Hipertensiunea arterială este o problemă de sănătate pe care o au în special vârstnicii, dar care este tot mai frecventă și în rândul tinerilor, afectând 1 din 8 adulți cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Hipertensiunea constă într-o presiune crescută a sângelui arterial, pe parcursul unei perioade mai îndelungate. Acest fenomen conduce, în timp, la deteriorarea pereților vaselor de sânge si, implicit, la apariția unor probleme cardiovasculare mai grave. Ce trebuie știut? Când trebuie să ne prezentăm la medic? Aflăm de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Media10: Ce este hipertensiunea?
Dr. Laura Bogdan: Majoritatea pacienților care se prezintă în ambulatoriul nostru de specialitate sunt diagnosticați cu hipertensiune arterială. Ea este ușor de diagnosticat. Ce înseamnă această hipertensiune? Înseamnă creșterea presiunii arteriale atunci când depășește 140 mm coloană de mercur pentru sistolică sau 90 mm coloană de mercur pentru tensiunea diastolică. De multe ori, pacienții își monitorizează singuri tensiunea acasă sau sunt depistați cu aceste valori la examenele de medicina muncii, în cabinetul medicului de familie și atunci sunt îndrumați către cabinetul de cardiologie pentru investigații suplimentare.
„5-10% din procentul de persoane care vin la cabinet și sunt depistate cu hipertensiune arterială sunt persoane tinere”
Media10: Cât de frecvent întâlniți această afecțiune la tineri și mă refer aici la categoria de vârstă până în 45 de ani?
Dr. Laura Bogdan: Constat, în ultima vreme, că numărul pacienților și vârsta de diagnosticare a scăzut foarte mult și, într-adevăr, este un procent semnificativ de persoane tinere, sub 45 de ani, care vin pentru aceste valori tensionale crescute. În general, persoanele tinere au ca și cauze pentru hipertensiunea arterială alți factori sau alte afecțiuni și necesită investigații mai ample, pentru a depista motivul pentru care fac tensiuni arteriale. 5-10% din procentul de persoane care vin la cabinet și sunt depistate cu hipertensiune arterială sunt persoane tinere.
La Centrul Medical 𝐂𝐚𝐫𝐝𝐢𝐨 𝐇𝐞𝐥𝐩 din Craiova puteți beneficia de consultații, investigații, diagnostic și tratament corect în specialitatea 𝐂𝐀𝐑𝐃𝐈𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄-𝐓𝐞𝐥: 𝟎𝟐𝟓𝟏.𝟕𝟎𝟖.𝟔𝟐𝟔
Media10: De ce apare hipertensiunea la persoanele tinere?
Dr. Laura Bogdan: Spre deosebire de vârstnici, unde se știe că principala cauză a hipertensiunii arteriale este dislipidemia, ateroscleroza, la persoanele tinere întotdeauna se pune problema unei alte patologii. Principalele patologii care ridică problema hipertensiunii arteriale sunt cele de natură cardiovasculară, sunt anumite malformații cardiace care pot să dea această hipertensiune arterială, dar putem enumera și afecțiunile renale, endocrinologice. O altă patologie care mi se pare foarte frecvent întâlnită este sindromul de apnee în somn. Se întâlnește la persoanele obeze, în special, dar și la persoane care nu au obezitate, cu o altă patologie în sfera ORL. La persoanele obeze se întâlnește acest sindrom de apnee în somn care se asociază, în 90% din cazuri și cu hipertensiunea arterială și atunci necesită o investigație mai amplă.
Hipertensiunea nu dă semne, de cele mai multe ori
Media10: Care sunt semnele, simptomele ce ar trebui să ne tragă un semnal de alarmă și să nu așteptăm să se agraveze, ci să mergem din timp la medic?
Dr. Laura Bogdan: Simptomele cele mai frecvente pe care le resimt pacienții sunt ca și în cazul hipertensiunii primare: amețeli, cefalee, oboseală, insomnii, un somn neodihnitor. Cei care au obezitate prezintă un sforăit foarte intens și aparținătorii descriu aceste pauze în respirație, prezintă o somnolență matinală, sunt obosiți, nu se pot concentra. Pot exista și tulburări de ritm, palpitații, dar în general pentru cefalee și amețeli se prezintă.
Este simplu atunci când sunt simptome pentru că pacientul își ridică niște semne de întrebare și se duce să investigheze. Este mai greu atunci când hipertensiunea nu are simptome pentru că, de multe ori, este asimptomatică. La creșteri treptate ale tensiunii, pacientul poate să se obișnuiască cu aceste valori mai mari, să nu mai prezinte simptome și atunci își descoperă ocazional o tensiune arterială crescută. Sunt de foarte mare ajutor, din ce constat în ultima vreme, aceste examinări periodice de medicina muncii pe care le fac foarte mulți angajați și atunci sunt depistați cu valori tensionale. De multe ori, ei zic că sunt pe stare emoțională, pe oboseală, dau vina pe alte cauze, dar totuși vin la investigații și atunci putem să stabilim dacă este vorba de o hipertensiune reală sau este doar într-un context emoțional.
„După 40 de ani este indicat să te duci să îți faci anual o evaluare cardiologică, chiar dacă nu au simptome”
Media10: Recomandați ca, începând de la o anumită vârstă, chiar tineri fiind, poate știind că în familie avem cazuri de decese la vârste precoce din cauza afecțiunilor cardiovasculare, să începem să mergem la medicul cardiolog pentru investigații de bază?
Dr. Laura Bogdan: Dacă sunt în familie patologii cardiovasculare sau patologii renale care se pot moșteni, trebuie făcut un consult periodic la medicul cardiolog. Pot exista și boli renale care se pot transmite, boli genetice, care se asociază cu această hipertensiune. E bine să se investigheze cât mai devreme. Cam toată lumea are la îndemână un dispozitiv de măsurat tensiunea acasă și e destul de ușor să vezi dacă este o problemă sau nu cu tensiunea arterială. După 40 de ani este indicat să te duci să îți faci anual o evaluare cardiologică, chiar dacă nu ai simtptome.
Hipertensiunea arteriala începe de la valoarea de 140/90 mmHg (tensiune 14 cu 9)
Media10: Care sunt valorile normale ale tensiunii pentru un tânăr până în 45 de ani?
Dr. Laura Bogdan: Valorile normale sunt aceleași ca și pentru ceilalți adulți. Tensiunea trebuie să fie sub 140 cu 90. Tensiunea ideală este apropiată de 120-125 cu 70 mm coloană de mercur. Dacă pacientul își găsește chiar și 140 cu 90, aceasta este deja o hipertensiune. Vorbesc aici nu de o singură măsurătoare luată din când în când, ci la măsurători repetate unde tensiunea să aibă valori crescute. Bineînțeles, să fie luată în condiții corecte, nu după abuzuri alimentare sau alcool, petreceri sau nopți pierdute, ci într-o încăpere liniștită, fără să fii perturbat de altcineva.
Hipertensiunea și legătura cu alte afecțiuni
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de hipertensiune în cabinetul medicului cardiolog? Ce investigații se fac?
Dr. Laura Bogdan: Diagnosticul este simplu: măsurătoarea tensiunii arteriale în mod repetat. Dacă pacientul este emotiv, trebuie lăsat mai mult timp, cu discuții până când se relaxează. Îi mai iei la 10 minute, vezi dacă este o problemă. Dacă există suspiciunea „tensiunii de halat alb”, emoțională, atunci poți să aprofundezi examinarea pentru a fi sigur că este vorba de o hipertensiune. Poți să îi recomanzi o monitorizare a tensiunii 24 de ore. Este un dispozitiv special, holter de tensiune, care stabilește clar dacă este o problemă în valorile tensionale. Dacă se confirmă tensiunea, pentru că trebuie să avem confirmarea diagnosticului, atunci deja trebuie să începi să faci și alte investigații. Pentru patologia cardiovasculară, pentru a vedea care sunt repercusiunile tensiunii arteriale la nivelul organelor țintă, poți să faci o ecografie cardiacă. Aici poți să depistezi și anumite malformații cardiace precum îngustarea aortei, unde pacientul are o presiune mare la nivelul mâinilor și o presiune mică la nivelul picioarelor. Se poate plânge de oboseală în picioare, de dureri în timpul mersului.
De asemenea, când valva aortică nu se închide foarte bine, poate să meargă cu niște valori crescute ale presiunii sistolice și tensiunea diastolică foarte mică, deci ridică niște semne de întrebare. Cum spuneam, pentru că sunt tineri, trebuie să extindă și să colaboreze și cu alte specialități medicale, în special pe parte endocrinologică și nefrologică. Pe parte endocrinologică, sunt anumite disfuncții și nu mă refer doar la tiroidă, care este cea mai frecventă afecțiune, fie că funcționează în exces, fie că este mai leneșă, cum zic pacienții, mai sunt și alte glande răspunzătoare de creșteri presionale cum sunt glandele suprarenale, iar aici e bine să îi îndrum către un specialist pentru că știe clar ce are de făcut. Din punct de vedere al patologiei renale, în colaborare cu un medic nefrolog, poate să stabilească dacă este vorba de o afectare renală, pentru că majoritatea afectărilor renale pot să se asocieze și cu o hipertensiune arterială și, mai ales, dacă aceste boli nu sunt depistate la timp și ajung în stadiul de insuficiență renală. Majoritatea pacienților cu insuficiența renală sau care au ajuns la dializă, fac și hipertensiune arterială. Din punct de vedere al suspiciunii de apnee în somn, este o altă investigație efectuată de către medicul pneumolog. Se face un test de somnologie, un studiu de polisomnografie unde este pus clar diagnosticul de sindrom de apnee în somn. Este important de diagnosticat pentru că se asociază, de multe ori, cu scăderea frecvenței cardiace, tulburări de ritm care predispun la accidente vasculare, la infarct. Acești pacienți se încadrează într-un risc cardiovascular foarte mare.
Este important să fie tratată la timp
Media10: Din momentul în care a fost stabilită problema, că avem hipertensiune, ce soluții de tratament există?
Dr. Laura Bogdan: Soluțiile de tratament, dacă se depistează cauza pentru această hipertensiune, adică vorbind de o hipertensiune secundară, atunci trebuie tratată cauza respectivă. Afectarea renală, endocrinologică, cardiovasculară și aici am uitat să menționez că mai este o patologie. Nu este frecvent întâlnită, dar am întâlnit-o, și anume stenozarea arterelor renale care merge cu creșterea presiunii arteriale. Aceasta este o afecțiune pe care, dacă reușești să o depistezi, se poate trata intervențional și atunci pacientul nu mai are nevoie de tratament. Este important ca pacientul să fie depistat, diagnosticat, pentru că astfel tratezi afecțiunea respectivă și poate nu este nevoie de un tratament à la longue.
Media10: Este nevoie aici de schimbarea stilului de viață?
Dr. Laura Bogdan: Întotdeauna este nevoie și de schimbarea stilului de viață, mai ales acolo unde pacientul nu are un stil adecvat. Persoanele tinere se confruntă și cu obezitate, și cu sedentarism pentru că nu mai au timp să facă mișcare, mesele sunt absolut neregulate, somnul nu este respectat și atunci da, dacă poți să schimbi ceva, atunci nu trebuie pierdut timpul.
Cel mai frecvent se asociază cu accidentul vascular cerebral
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă ignorăm hipertensiunea, nu mergem la medic și nu luăm măsuri la timp?
Dr. Laura Bogdan: Complicațiile pot fi date atât de afecțiunea de bază, cât și de complicațiile hipertensiunii arteriale. Cel mai frecvent se asociază cu accidentul vascular ischemic sau hemoragic, care, din păcate, lasă pacientul cu un anumit handicap ce presupune o afectare a calității vieții pacientului. Infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, afectarea renală, inclusiv tensiunea, lăsată netratată, poate să ducă, în timp, la o afectare renală până la insuficiență renală. Deci complicațiile sunt multiple.
