 2 dintre medicamentele enumerate mai sus, Bineînțeles, se poate merge până la combinații multiple, în funcție de pacient și starea acestuia.
AVC-ul și infarctul miocardic, cele mai grave complicații
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă nu este tratată la timp
Dr. Mirela Geamănu: Printre complicațiile cele mai de temut se numără accidentul vascular cerebral – fie el ischemic sau hemoragic și infarctul miocardic acut. Însă, hipertensiunea are complicații care de obicei se instalează lent, în timp: îngroșarea pereților cordului care în final duce la insuficiență cardiacă, procese accelerate de ateroscleroză, remodelare vasculară, afectare renală care poate merge până la stadiul de insuficiență renală, afectarea oculară prin retinopatia hipertensivă, afectarea cerebrală cu declin cognitiv și demență vasculară.
Adoptarea unui stil de viață sănătos este vitală
Media10: Cum putem preveni hipertensiunea?
Dr. Mirela Geamănu: Prevenția hipertensiunii arteriale se face prin acționarea directă asupra factorilor de risc pe care îi putem modifica: evitarea sau eliminarea consumului de tutun și/sau alcool, consumul de alimente bogate în potasiu, fructe, legume, evitarea alimentelor procesate și conservate în sare, menținerea unei greutăți normale, evitarea sedentarismului, mișcare zilnică min 30 min/zi, 5 zile pe săptămână, somn suficient (7 ore/noapte), și nu în ultimul rând, controlul nivelului de stres.
Media10: Cât de important este regimul alimentar pentru a preveni această afecțiune? Ce stil de viață este recomandat pacientului diagnosticat cu hipertensiune?
Dr. Mirela Geamănu: Stilul de viață are o importanță crucială în prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale. După cum am mai spus, obezitatea, inactivitatea fizică, excesul de sare, alimentația bogată în alimente procesate și cu un conținut ridicat de grăsimi, alcoolul și tutunul sunt printre principalele cauze ale unei tensiuni arteriale crescute. Astfel, pentru a ne îmbunătății stilul de viață trebuie să ne menținem sau să reducem greutatea corporală la un nivel optim corespunzător vârstei, sexului și înălțimii, să reducem consumul de grăsimi monosaturate din alimentație, să reducem conținutul de sare din dieta, să facem exerciții fizice regulate, să renunțăm la fumat, să ponderăm consumul de alcool, și să evităm factorii de stres.
După vârsta de 40 de ani se recomandă consult cardiologic și măsurarea tensiunii arteriale, anual
Media10: Știm că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România și în lume. Chiar dacă nu aven simptome, cum ar trebui să facem un screening? Când să mergem la un control de prevenție și cu cu regularitate?
Dr. Mirela Geamănu: Ca și screening, se recomandă evaluarea pacienților cu vârste cuprinse între 18-40 ani, cu valori tensionale normale, o dată la 3-5 ani. La pacienții cu vârste peste 40 ani, cu factorii de risc cardiovasculari, monitorizarea tensiunii arteriale se va face anual. Evaluarea constă în măsurarea corecta a valorilor tensionale de către medicul cardiolog, internist sau de familie, cu corelarea semnelor și simptomelor clinice. La pacienții cu suspiciune de hipertensiune arterială, ca și metoda de screening se poate recomanda monitorizarea ambulatorie a valorilor tensiunii arteriale.
