Femeile se confruntă cu vaginita cel puțin o dată în viață. Igiena precară sau excesivă, consumul de antibiotice, de alcool, tutun, sexul neprotejat cu mai mulți parteneri sunt doar câțiva dintre factorii de risc ce pot duce la declanșarea bolii. Dr. Denisa Mihaela Palașcă, medic primar obstretică-ginecologie la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, ne explică care sunt tipuri de vaginită existente și cum se tratează fiecare.
Media10: Ce este vaginita și cât de frecvent este întâlnită la femei?
Dr. Denisa Palașcă: Vaginita reprezintă inflamația pereților vaginali. Este de etiologie multiplă, poate să apară la orice vârstă, dar e mai frecventă la femeile de vârstă fertilă, adică după 18 ani, mai ales după începutul vieții sexuale, până la menopauză. Este foarte frecvent întâlnită, femeile pot să facă vaginită chiar și anual.
În vaginita micotică, tratamentul se ia de ambii parteneri
Media10: Există mai multe tipuri de vaginită? Care sunt acestea?
Dr. Denisa Palașcă: În primul rând, avem vaginita bacteriană, care este provocată de o infecție cu bacterii. În mod normal, la nivelul vaginului se găsește o floră, un microbiom. Sunt bacterii „bune” și bacterii „rele” într-un echilibru foarte fragil. În momentul producerii unui dezechilibru care modifică pH-ul vaginului, atunci apare și infecția. Un vagin normal are un pH acid, în jur de 4. Atunci când el devine neutru sau bazic, se înmulțesc bacteriile „rele”. Mai exact, cele „bune” nu mai pot să le țină în frâu pe cele „rele”. Vaginita bacteriană poate fi dată de Escherichia coli, Klebsiella, Gardnerella și se tratează cu antibiotice.
În al doilea rând, este vaginita micotică, care este cel mai frecvent întâlnită și este produsă în special de Candida albicans. Ca și simptome, apare o secreție albicioasă, prurit (mâncărime) și se tratează cu antimicotice. Vaginita micotică poate fi dată chiar și de consumul de antibiotice pentru că atunci se dereglează flora vaginală. De aceea, pe timpul antibioticului, se recomandă folosirea unor ovule care să mențină flora vaginală. Un alt tip de vaginită infecțioasă este vaginita cu protozoare. Aici avem, cel mai frecvent, Trichomonas vaginalis, un parazit care se trasmite sexual. La bărbați se cantonează în tractul urinar și la femeie în vagin. Tratamentul constă în administrarea orală de antibiotic pentru ambii parteneri și locală de ovule, geluri, creme. Dacă tratamentul nu este luat și de bărbat, pacienta se va reinfecta la un prim contact.
În al treilea rând, avem vaginita atrofică, provocată de cantitatea redusă de hormoni estrogeni. Acest tip de vaginită apare la femeia în menopauză. Deficitul de estrogeni duce la subțierea mucoasei vaginale și atunci apare disconfortul la contactul sexual, prurit, senzație de a urina foarte des. Vaginita atrofică se tratează cu estrogeni luați atât sistemic (pe gură), cât și local: plasturi cu estrogeni, spray-uri cu estrogeni, geluri, ovule cu acid hialuronic și, mai nou, terapia vampir, care dă rezultate foarte bune.
Factori de risc importanți pentru apariția vaginitei
Media10: De ce apare vaginita? Care sunt factorii de risc?
Dr. Denisa Palașcă: Principalii factori de risc pentru apariția vaginitei sunt: igiena deficitară sau chiar excesivă cu dușuri frecvente intravaginale (care duce la distrugerea florei vaginale), consumul de antibiotice care favorizează vaginita micotică, fumatul, alcoolul, sexul neprotejat; parteneri multipli, stresul, boli sistemice (diabetul), dispozitivele intrauterine, lenjeria de corp sintetică și foarte strâmtă, gelurile lubrifiante folosite pentru contactul sexual, piscinele, saunele.
Media10: Cum putem depista vaginita? Ce teste, investigații sunt necesare?
Dr. Denisa Palașcă: Mai întâi, pacienta vine la medicul ginecolog, spune ce simptome are, îi facem un consult și observăm anumite semne: roșeață la nivelul vulvei vaginului, prezența leucoreei (secreția vaginală modificată ca aspect și miros), iritații. Următorul pas este să prelevăm secreție vaginală, care se trimite la un laborator. Se face antibiograma și antifungigramă, care ne spun clar la ce este sensibil acel germen. Apoi se dă tratament țintit, oral la ambii parteneri, poate chiar și local: pentru femei ovule, creme și pentru bărbați creme. Dacă simptomatologia persistă, pacienta vine și se recoltează din nou secreție vaginală. Putem observa că germenul a dispărut, dar simptomatologia persistă pentru că a rămas o iritație și se mai dă tratament doar pentru refacerea florei vaginale.
„Vaginita netratată corespunzător poate să producă oprirea din evoluție a sarcinii, avort spontan, sângerări”
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic?
Dr. Denisa Palașcă: Cel mai frecvent, complicațiile afectează femeia gravidă. Imunitatea scade în sarcină și sunt mai predispuse la infecții. De aceea, prelevăm secreție vaginală în fiecare trimestru pentru a ne asigura că gravida nu are vreo infecție. Vaginita netratată corespunzător poate să producă oprirea din evoluție a sarcinii, avort spontan, sângerări și mai apoi naștere prematură, ruperea prematură a membranelor, corioamniotită (n.r. inflamație intrauterină a corionului, amniosului și a placentei).
De asemenea, există complicații grave în cazul în care avem o infecție și ajungem să facem o intervenție invazivă în sfera ginecologică, adică o histerosalpingografie, o histeroscopie. Astfel, germenul acela ajunge în uter și se poate duce chiar până în cavitatea peritoneală provocând peritonită. De aceea, trebuie să facem un examen de secreție vaginală înainte de orice intervenție. Alte complicații pot fi date de disconfort la contactul sexual, infecții urinare asociate, sângerări, femeile cu infecții vechi pot să contacteze mai ușor HPV-ul, HIV-ul pentru că e afectată flora vaginală și sunt mai predispuse.
„Vaginita bacteriană este cel mai întâlnit tip în sarcină”
Media10: Cum tratăm vaginita în sarcină?
Dr. Denisa Palașcă: Vaginita bacteriană este cel mai întâlnit tip în sarcină și aici sunt anumite antibiotice permise. Facem culturi cu antibiograme tocmai pentru a putea alege antibioticul potrivit care să meargă cu sarcina, cu trimestrul. Dacă pacienta are o candidoză, de exemplu, încercăm să o tratăm local, sunt ovule speciale pentru gravide.
Media10: Ce măsuri trebuie luate pentru a preveni apariția vaginitei?
Dr. Denisa Palașcă: Trebuie să evităm factorii de risc de care am discutat mai devreme: să avem o igienă corespunzătoare, dacă consumăm antibiotice să aplicăm și ovule sau creme prescrise de medic, să purtăm lenjerie de bumbac. În unele situații, sunt inevitabile, adică cel puțin o dată în viață vom face o vaginită. În ultimul timp, mi se pare că au apărut foarte mulți germeni care erau întâlniți numai la nivelul spitalului și asta din cauza consumului excesiv de antibiotice.
