Un eveniment neplăcut ne poate marca pe viață, ne poate afecta sănătatea psihică și chiar fizică dacă nu cerem ajutor. Tulburarea de stres posttraumatic este o afecțiune care apare după o traumă și care necesită obligatoriu tratament. De multe ori, trecem cu vederea stările prin care trecem și avem lupte interioare cu noi în care încercăm să înțelegem ce se întâmplă. Atunci când simptomele includ anxietate, atacuri de panică, gânduri intruzive, coșmaruri, avem nevoie de ajutor. Dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru, la Centrul Medical Prima Clinic, ne oferă informații utile cu privire la această afecțiune.
Media10: Ce este tulburarea de stres posttraumatic?
Dr. Andra Tașcău: Tulburarea de stres posttraumatic reprezintă o tulburare de adaptare în care factorul declanșator este reprezentat de un eveniment traumatic. Acesta induce un răspuns endogen maladaptativ pe fondul unei vulnerabilități individuale crescute. Cu alte cuvinte, este un răspuns disfuncțional la un eveniment traumatic, un eșec al răspunsului adaptativ la traumă odată ce pericolul dispare.
„Tulburarea de stres posttraumatic se întâlnește la aproximativ 12% dintre femei, comparativ cu 5-6% la bărbați”
Media10: Este întâlnită mai des la femei sau la bărbați? De ce?
Dr. Andra Tașcău: Conform studiilor, tulburarea de stres posttraumatic se întâlnește la aproximativ 12% dintre femei, comparativ cu 5-6% la bărbați. Deci este de două ori mai frecventă la femei. Acest lucru se datorează faptului că, cel mai probabil, femeile sunt mai predispuse la experimentarea traumelor de la vârste mai tinere comparativ cu bărbații. Trauma prelungită fragilizează mecanismele de adaptare.
Media10: Ce tipuri de traume pot sta la baza sindromului posttraumatic?
Dr. Andra Tașcău: Tulburarea de stres posttraumatic poate să apară fie în urma amenințării propriei persoane și aici ne referim la confruntările militare, violența domestică, abuzul sexual sau fizic, accidente rutiere, dezastre naturale, dar se poate instala și dacă doar asistăm la astfel de evenimente. Diferența o face gradul de vulnerabilitate al fiecăruia.
„Caracteristica principală a acestei afecțiuni este anxietatea și apariția atacurilor de panică”
Media10: Ce manifestări au pacienții cu PTSD? Se pot agrava în timp?
Dr. Andra Tașcău: Caracteristica principală a acestei afecțiuni este anxietatea și apariția atacurilor de panică. Inițial apar la un pericol real, iar ulterior doar la rememorarea evenimentului traumatic. Pacientul retrăiește evenimentul constant prin prezența gândurilor intruzive, recurente legate de acel eveniment. Are coșmaruri, are impresia că evenimentul traumatic s-ar putea repeta și trăiește o suferință psihologică intensă când este expus la evenimente asemănătoare celui declanșator.
Media10: Mulți pacienți suferă în tăcere și nu acordă importanță acestor manifestări care apar. Când ar trebui să cerem ajutorul unui specialist?
Dr. Andra Tașcău: Trebuie să ne prezentăm la specialist imediat cum apar astfel de simptome. Totuși, dacă aceste manifestări durează mai puțin de o lună, trebuie să știm că nu este vorba de tulburarea de stres posttraumatic, ci este o reacție acută la stres. De multe ori, familia și prietenii sunt cei care îndrumă pacientul să meargă la specialist pentru că „s-a schimbat”. El se simte rușinat de ce i se întâmplă, are acea concepție că dacă este puternic poate trece peste depresie, anxietate și ajunge să-și nege simptomatologia sau să încerce să o ascundă ca să nu îi împovăreze pe ceilalți. Acest lucru este valabil în majoritatea afecțiunilor psihice. Ca orice altă afecțiune, dacă o lăsăm netratată, se poate agrava. Cel mai frecvent se asociază cu tulburări depresive și anxioase sau cu abuz de substanțe.
Criterii de diagnostic
Media10: Cum se stabilește diagnosticul?
Dr. Andra Tașcău: Pentru a diagnostica această tulburare este esențială existența evenimentului traumatic la care răspunsul individual implică sentimente de frică, de neajutorare, iar durata simptomatologiei este de minim o lună. Sunt niște criterii clare de diagnostic pe care pacientul trebuie să le îndeplinească pentru a fi încadrat într-o anumită afecțiune. De asta este și importantă durata manifestărilor. Anxietatea, coșmarurile, gândurile intruzive, recurența gândurilor care se învârt toate în jurul evenimentului traumatizant sunt criteriile care ne ghidează în stabilirea diagnosticului. Anxietatea poate să apară și în alte afecțiuni, dar pentru că avem factorul declanșator (triggerul) și pacientul ne spune: „Mi-a apărut simptomatologia de când a fost cutremur”, de exemplu, atunci este clar că nu mai vorbim de o tulburare de anxietate, ci este tulburare de stres posttraumatic.
Media10: Ce efecte poate avea PTSD asupra sănătății pacientului?
Dr. Andra Tașcău: Pe lângă comorbiditățile enumerate anterior, nu trebuie neglijată suferința clinică semnificativă caracteristică acestei afecțiuni. Viața socială este afectată, de cele mai multe ori, relațiile intrafamiliale au de suferit, până și relația cu propria persoană. Pacientul se lasă acaparat de evenimentul traumatic și, practic, toată viața lui psihică gravitează în jurul acelui lucru, inclusiv comportamentul său. Stresul poate să declanșeze tulburări din spectrul metabolic, inclusiv diabetul. Poate să genereze tulburări depresive, iar acestea să se complice în depresii. Dacă se ajunge până dincolo de gradul de control al pacientului, poate să aibă idei suicidale, de a-și pune viața în pericol.
„Tulburarea de stres posttraumatică se poate vindeca, dar trebuie să existe o colaborare strânsă între psihiatru și psihoterapeut”
Media10: Ce opțiuni de tratament are pacientul cu tulburare de stres posttraumatic? Se poate vindeca?
Dr. Andra Tașcău: Tratamentul constă în administrarea de antidepresive, de anxiolitice, hipnoinductoare (pentru somn). Poate că pacientul nu are insomnii, dar are coșmaruri și se trezește obosit. Noi, ca psihiatrii, îi ajutăm prin medicație, dar terapia este baza. Tratamentul medicamentos poate să se încheie înainte de terapie pentru că abordează pacientul cu mult în spate. Nu îl tratăm doar de la evenimentul traumatic încoace, ci per ansamblu, înainte și după incident. Uneori, tulburarea de stres posttraumatic poate să se remită spontan în primele șase luni, dar se cronicizează, de cele mai multe ori. De aceea este nevoie de ajutor de specialitate prin terapia farmacologică, unde ne adresăm simptomelor depresive, anxioase, gândurilor intruzive, tulburărilor de somn.
La aceasta se asociază obligatoriu psihoterapia pentru a depăși trauma și pentru a întări mecanismele de adaptare. Totuși, nu toată lumea care trece prin aceste evenimente dezvoltă tulburarea de stres posttraumatică. Depinde de bagajul emoțional al fiecăruia, depinde cât de receptiv este la ce i se întâmplă. Pacientul trebuie să ceară ajutor când simte că nu mai poate face față situației, dar acest lucru este variabil. Unii pot să ducă foarte mult, să treacă peste starea respectivă, pe când alții sunt mai fragili psihic, emoțional și atunci e nevoie să vină cât mai repede posibil la specialist. Tulburarea de stres posttraumatică se poate vindeca, dar trebuie să existe o colaborare strânsă între psihiatru și psihoterapeut. Dacă în centrul relației este pus pacientul și îți dorești să îl ajuți, se poate vindeca, dar durează.
„Dacă întărim mecanismele de apărare, prevenim și recurența afecțiunii”
Media10: Pe lângă administrarea de medicamente, ce alte recomandări le faceți pacienților?
Dr. Andra Tașcău: Le spun mereu pacienților să aibă răbdare pentru că este un proces lung care are ca scop nu doar ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții, ci și prevenirea recurențelor. Dacă întărim mecanismele de apărare, prevenim și recurența afecțiunii. În cazul în care se mai lovește de un eveniment traumatic, va putea să abordeze altfel lucrurile.
Media10: Cât de important este suportul familiei în tratarea pacientului cu PTSD?
Dr. Andra Tașcău: Suportul familiei este la fel de important ca în tratarea oricărei alte afecțiuni, în special celor psihice. Pacientul nu trebuie să creadă că va depăși singur situația. E important să știe că este cineva acolo: familie, prieteni, cunoștințe, personal medical, specialiști care pot să îl ajute. Nu este nicio rușine și este perfect normal să cerem ajutor când simțim că nu mai putem singuri.
