Bolile inimii sunt principala cauză de mortalitate în România, dar și la nivel mondial. Factorii de risc sunt anumite obiceiuri nesănătoase care, în timp, ne pot îmbolnăvi inima şi vasele de sânge. Nu e obligatoriu să suferim de o boală a inimii dacă avem unul sau mai multe dintre aceste obiceiuri nesănătoase. Dar, cu cât avem mai mulţi factori de risc, cu atât creşte şansa de a face în timp o boala cardiovasculară. Partea bună este că există o serie de factori de risc care pot fi controlați. Care sunt aceștia? Cât de important este să facem schimbări din timp? Ce alimentație trebuie să avem pentru o inimă sănătoasă? Aflăm răspunsurile de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Media10: Foarte mulți români suferă de afecțiuni cardiovasculare. Care sunt factorii de risc ce pot fi modificați de alegerile noastre?
Dr. Laura Bogdan: Există factori de risc cardiovasculari care nu pot să fie influențați, cum ar fi: vârsta, sexul, moștenirea genetică. Pe lângă aceștia, sunt și acei factori de risc cardiovasculari pe care putem să îi influențăm și astfel să ne îmbunătățim calitatea vieții, să prevenim apariția unor evenimente cardiovasculare nedorite. Acești factori sunt: fumatul, dislipidemia, valorile tensionale crescute, diabetul, obezitatea și sedentarismul, alimentația, stilul de viață pe care îl au pacienții în general.
„Un fumător va avea un ritm al inimii mai accelerat și atunci inima va munci mai mult”
Media10: Poate că nu conștientizăm, dar fumatul face extrem de rău inimii. Explicați-ne de ce. Cum atacă fumatul inima și de ce e important să renunțăm?
Dr. Laura Bogdan: Este foarte important, mai ales că fumatul debutează de la o vârstă fragedă în zilele noastre. Sunt mulți adolescenți care încep de la 12-13 ani să fumeze. Cu cât pacientul se expune mai mult la fumul de țigară, cu atât riscul cardiovascular este mai ridicat. Fumatul influențează sistemul cardiovascular prin mai mulți factori. În primul rând, un fumător va avea un ritm al inimii mai accelerat și atunci inima va munci mai mult. Dacă pacientul respectiv are și alte afecțiuni, acest lucru va avea repercursiuni: creșterea valorilor tensionale, agravarea insuficienței cardiace, agravarea patologiei pe care o are, în general.
Media10: Poate că nu conștientizăm, dar fumatul face extrem de rău inimii. Explicați-ne de ce. Cum atacă fumatul inima și de ce e important să renunțăm?
Dr. Laura Bogdan: Este foarte important, mai ales că fumatul debutează de la o vârstă fragedă în zilele noastre. Sunt mulți adolescenți care încep de la 12-13 ani să fumeze. Cu cât pacientul se expune mai mult la fumul de țigară, cu atât riscul cardiovascular este mai ridicat. Fumatul influențează sistemul cardiovascular prin mai mulți factori. În primul rând, un fumător va avea un ritm al inimii mai accelerat și atunci inima va munci mai mult. Dacă pacientul respectiv are și alte afecțiuni, acest lucru va avea repercursiuni: creșterea valorilor tensionale, agravarea insuficienței cardiace, agravarea patologiei pe care o are, în general.
Media10: Poate că nu conștientizăm, dar fumatul face extrem de rău inimii. Explicați-ne de ce. Cum atacă fumatul inima și de ce e important să renunțăm?
Dr. Laura Bogdan: Este foarte important, mai ales că fumatul debutează de la o vârstă fragedă în zilele noastre. Sunt mulți adolescenți care încep de la 12-13 ani să fumeze. Cu cât pacientul se expune mai mult la fumul de țigară, cu atât riscul cardiovascular este mai ridicat. Fumatul influențează sistemul cardiovascular prin mai mulți factori. În primul rând, un fumător va avea un ritm al inimii mai accelerat și atunci inima va munci mai mult. Dacă pacientul respectiv are și alte afecțiuni, acest lucru va avea repercursiuni: creșterea valorilor tensionale, agravarea insuficienței cardiace, agravarea patologiei pe care o are, în general.
În al doilea rând, substanțele pe care le conține tutunul agravează sau accelerează procesul de îmbătrânire al arterelor, procesul de ateroscleroză în care sunt implicați și alți factori. Acestea duc, în timp, la apariția bolilor cardiovasculare: hipertensiune, angină pectorală, cardiopatie ischemică. De asemenea, fumatul agravează sau duce la apariția bolilor pulmonare cronice care, la rândul lor, vor avea un impact asupra bolilor cardiace.
În al doilea rând, substanțele pe care le conține tutunul agravează sau accelerează procesul de îmbătrânire al arterelor, procesul de ateroscleroză în care sunt implicați și alți factori. Acestea duc, în timp, la apariția bolilor cardiovasculare: hipertensiune, angină pectorală, cardiopatie ischemică. De asemenea, fumatul agravează sau duce la apariția bolilor pulmonare cronice care, la rândul lor, vor avea un impact asupra bolilor cardiace.
În al doilea rând, substanțele pe care le conține tutunul agravează sau accelerează procesul de îmbătrânire al arterelor, procesul de ateroscleroză în care sunt implicați și alți factori. Acestea duc, în timp, la apariția bolilor cardiovasculare: hipertensiune, angină pectorală, cardiopatie ischemică. De asemenea, fumatul agravează sau duce la apariția bolilor pulmonare cronice care, la rândul lor, vor avea un impact asupra bolilor cardiace.
Cum putem regla nivelul de colesterol prin alimentație?
Media10: Un alt factor de risc asupra căruia putem interveni este colesterolul „rău”. De ce crește colesterolul și cum putem să îl normalizăm, astfel încât să nu apară efecte adverse asupra inimii?
Dr. Laura Bogdan: Colesterolul din sânge este esențial pentru o sănătate optimă, iar corpul are nevoie de el pentru a îndeplini anumite sarcini. Însă atunci când se acumulează în exces, devine periculos. Colesterolul LDL este numit uneori și colesterolul rău pentru că se poate depune pe pereții vaselor de sânge, în straturi groase, făcându-le rigide și îngustându-le, iar din această cauză sângele nu mai circulă la fel de bine. Aceste depuneri poartă și denumirea de placă ateromatoasă (sau placă de aterom) și contribuie la afecțiunile cardiovasculare.
Colesterolul este influențat atât de ceea ce mâncăm, de alimentele pe care le consumăm, cât și de factorul genetic. Proporția aceea de colesterol determinată de alimentație poate fi influențată de pacient printr-o alimentație corectă, bogată în grăsimi sănătoase care provin din: pește, sâmburi de nuci, chia, ulei de măsline. Este important ca pacientul să evite carnea grasă de porc, rață, gâscă, pielea de pe carne să fie îndepărtată și să mănânce doar carne slabă, să elimine consumul de alcool în exces. Un pahar de vin este sănătos, influențează în mod pozitiv colesterolul „bun” și scade colesterolul „rău”, dar să nu depășim unu – două pahare de vin. Sportul, de asemenea, are o influență sănătoasă asupra balanței dintre colesterolul „rău” și „bun”, dacă este practicat în mod regulat.
„Pacienții care sunt obezi sunt predispuși la formarea de cheaguri la nivelul vaselor, venelor și arterelor”
Media10: Cum ne afectează kilogramele în plus inima și ce trebuie să facem din acest punct de vedere?
Dr. Laura Bogdan: Unul dintre factorii care ne expune la obezitate este sedentarismul, lipsa activității fizice. Însă, obezitatea poate fi determinată și genetic. Obezitatea, prin greutatea, efortul pe care îl face inima, agravează bolile cardiovasculare sau duce la boli cardiovasculare. În general, persoanele obeze au și o dispoziție a grăsimii în jurul organelor. Aceea nu este o grăsime inertă, ci produce niște substanțe care sunt implicate în procesul de ateroscleroză, în tromboze. Pacienții care sunt obezi sunt predispuși la formarea de cheaguri la nivelul vaselor, venelor și arterelor. Deci, obezitatea face rău și trebuie făcut absolut orice e posibil ca pacientul să reducă gradul de adipozitate viscerală, grăsimea din jurul organelor, chiar dacă nu ajunge la o greutate ideală.
Media10: Ce tip de mișcare le recomandați pacienților cu boli cardiovasculare?
Dr. Laura Bogdan: În general, pacienții cu boli cardiovasculare chiar au indicație să facă efort și în special efortul de tip aerob: alergatul, bicicleta, înotul, tensiul. Este mai puțin indicat efortul cu greutăți pentru că poate să ducă la creșterea tensiunii arteriale, uneori chiar la dilatarea aortei dacă este făcut în mod exagerat. Sportul de tip aerob, pe lângă efectele benefice: de relaxare, de tonus asupra psihicului are și un efect de relaxare a arterelor în periferie și, prin urmare, de reglare a tensiunii, a pulsului.
„Sarea în exces duce la creșterea valorilor tensionale și la o îngustare a vaselor arteriale”
Media10: Atunci când vorbim de bolile inimii, pacienții se raportează la două elemente: sarea și dulciurile. Ne afectează? Cum facem astfel încât să putem să avem și sare în mâncare, să gustăm și ceva dulce, dar să nu ne simțim rău?
Dr. Laura Bogdan: Sarea nu este interzisă decât la pacienții care sunt foarte decompensați, care sunt într-un stadiu foarte avansat de insuficiență cardiacă. În rest, trebuie doar să nu punem sare în plus în mâncare. Sarea în exces duce la creșterea valorilor tensionale și la o îngustare a vaselor arteriale. De asemenea, pacienții trebuie să evite alimentele care sunt foarte sărate, cum este brânza. La pacienții cardiaci sunt indicate cașul și urda, care sunt mai puțin sărate. De asemenea, mezelurile sunt foarte sărate și este bine să fie evitate, la fel și alimentele care au conservanți. În ceea ce privește dulciurile, nu trebuie să fie excluse complet. Din când în când este bine să mănâncăm și ceva dulce, dar de preferat să fie făcut în casă. Dulciurile din cofetărie sunt foarte procesate și duc la creșterea bruscă a glicemiei în sânge, ceea ce are un efect nefavorabil pe termen lung.
„Pacientul cu diabet are un risc cardiovascular foarte mare”
Media10: Unul dintre factorii de risc importanți pentru bolile cardiovasculare este diabetul. De multe ori, pacienții cu diabet nu ajung la deces din cauza diabetului, ci din cauza complicațiilor cardiovasculare. Cum pot controla pacienții cu diabet riscul cardiovascular?
Dr. Laura Bogdan: În general, pacienții diabetici sunt îndrumați pentru o evaluare și la medicul cardiolog. Chiar dacă la prima vedere pare că nu au probleme, ei sunt predispuși. Diabetul, în primul rând, nu este depistat chiar de la început. Ca și în cazul dislipidemiei, valorile acelea ușor crescute (peste 110 mg/dl) sunt, de multe ori, nebăgate în seamă. Trec patru-cinci ani și la un moment dat pacientul constată că are o glicemie crescută și abia atunci se îngrijorează că este diabet, dar măsurile trebuie luate din timp.
Pacientul cu diabet este încadrat de la început într-un risc cardiovascular foarte mare și atunci trebuie să aibă tensiunea mai mică (sub 135 mmHg), la fel și colesterolul „rău” să fie mai scăzut decât la un pacient care nu are diabet zaharat. Sunt alte ținte terapeutice, trebuie să ținem acel pacient mult mai bine controlat pentru a nu fi expus la apariția complicațiilor, infarctului și accidentului vascular.
„Medicamentele de inimă nu dau dependență”
Media10: Cât de important este să face un control de prevenție la medicul cardiolog, un set de analize și investigații, o dată pe an?
Dr. Laura Bogdan: Este important să depistăm la timp eventualele riscuri, să nu ajungem în situația în care lucrurile sunt mult mai greu de rezolvat și poate este nevoie de mai multe investigații, medicamente. Este foarte greu pentru pacient să ia pastile zi de zi, să depindă de ele. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra psihicului. Mulți zic că dau dependență. Medicamentele de inimă nu dau dependență, ci doar îi ajută să își țină tensiunea și colesterolul la valori normale. Dacă nu avem singuri grijă de propria viață, cu siguranță nu o va face altcineva.
