Probioticele sunt „bacteriile bune” care ajută la asimilarea substanțelor nutritive din organsim și la protejarea organismului împotriva infecțiilor. Dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea, ce beneficii au probioticele, cum alegem varianta potrivită pentru noi, dar și ce alimente au un conținut crescut de probiotice.
Media10: Ce sunt probioticele și care este rolul lor?
Dr. Adelina Văduva: Denumirea de probiotic vine din limba greacă: „pro” însemnă „pentru” și „bios” se traduce prin „viață”. Deci probiotic este un termen folosit pentru a descrie bacteriile benefice „pentru viață”. Probioticele sunt așa-numitele bacterii bune. Acestea se găsesc în mod natural în organismul nostru și ajută la asimilarea substanțelor nutritive. În același timp, luptă împotriva infecțiilor. Ele sunt microorganisme care alcătuiesc flora benefică a organismului. În corpul nostru trăiesc în jur de 400-500 de astfel de tulpini de bacterii.
Aceste microorganisme se găsesc la nivelul cavității bucale, pielii, tractului urogenital, căi respiratorii superioare și, în mare măsură, la nivel intestinal. Rolul probioticelor este foarte important: ne apară organismul de infecții, ajută sistemul imunitar, creează un filtru intestinal protector împotriva microbilor, previn dezechilibrele care pot conduce la infecții urogenitale. De asemenea, reglează tranzitul intestinal și contribuie la ameliorarea simptomelor din cadrul colonului iritabil. Ele sunt implicate în sinteza de vitamine: B1, B2, B6, B12, acid folic și biotină. Astfel, ajută organismul să se detoxifice de substanțele nocive.
„Au rol antimicrobian”
Media10: Care sunt principalele beneficii ale probioticelor?
Dr. Adelina Văduva: Probioticele sprijină întregul organism, iar beneficiile asupra acestuia sunt extrem de variate. În primul rând, au rol antimicrobian, bazat pe acțiunea duală. Ele acționează atât prin producția proprie de factori cu rol antimicrobian, cât și prin stimularea producției de peptide. Peptidele sunt substanțe cu rol antiinfecțios produse de organismul pe care probioticele îl colonizează. În al doilea rând, susțin imunitatea prin stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A.
Pe lângă asta, asigură o digestie normală, ajută la prevenirea și ameliorarea simptomelor infecțiilor de tract urinar, reduc efectele nocive ale antibioticelor asupra organismului, ajută în combaterea răcelilor și a gripelor, pot reduce eczema la copii. De asemenea, s-a dovedit faptul că reduc durata episoadelor diareice, ameliorează digestia lactozei (în caz de intoleranță), reduc nivelul colesterolului, previn apariția cancerului de colon. Pot avea efect antialergenic și pot îmbunatăți absorbția de minerale și vitamine.
Probioticele ajută la susținerea imunității
Media10: Cât de mult ajută probioticele în creșterea imunității și a protecției împotriva infecțiilor?
Dr. Adelina Văduva: Probioticele ajută la stimularea sintezei imunoglobulinelor de tip A. Acesta reprezintă mecanismul principal prin care sunt capabile să susțină imunitatea, adică să participe la imunomodulare. Pe lângă susținerea sintezei imunoglobulinelor de tip A, probioticele au dovedit și efecte de modulare a proceselor inflamatorii și a activității celulelor natural killer (NK), care luptă împotriva celulelor infectate viral și a celor canceroase. De asemenea, probioticele cresc eficiența funcției de barieră pe care o reprezintă mucoasa intestinală. Prin urmare, reduc permeabilitatea indusă de microorganisme patogene, dar și pe cea asociată inflamațiilor.
Ce legătură au cu prebioticele
Media10: Care este diferența între probiotice și prebiotice?
Dr. Adelina Văduva: Așa cum am menționat mai sus, probioticele sunt microorganisme vii care au rol în digerarea corectă a alimentelor, asimilarea completă a nutrienților și întărirea sistemului imunitar. Prebioticele sunt carbohidrați nedigerabili care au rolul de a hrăni probioticele, de a susține dezvoltarea coloniilor și avansarea lor prin tractul digestiv până la nivelul colonului. Prebioticele sunt substanțe care provin din carbohidrați, pe care organismul nu îi poate dizolva și folosi. Bacteriile existente în intestine mănâncă aceste fibre. Pentru a beneficia de proprietățile probioticelor, este bine să le asociem cu prebiotice deoarece acestea cresc eficiența probioticelor și mențin beneficiile lor până la nivelul colonului. Este bine de știut că prebiotice naturale se găsesc în: banane, cereale integrale, miere, ceapă, usturoi, praz.
Media10: Când este indicat să administrăm probiotice?
Dr. Adelina Văduva: Sunt situații diverse în care putem administra probotice. De exemplu, flora intestinală poate fi dezechilibrată din cauza consumului unor medicamente, cum ar fi: antibiotice, corticosteroizi, pilulă anticoncepțională, ibuporfen, aspirină, indometacin și atunci este cazul să intervenim cu administrarea de probiotice. De asemenea, apa clorinată, precum și unele alimente (zahărul rafinat, grăsimile hidrogenate), stresul pot distruge flora microbiană. Dezechilibrul microflorei se numește disbioză. De aceea, tot mai multe persoane au nevoie de probiotice. Literatura de specialitate precizează faptul că între 70 și 90% din forța sistemului imunitar este localizată la nivelul intestinelor, datorită bacteriilor benefice. Atunci când există probleme de sănătate, un sistem imunitar deficitar, medicul curant poate recomanda produse probiotice.
„Este recomandată continuarea administrării de probiotic încă 10-14 zile după încheierea tratamentului”
Media10: Ce probiotic trebuie să administrăm cu antibioticul și de ce trebuie asociate?
Dr. Adelina Văduva: Chiar dacă rolul antibioticului rămâne de necontestat, administrarea lor trebuie făcută cu mare responsabilitate. Probioticele ar trebui să fie de nelipsit atunci când începem o cură cu antibiotice. Este de reținut faptul că antibioticele tratează doar infecțiile bacteriene și nu au efect în infecțiile virale, în gripă sau toxiinfecții alimentare. Dincolo de efectele deja menționate, una dintre cele mai frecvente tulburări cauzate de administrarea de antibiotice este distrugerea florei intestinale benefice. Acest lucru duce la: tulburări de tranzit, probleme digestive, candidoze bucale sau vaginale, iar în cazul copiilor la alergii sau chiar astm.
Pentru a limita efectele adverse ale tratamentelor cu antibiotice este recomandat să administrăm o formulă de probiotice, dar neapărat sub îndrumare medicală de specialitate. Efectele probioticelor sunt dependente de tipul tulpinii. Este important de știut că fiecare grup de bacterii benefice are tulpini specifice care ajută probioticele să supraviețuiască în mediul acid și în prezența bilei. La administrarea de antibiotic, este recomandată continuarea administrării de probiotic încă 10-14 zile după încheierea tratamentului. O lungă perioadă de timp s-a căutat soluția ideală de administrare a probioticelor astfel încât să nu fie distruse de aciditatea gastrică. Protejarea enterică a formulelor și introducerea unui prebiotic în formulă a dus la soluționarea acestei probleme.
„Este indicat să fie luate pe stomacul gol, cu aproximativ 20 de minute înainte de masă”
Media10: Cât timp putem lua probiotice și cum alegem cea mai bună variantă?
Dr. Adelina Văduva: Este bine de știut că durata tratamentului cu probiotice nu este standardizată. Există scheme în timpul sau imediat după un tratament antibiotic, cicluri de câte 10 zile lunar sau în perioadele de astenie. Este recomandat ca formula de probiotice aleasă pentru consumul zilnic să conțină între un miliard și 10 miliarde de bacterii probiotice provenite din cât mai multe tulpini. Momentul în care luăm probioticele este extrem de important deoarece influențează modul în care bacteriile bune sunt absorbite în organism.
Probioticele sunt bacterii vii, care au nevoie de apă, hrană și căldură pentru a se dezvolta. De aceea, este indicat să fie luate pe stomacul gol, cu aproximativ 20 de minute înainte de masă. Astfel, nu vor fi distruse de sucul gastric acid care se eliberează în cantități mai mari în timpul procesului de digestie. Tulpinile cu efecte probiotice sunt numeroase: Bifidobacterium longum, Lactobacillus paracacasei, Lactobacillus johnsonii, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus fermentum, Lactobacillus rhamnosu, Saccharomyces boulardii, Streptococcus thermophilus.
Formele farmaceutice ale probioticelor (capsule, pudră etc.) combină mai multe tipuri de probiotic natural, cu un spectru larg de tulpini. Împreună pot ajuta sistemul digestiv și cel imunitar să funcționeze corect. De aceea, nu toate probioticele au același efect și este important să ne adresăm medicului înainte de a lua un astfel de supliment nutritiv. Medicul este cel care va decide atât tipul de probiotic, cât și doza recomandată.
Alimente care conțin probiotice
Media10: Ce alimente conțin probiotice și e bine să le consumăm?
Dr. Adelina Văduva: Există o serie de alimente ce conțin probiotice și care pot fi incluse cu ușurință în alimentația de zi cu zi, și anume: produsele lactate fermentate (iaurt, chefir, lapte bătut, brânzeturi maturate); produsele din soia; ciocolata neagră, varza acră și murăturile fermentate în saramură etc. De asemenea, o sursă bună de probiotice sunt și anumite legume. De exemplu, sfecla roșie conține prebiotice care contribuie la stimularea producției de probiotice. Ceapa și usturoiul sunt și ele alimente care conțin prebiotice și care stimulează digestia. Totuși, bacteriile bune care se găsesc în alimente sunt, însă, în cantitate mică. Când apar dezechilibre ale florei inestinale, este bine să intervenim și să recomandăm suplimente cu probiotice.
Media10: Cine poate avea contraindicații pentru administrarea de probiotice?
Dr. Adelina Văduva: Se pare că nu există contraindicaţii absolute sau efecte adverse în cazul administrării probioticelor. Totuşi, trebuie menţionat că efectele secundare de tip alergic (erupţii cutanate, alergii respiratorii cu bronhospasm sau reacţii majore de anafilaxie cu şoc angioedem) sunt posibile la orice preparat medicamentos. Nu este recomandat să administrăm probioticele din proprie inițiativă deoarece acestea pot avea efecte adverse, mai ales dacă suferim de unele afecțiuni (pancreatită), dacă suntem predispuși infecțiilor, avem un sistem imunitar slăbit sau suntem alergici la unele dintre ingredientele conținute de acestea. De asemenea, există atât probiotice pentru adulți, cât și probiotice pentru copii, așa că este cu atât mai important să cerem sfatul medicului.
