Anemia este o afecțiune tot mai des întâlnită, fiind considerată de medicii specialiști mai degrabă o consecință decât o boală în sine. Este o problemă frecvent întâlnită, atât la adulți, cât și la copii, și poate fi atât consecință, cât și posibil semnal de alarmă pentru anumite boli grave. De aceea, este important ca anemia să fie investigată la timp și tratată corect. Anemia apare atunci când numărul de globule roșii din organism (numite și eritrocite sau hematii) este prea scăzut. Globulele roșii din sânge transportă oxigen către toate țesuturile corpului. Așadar, dacă numărul lor este prea scăzut, înseamnă că și nivelul oxigenului din sânge se diminuează. Care sunt simptomele date de anemie? Când trebuie să mergem la medic? Cum putem depista la timp anemia? De ce analize este nevoie și care este rolul lor? Ce tip de alimentație poate ajuta?
Aflăm de la dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medical, la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.
Media10: Ce este anemia?
Dr. Alina Bădescu: Anemia este o afecțiune caracterizată printr-o scădere a parametrilor care apreciază cantitatea de eritrocite din circulația sanguină – numărul, volumul și conținutul în hemoglobină al acestora, care au un rol vital în transportarea oxigenului către celule. Anemia poate fi definită ca fiind scăderea hemoglobinei la valori sub 13g/dl la bărbați, sub 12 g/dl la femei și sub 11 g/dl la vârstnici. Anemia nu este o boală propriu-zisă, ci o consecință a altor afecțiuni care modifică valorile hemoglobinei, iar in urma aflării cauzei acestor afecțiuni, se poate institui un tratament țintit.
„Există mai multe tipuri de anemii, în funcție de factorii cauzatori”
Media10: Cât de des întâlniți pacienți cu anemie?
Dr. Alina Bădescu: Cu diagnosticul de anemie se confruntă foarte multe persoane, indiferent de vârstă, afecțiunea fiind de cele mai multe ori ignorată. Cel mai adesea, pacienții diagnosticați cu anemie, indiferent de tipul acesteia, sunt apanajul medicilor hematologi. Frecvent, pacienții depistați sunt orientați spre gastroenterologie pentru a exclude o cauza digestivă a apariției acestor anemii. Există mai multe tipuri de anemii în funcție de factorii cauzatori.
Sunt anemii carențiale – anemia feriprivă, prin deficit de fier, anemia megaloblastică, prin deficit de vitamina B 12 sau acid folic, în care aportul acestor elemente esențiale este scăzut sau pierdut în cadrul uneori sângerări cronice și boli cronice și anemii prin deficit de producție la nivel medular (anemia aplastică, anemia sideroblastică sau anemiile din sindroame mielodisplazice) sau distrugerea elementelor sanguine într-un ritm rapid (anemiile hemolitice, talasemiiile). În practica medicală, cel mai frecvent întâlnim pacienți depistați cu anemii feriprive sau prin deficit de vitamina B 12, fiind necesar descoperirea cauzelor (pierderi de sânge – hemoragii, inflamații tub digestiv, cum ar fi gastritele, boli inflamatorii intestinale, ulcer gastric sau duodenal, neoplazii ale tubului digestiv; sau deficit de absorbție de vitamina B 12 în cadrul unei gastrite cronice atrofice, consum de alimente necorespunzătoare, consum de alcool sau patologii însoțite de rezecții gastrice extinse).
La Centrul Medical Mogoș Med din Craiova beneficiezi de consultație și investigații (gastroenterologie) în contract cu CAS, în regim de spitalizare de zi
Media10: Care sunt cele mai frecvente simptome care trebuie să ne trimită la medic?
Dr. Alina Bădescu: Cele mai frecvente simptome ale anemiei sunt oboseala, slăbiciunea, amețeală și pierderea vederii timp de câteva secunde sau tulburările de concentrare, parestezii periferice (furnicături), tulburări psihice, palpitații. Simptomatologia poate fi instalată brusc, în cazul unor hemoragii acute, masive sau se pot instala insidios, pe parcursul mai multor săptămâni, deoarece organismul se adaptează lent. Altă simptomatologie întâlnită în anemii este cea reprezentată de: scădere ponderală, tulburări la înghițire, dureri epigastrice, tulburări respiratorii, dureri articulare, simptomatologie adesea nespecifică, în special la pacienții cu boli cronice, în care analizele de laborator efectuate de rutină evidențiază modificări specifice. Există și cazuri care nu prezintă deloc simptome, iar anemia ușoară se descoperă întâmplător. Tocmai de aceea, vizitele regulate la medic sunt mai mult decât necesare pentru a identifica potențiale afecțiuni.
Rolul analizelor medicale
Media10: Ce analize/investigații se pot face pentru a depista anemia? Ce înseamnă și ce ne indică, pe scurt, pe înțelesul tuturor: hemoleucograma, feritina, sideremia, coprocultura, ciancobalamina (vitamina B12)?
Dr. Alina Bădescu: Anemia poate fi provocată de mai mulți factori diferiți și originea acesteia îi determina și clasificarea, nu există o investigație universală pentru diagnosticarea ei, ci o serie de analize ale căror rezultate le pot confirmă sau infirmă acest diagnostic.
Hemoleucograma completă îi furnizează medicului specialist informații cu privire la numărul leucocitelor din sânge, numărul globulelor roșii din sânge, procentul acestora și media volumului lor, numărul trombocitelor din sânge, cantitatea de hemoglobină, concentrația medie și media volumului acesteia.
Sideremia – măsoară cantitatea de fier din sânge, în urma căreia se poate stabili dacă metabolizarea fierului în organism se desfășoară în parametri optimi. Analiza poate depista anemia feriptivă, anemia hemolitică sau talasemia. Valorile normale de fier în sânge sunt diferite în funcție de sex și vârstă: 50-175 mcg/dL la bărbați; 40-150 mcg.dL la femei; 50-120 mcg/dL la copii. Necesarul de fier este mult mai mare la copii și femei, comparativ cu bărbații.
Feritina serică – măsoară nivelul feritinei serice, pe care organismul o stochează ca rezervă. În urmă acestei analize, se pot depista atât deficiențele, cât și excesul de fier din sânge. Nivelul crescut de feritină poate indică și alte afecțiuni, precum inflamațiile severe, infecțiile cronice, bolile hepatice și cele autoimune, dar și anumite tipuri de cancer. Pentru diagnosticarea acestora este însă nevoie și de efectuarea altor investigații medicale. Pentru că nivelul scăzut sau crescut al feritinei serice nu este întotdeauna edificator pentru diagnosticarea anemiei, acest test se face, de regulă, împreună cu sideremia și cu CTLF, care măsoară concentrația transferinei și rezultatul indică capacitatea totală de legare a fierului.
Ciancobalamina (vitamina B12) este analiza care determină dacă anemia este cauzată de un deficit de ciancobalamină. Vitamina B12 contribuie la maturarea eritrocitelor. Deficiențele pot cauza o maturare anormală a precursorilor acestora, dar și o supraviețuire redusă a hematiilor. De asemenea, poate determina și prezența megaloblastelor. Printre cele mai comune cauze ale carenței de vitamina B12 se numără: ingestia insuficientă și malabsorbția, deficitul de transcobalamina, afecțiunile intestinului subțire sau intervențiile chirurgicale (de exemplu, gastrectomia, boală celiaca, sau deficite enzimatice).
Determinarea folatului seric – este un factor de creștere important al elementelor celulare. Depistare hemoragii oculte din scaun, care identifica resturi de hematină în scaun. Este un test cu specificitate redusă, deoarece acesta poate ieși pozitiv și în cazul unui consum crescut de carne în zilele anterioare recoltării. Mult mai eficient pentru depistarea hemoragiilor din tubul digestiv este testul FIT(Testul imunochimic fecal), în urmă căruia se recomandă evaluarea endoscopica de screening.
Media10: Cât de important este screening-ului în anemii? Ce presupune a face un screening corect pentru anemie?
Dr. Alina Bădescu: Screening-ul anemiilor este important de efectuat încă din primii ani de viață, depistându-se precoce unele boli ereditare sau carențe alimentare. Medicul de familie este prima persoană care recomandă investigații specifice, ulterior intrând în acțiune și medicii gastroenterologi, hematologici sau din alte specialități.
„Cauza este cea care orientează tratamentul și impune medicație specifică bolii de bază”
Media10: Cum se poate trata anemia?
Dr. Alina Bădescu: Plecând de la factorul declanșator se stabilește planul de tratament pentru anemie. În cazul anemiei feriprive, tratamentul implică o alimentație sănătoasă și un aport de fier și vitamine, iar în cazul anemiei megaloblastice, aport de vitamina B12 și acid folic. Pentru alte tipuri de anemii, cum ar fi cele din bolile cronice, cauza este cea care orientează tratamentul și impune medicație specifică bolii de bază. În cazul unor anemii post hemoragice, se impune transfuzii de sânge, sau factori de stimulare medulară, în bolile secundare unor tratamente cu toxicitate neurologică.
„Este important că pacientul să urmeze o dietă cu alimente bogate în fier”
Media10: Ce tip de alimentație este recomandat persoanelor cu anemie?
Dr. Alina Bădescu: Pe lângă tratamentul prescris de medic, este important că pacientul să urmeze o dietă cu alimente bogate în fier, minerale și vitamine care să ajute la bună absorbție și la fixarea acestora în organism. Dietă trebuie să fie cu alimente proaspete bogate în fier (carne roșie, plante cu frunze verzi, sfeclă roșie, infuzii din frunze de urzici sau cătină și coadă calului, spanac, fructe uscate, cum ar fi stafidele și caisele, pâine și paste făinoase îmbogățite cu fier, mazăre), folați (năut, fasole, linte, sparanghel, avocado, nuci), vitamina B12 (cereale, lapte, ouă), vitamina C (mere, ardei gras). Se poate spori absorbția de fier prin consumul de suc de citrice sau prin consumul altor alimente bogate în vitamina C.
„Este indicat ca pacientul cu anemie să evite unele alimente cum ar fi: citricele, roșiile, preparatele din soia, uleiul de susan”
Media10: Ce obiceiuri trebuie să evite pacientul cu anemie?
Dr. Alina Bădescu: În cazul în care pacientul a fost diagnosticat cu anemie sau are o predispoziție către aceasta, este indicat să evite unele alimente cum ar fi: citricele, roșiile, preparatele din soia, uleiul de susan, oțetul, ardeiul iute, alimentele fermentate, preparatele prăjite în ulei.
De asemenea, este important să consume alcool, ceai și cafea în cantități moderate. La persoanele strict vegetariene, prin eliminarea consumului de carne, se realizează și eliminarea unei cantități ridicate de vitamina B12 din alimentație, ceea ce impune un aport crescut de suplimente și alimente bogate în folați și în vitamina B12. Este importantă și evitarea expunerii la radiații ionizante (radiografii, investigații imagistice repetate într-un interval de timp scurt) care poate determina modificări anormale ale ADN-ului celulelor sanguine de cele mai multe ori ireversibil.
