Elevii de la Școala Gimnazială „Terraveda” studiază și limba franceză. Mulți dintre ei obțin și certificat DELF, care îi ajută apoi să studieze la liceu sau facultate în țări francofone. Chiar dacă pentru unii pare greu de înțeles și mai ales de vorbit, tacticile folosite de profeoara de franceză Georgiana Vintilă îi face să devină atrași de limba franceză.Unii dintre elevi ajung să participă la olimpiade, obțin premii, se înscriu la examenul DELF și se orientează către licee cu profil bilingv franceză. Profesoara Georgiana Vintilă ajută copiii, prin metode de predare creative, să înțeleagă și să învețe limba franceză. În timpul facultății, a studiat cu bursă în Belgia și a descoperit frumusețea unei țări francofone, avantajele pe care ți le oferă cunoașterea limbii franceze.Franceza este una dintre puţinele limbi vorbite pe toate continentele, iar la Școala „Terraveda”, elevii au șansa să o învețe într-un mod atractiv.
Media10: De ce v-ați dorit să fiți dascăl și de unde pasiunea pentru limba franceză?
Prof. Georgiana Vintilă: Am ales să urmez un liceu bilingv limba franceză, unde aveam opt ore de franceză pe săptămână, două ore de istoria Franței și două ore de geografia Franței. În clasa a XI-a, am dat DELF-ul pentru nivelul C1. Acesta este primul nivel pe care trebuie să îl ai ca profesor de limbă străină. Mai apoi, la finalul clasei a XII-a, a trebuit să suținem un interviu care să ateste nivelul nostru de limbă unui profesor de la Institutul Francez. Noi, prima clasă a generației de bilingv franceză de la liceul din Drăgășani, a trebuit să susținem acel examen în care spuneam de ce am ales profilul bilingv, de ce ne-a plăcut cultura franceză.
Atunci mi-am dat seama că pentru mine este o afinitate. Eu n-am învățat această limbă din obligație, ci pentru că mi-a plăcut foarte mult. Aveam o imagine clară a tot ceea ce înseamnă geografia Franței pentru că o făceam din clasa a IX-a. În clasele a XI-a și a XII-a, am învățat despre toate etapele istorice ale evoluției culturii franceze. Apoi am mers la Facultatea de Litere din Sibiu, unde am studiat în principal limba franceză. În timpul studenției, am plecat cu bursă în Belgia pentru a descoperi o țară francofonă. Acolo am văzut diferențele dintre sistemul nostru de învățământ și al lor.
Pot să spun că mi-a venit în mod natural pregătirea aceasta și profesia de dascăl pentru că nu mă vedeam făcând altceva. Cum am terminat facultatea, am dat examenul de titularizare. În primii mei ani de învățământ am predat la țară, apoi la o școală de stat din Craiova și acum sunt la Școala „Terraveda”.
„Majoritatea elevilor optează fie pentru franceză, fie pentru spaniolă”
Media10: Cât de important este să cunoaștem limba franceză în ziua de azi?
Prof. Georgiana Vintilă: Este extrem de important să înțelegem contextul în care ne aflăm, schimbările care se întâmplă din toate punctele de vedere, cât și oportunitățile. Franceza la fel ca româna sunt limbi latine, iar vocalubarul este mai ușor de reținut. Regulile de gramatică din franceză sunt cât de cât asemănătoare cu cele din română.
La Școala „Terraveda”, la începutul clasei pregătitoare, copiii explorează toate limbile opționale și își pot alege pe care vor să o studieze. Majoritatea elevilor optează fie pentru franceză, fie pentru spaniolă datorită asemănării și lejerității vocabularului. Este important să știm că fără două limbi străine, în contexul actual, nu se mai poate dacă vrei să studiezi la un liceu sau la o universitate din străinătate. Tot mai mulți elevi aleg să meargă în străinătate.
„Gramatica rămâne de bază dacă vrem să vorbim corect o limbă străină”
Media10: Limba franceză este considerată de mulți copii ca fiind o materie greu de înțeles. Cum o predați astfel încât să fie pe placul lor?
Prof. Georgiana Vintilă: La clasele primare, avem modalități diferite. La copiii care nu știu încă să scrie, predarea se bazează pe cântece, pe oral, pe vizual foarte mult în funcție de tematică. În mare, tematicile sunt: a te prezenta, a vorbi despre tine fizic, despre familie, despre vreme, despre pasiuni. În momentul în care ajungem la gimnaziu, trebuie să integrăm și gramatica. Gramatica rămâne de bază dacă vrem să facem performanță, dacă vrem să vorbim corect o limbă străină, dar nu o putem explica întotdeauna prin joc.
Când vorbim de structuri simple formate din subiect și predicat sau de grupele de verbe pe care le deosebim în funcție de terminațiile de la final, putem să facem un joc. În schimb, când vorbim de un complement, de un acord care nu există în română, revenim la metoda tradițională.
Pronunția și accentele creează dificultăți pentru elevii care studiază franceza
Media10: La ce întâmpină dificultăți copiii, de obicei, la limba franceză?
Prof. Georgiana Vintilă: La primul contact cu franceza, pronunția îi încurcă cel mai mult pe copii. Nazalizările acestea se dobândesc după trei-patru ani de practică, mai ales dacă nu am fost expuși limbii franceze de mici. Din punct de vedere anatomic, urechea noastră fonetică se închide la doi ani. Dacă până la această vârstă nu suntem expuși anumitor sunete, le percepem diferit mai târziu.
De exemplu, fetița mea pronunță mai bine R-ul decât mine, care studiez de atâția ani. De mică îi puneam muzică franțuzească, desene animate traduse cu pronunțiile native. Ea fiind expusă și auzind mereu acel „R”, urechea ei l-a perceput diferit față de mine. După ce copiii trec de impactul acesta al pronunției și al nazalizării, se simt mult mai confortabil datorită vocabularului. La partea de scris, cea mai mare dificultate în franceză rămân accentele. Dacă nu le memorează, nu le au vizual și nu aplică regulile, le uită.
„Copilul va putea să construiască o frază complexă dacă are vocabular”
Media10: Ce metode folosiți la clasă și cât de eficiente sunt pentru o mai bună consolidare a limbii franceze?
Prof. Georgiana Vintilă: Pe partea de vocabular, avem foarte multe jocuri care implică mișcare, muncă în echipă. La cei mici merg foarte bine cântecele pentru învățarea părților corpului, verbele de mișcare și mișcările corporale. Tot ce înseamnă mișcare corporală le reactivează vocabularul când devin mari. Pe copilașii care nu au învățat încă să scrie îi punem să coloreze, să deseneze cuvintele din vocabularul pe care îl învață prin asocierea cu lucruri amuzante. De exemplu, le spun să deseneze un elefant roz sau un pom portocaliu, ceea ce li se pare foarte amuzant. Ca să învețe să folosească vocabularul, trebuie să găsești acele metode care îi atrag.
La cei mari, mergem foarte mult pe oral, pe audio. De exemplu, am făcut camera mea. Prima dată avem un text pe care nu îl privim, dar îl ascultăm ca să vedem ce am înțeles. Încercăm să reperăm cuvintele cheie: un pat, un dulap. După aceea vedem și textul. Următoarea etapă ar fi să folosim vocabularul pe care l-am descoperit în contextul vieții de zi cu zi. Când am făcut structura casei, le-am spus să își facă planul casei lor și să îl deseneze. Dacă învățăm felurile de mâncare, ne raportăm la noi, la preferințele fiecăruia. Vocabularul îl integrăm în activități amuzante, care au legătură cu ei.
Când am predat descrierea fizică, i-am rugat să își aleagă un artist, să vină cu poza lui și să îl descrie din punct de vedere fizic. Când am făcut obiectele vestimentare, i-am pus să aleagă o personalitate pe care o admiră, care li s-a părut lor că e frumos îmbrăcată, să vină cu poza și să o prezinte. E foarte important ca la nivel de A1 – A2, în clasele a V-a – a VI-a când studiem vocabularul de bază, când încă nu sunt predate toate conceptele grele de complemente, de acord (lucruri grele în franceză pentru că nu există corespondent în română), să aibă baza de vocabular. Gramatica vine odată cu vocabularul. Copilul va putea să construiască o frază complexă dacă are vocabular.
„Elevii vin cu plăcere la școală, iar plăcerea îi influențează emoțional, sunt mult mai receptivi, în a lucra și în a colabora”
Media10: Ce îi atrage cel mai mult pe copii la orele de franceză?
Prof. Georgiana Vintilă: Fiecare clasă este diferită, îi atrag lucruri diferite. Lucrez foarte bine oral cu generațiile noi de copii pe care i-am sensibilizat de mici cu audio. Generațiilor pe care nu am apucat să le sensibilizăm de la început cu audio le este foarte greu să găsească cuvintele cheie și le este mult mai ușor să înțeleagă textul scris. Acum mergem foarte mult pe oral cu generațiile noi. Îi punem în contextul în care să asculte, să identifice fără să vadă scris tocmai ca să se obișnuiască cu pronunția.
Mai este și faptul că elevii de aici vin cu plăcere la școală. Nu știu dacă își dau seama, dar această plăcere îi influențează emoțional. Sunt mult mai receptivi, mult mai deschiși în a lucra și în a colabora. Avem și libertatea aceasta de a ne plia pe fiecare clasă în parte, ceea ce reprezintă iarăși un avantaj. Bucuria mea cu bucuria copiilor creează rezultatele pe care le avem.
„Dacă am doi elevi buni și doi mai puțin buni, scopul este să îi fac să colaboreze, să învețe împreună”
Media10: Cum procedați atunci când copiii nu au o stare de spirit bună, sunt plictisiți, agitați?
Prof. Georgiana Vintilă: Dacă sunt mai agitați, punem o muzică liniștitoare pe fundal. De exemplu, am oră de la 14:00 la 15:00 cu cei de a VI-a, este ultima lor oră. Sunt doi – trei sportivi acolo care debordează de energie și îi las să facă o glumă, nu mă supăr dacă îmi cer voie la toaletă de două ori pentru că îi înțeleg. Poate este un copil care face sport și nu poate să stea mult pe scaun, vrea să se mai miște, iar atunci îi zic: „După ce termini exercițiul, poți să mergi la toaletă.” Eu primesc ceea ce am nevoie, văd că și-a achiziționat vocabularul pe care l-am făcut la ora respectivă, îi ofer cele două-trei minute de care are nevoie să se destindă și mă ocup de alt copil în timpul acesta.
Dacă este o clasă plictisită, atunci încercăm să glumim, să facem o poezie amuzantă cu ce am învățat data trecută la oră. Dacă îi simt că sunt supărați, certați între ei, închidem cărțile și vorbim. Important este ca la final să fim câștigați cu toții. O grupă la care au apărut divergențe între ei nu e o grupă cu care poți să lucrezi. Dacă am doi elevi buni și doi mai puțin buni, scopul este să îi fac să colaboreze, să învețe împreună.
În plus, dacă copiii își doresc să facă ora afară, ieșim afară. Scopul este să îi facem să învețe ceea ce noi ne-am propus. Contează mai puțin dacă facem ora în clasă sau în curtea școlii. Copiii aceia care au primit din partea noastră un acord, care au văzut că avem disponibilitate, vor fi și ei disponibili la rândul lor să facă un exercițiu în plus, un cântec, un proiect.
Evaluarea se face pe baza celor patru competențe de la limba franceză
Media10: În ce constă evaluarea elevilor? Le dați teste, îi ascultați la ore?
Prof. Georgiana Vintilă: Evaluarea elevilor se face după cele patru competențe de la Comisia Europeană pe cele patru niveluri: A1, A2, B1, B2, C1, C2. Acestea, la rândul lor, sunt împărțite în patru competențe. Avem competența de înțelegere a textului oral în care ei ascultă ceva și trebuie să identifice niște elemente, să bifeze în scris sau să completeze. Avem competența de înțelegere a textului scris, unde citim informații, căutăm răspunsul, bifăm. Apoi competența de exprimare în scris, în care ei trebuie să scrie și aici avem diferite situații de comunicare. De exemplu, au avut de completat un formular, să se înscrie la un club de dans, să-și scrie data nașterii, naționalitatea. Ultima parte este, de obicei, cea mai dificilă pentru ei, și anume competența de exprimare orală în care trebuie să vorbim.
La finalul modulelor, avem această evaluare structurată pe cele patru părți cu elementele din unitățile pe care le-am făcut. De asemenea, ei primesc o notă întotdeauna pe activitatea de la clasă, în funcție de cât de implicați sunt, de cum lucrează la proiecte, cât de mult ies la tablă. Mai mult, primesc o notă și pe caietul lor de temă. Este o muncă care trebuie valorificată și nu lăsată deoparte. Caietul de temă arată cât de mult a muncit acel elev. Am copii care încep cu o pagină roșie și la finalul anului nu mai au nicio greșeală. Dacă mai avem și un festival în care se implică, îi răsplătim cu o diplomă, o bomboană, o laudă.
Pregătirea pentru examenul DELF
Media10: Sunt și elevi foarte buni la limba franceză care au susținut examenul DELF? Cum se face pregătirea elevilor pentru acest examen?
Prof. Georgiana Vintilă: Inițial, așteptăm să apară datele de înscriere, apoi trimitem un mail părinților. Examenul DELF este contra cost și atunci, în funcție de disponibilitatea lor, decid dacă vor să îi înscrie sau nu. Dacă anunță că o să îi înscrie, începem pregătirea examenului DELF pe nivelul la care candidăm. Dacă avem doar A1, lucrăm pe modele cu limbaj, vocabular și gramatică de A1. Pregătirea se face în programul de după-amiază, două ore pe săptămână, în funcție de cât de bine merge grupa.
Avem cele două ore de franceză din orarul obligatoriu, însă acolo ne facem materia noastră. Nu am dat la o parte manualul ca să fac pregătire pentru examenul DELF. În orarul de dimineață am mers cu materia din manual și în programul de după-amiază cu pregătirea. Dacă avem copii care vor la olimpiadă, de exemplu, începem pregătirea la un alt nivel pentru că se cer alte cunoștințe, un nivel care depășește programa clasei.
Media10: Elevii dumeavoastră au participat până acum la concursuri, olimpiade la limba franceză? Au obținut premii?
Prof. Georgiana Vintilă: Elian Bulacu a fost la Olimpiada Națională de Limba franceză și a luat mențiune anul trecut (2021-2022), când era în clasa a VII-a. Anul acesta nu a mai participat la olimpiadă pentru că are Evaluarea Națională și nu a mai vrut.
