Vertijul este o afecțiune des întâlnită și extrem de agresivă cu pacientul. Simptomele sunt resimțite brusc și puternic, împiedicând desfășurarea activității zilnice. Acesta poate apărea ca urmare a unor afecțiuni de la nivelul urechii interne sau a unor boli cerebrale. Depistarea cauzei este primul pas către instituirea unui tratament corect, menit să amelioreze rapid simptomele neplăcute.
Ce este vertijul?
Pacienții descriu vertijul ca o amețeală, un dezechilibru care apare în mers sau atunci când întorc capul. De obicei, aceste acuze trebuie să ne trimită la medicul ORL, fiind vorba de o afecțiune a urechii interne.
„Mulți pacienți înțeleg prin vertij senzația că lucrurile se învârt în jurul lor: amețeală, nesiguranță, dezechilibru în mers sau la întoarcerea capului. Vertijul propriu-zis, descris ca senzația de rotire a lucrurilor în jurul pacientului, apare cel mai adesea atunci când este vorba de o afecțiune a urechii interne, organ al echilibrului”, spune dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum apare vertijul?
Atunci când avem un dezechilibru la nivelul urechii interne, apare vertijul. De multe ori, acesta este însoțit de greață, vărsături, lipsa echilibrului, ceea ce duce la împiedicarea desfășurării activităților obișnuite.
„La nivelul urechii interne avem receptori ce trimit în permanență informații creierului despre poziția capului și corpului în spațiu. Atunci când este un dezechilibru la nivelul acestor receptori, apare vertijul. De foarte multe ori, vertijul este însoțit de greață și vărsături, iar pacientul nu poate sta in picioare si nu își poate desfășura activitățile zilnice”, precizează dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL.
Care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni?
Majoritatea pacienților nu înțeleg de ce apare vertijul. Ei bine, cauzele sunt multiple și este important să înțelegem că afecțiunile preexistente pot include vertijul ca simptom asociat.
„Există numeroase cauze neurologice implicate în apariția vertijului. Cea mai frecventă este afecțiunea degenerativă de la nivelul coloanei cervicale. Afecțiunile vasculare pot produce și ele o perturbare sau o diminuare a fluxului sangvin de la nivel cerebral și aici vorbim, în special, de arterele vertebrale și artera bazilară, cele care irigă centrii echilibrului de la nivelul trunchiului cerebral. Afecțiunile sunt reprezentate de insuficiența circulatorie vertebro-bazilară, accidente ischemice tranzitorii sau accidente vasculare cerebrale. De asemenea, mai poate fi întâlnită și hemoragia cerebeloasă sau sindromul de furt subclavicular, cu implicație majoră în apariția amețelilor. Mai mult de atât, vertijul poate să constituie aura unei crize epileptice, un simptom al unei tumori intracranine. Frecvent întâlnit în practică este și vertijul produs de leziunile demielinizante cerebrale din scleroza multiplă”, menționează dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Ce simte pacientul cu vertij?
Pe lângă senzația de amețeală și dezechilibru, pacienții vin la cabinet cu simptome asociate care sunt determinate de vertij, precum: greață, vărsături, transpirație, paloare. În plus, acestea se intensifică când pacientul este în pat, închide ochii sau își mișcă capul, corpul.
„Clinic, vertijul poate să fie subiectiv (senzație de rotire a propriului corp) sau obiectiv (senzație falsă de rotire a obiectelor din mediul înconjurător). Pacientul se poate dezechilibra pe o parte, poate prezenta secuse nistagmice ale ochilor, simptome descrise ca o amețeală sau fuga pământului de sub picioare. Aproximativ toți pacienții prezintă ca simptomatologie de însoțire: greața, vărsăturile, paloarea, transpirația, mersul nesigur. De asemenea, prezintă o agravare a simptomatologiei la întoarcerea în pat, închiderea ochilor, mișcarea bruscă a capului sau a corpului”, explică dr. medicul neurolog.
Vertijul de cauză periferică și centrală
Ca să înțelegem mai bine natura vertijului, trebuie să fim atenți la simptomele pacientului. Vertijul de cauză periferică are un debut brusc: vărsături, greață, plenitudine în ureche, diminuarea auzului și ține de sfera ORL. În schimb, dacă pacientul prezintă parestezii, cefalee, tulburări de vorbire și de vedere, poate fi de cauză centrală, din sfera neurologică.
„Trebuie să facem diferența între vertijul de cauză periferică și cel de cauză centrală. Vertijul de cauză periferică apare brusc și este însoțit de greață, vărsături, senzație de plenitudine la nivelul urechilor, chiar diminuarea auzului și se constituie mai ales din cauze ORL. În schimb, vertijul de cauză centrală are, de regulă, o simptomatologie mai zgomotoasă și poate să fie însoțit de parestezii, cefalee, uneori de tulburări de vorbire, dar și de vedere. Nistagmusul (n.r. mișcări ritmice, involuntare ale globilor oculari), în acest caz, este unul vertical și nu dispare la fixarea privirii pacientului”, declară dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Pacienții trebuie să înțeleagă importanța prezentării la medic. Oricare ar fi cauza, trebuie să mergem la un control: „Foarte important este să se facă o anamneză amănunțită a pacientului. Fără tratament, simptomele pot persista până la o lună”, avertizează medicul ORL, dr. Monica Stănculescu. De asemenea, specialistul va recomanda și investigațiile imagistice necesare: „Toate aceste cauze pot fi decelate prin investigații imagistice de tip CT, IRM și prin teste și analize specifice”, spune medicul neurolog, dr. Adriana Ninoiu.
Ce este vertijul de origine cervicală?
Vertijul de origine cervicală este reprezentat de o falsă senzație de mișcare a corpului în raport mediul înconjurător. Mai exact, pacientul se simte dezechilibrat, amețit, prezintă mișcări involuntare ale ochilor, toate acestea ducând la un vertij prelungit.
„Vertijul de origine cervicală (cervicogen) reprezintă o senzație de instabilitate, care asociază amețeală și își are originea în rădăcinile cervicale senzitive, dar și în mușchii și ligamentele pe care aceste rădăcini le inervează. Spasmele mușchilor cervicali, traumatismele gâtului, iritația acestor rădăcini cervicale senzitive sunt considerate responsabile de producerea unei stimulări spino-vestibulare, care produce vertij prelungit cu tulburări de echilibru și nistagmus. Acest fapt demonstrează că există o legătură între proprioceptorii cervicali și vertij. Este de la sine înțeles că dacă tratăm cauza cervicală, o să dispară și vertijul. Cauzele cervicale pot să fie multiple: spondiloză, discopatie cervicală, hernie de disc cervicală”, precizează medicul neurolog.
Legătura dintre amețeală și spondiloza cervicală
Spondiloza cervicală reprezintă procesul prin care oasele și articulațiile gâtului sunt afectate sau, mai exact, uzate ca urmare a mai multor cauze: vârsta înaintată, solicitarea zonei cervicale, traumatisme, consumul excesiv de alcool și tutun. Printre simptomele acestei afecțiuni poate să fie asociată și amețeala.
„Modificările anatomice ale coloanei cervicale pot să declanșeze apariția unor simptome în cascadă, printre care și amețeala. Vorbim despre un cumul de cauze reprezentate de: vârsta mai înaintată, activitatea zilnică ce presupune solicitarea intensă a zonei cervicale, de traumatisme la acest nivel, excesul de alcool, tutun, dar și factorul genetic. Toate pot conduce la degenerarea mai rapidă a unui disc intervertebral. Amețeala cervicogenă reprezintă, mai degrabă, un complex de manifestări care includ și limitarea mișcărilor gâtului, durere de cap, disconfort cervical”, spune dr. Adriana Ninoiu.
Care sunt soluțiile de tratament?
În funcție de cauza indentificată, medicul va decide ce metodă de tratament trebuie administrată: Tratamentul pacientului cu vertij constă în terapie medicamentoasă, terapie fizică, uneori fiind nevoie și de psihoterapie. Există o serie de exerciții pe care pacientul le poate face acasă și ajută mult la recuperarea acestuia. Tratamentul trebuie personalizat, adaptat tipului de vertij diagnosticat de medic”, afirmă dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Pe lângă acestea, pacientul trebuie să țină cont și de recomandările medicului în ceea ce privește stilul de viață: o dietă echilibrată, fără excese, activitate fizică regulată. În plus, dacă este necesar, pot fi administrate și vitamine (B, D), suplimente minerale (mangneziu, calciu) pentru a corecta anumite deficite.
„Pacientul cu vertij ar trebui să aibă un stil de viață sănătos, acesta vizând o alimentație echilibrată. În ceea ce privește vitaminele, acestea se vor administra în funcție de necesitate, astfel că poate să fie necesar un aport suplimentar de vitamina D sau vitamine din grupul B, care sunt bine-cunoscute pentru efectul lor neuroprotectiv. În funcție de cauza care produce vertijul, se pot corecta anumite deficite, dacă acestea sunt identificate prin analize de laborator. Pacienții pot primi, de asemenea, și suplimente minerale, precum calciu și magneziu, cu importanță deosebită în menținerea sănătății osoase, dar și musculară”, adaugă dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Pacienții cu vertij beneficiază de reabilitare vestibulară
Pentru a diminua apariția episoadelor de vertij, pacienții sunt învățați să-și controleze mișcările, inclusiv cum să se dea jos din pat. Acest lucru îi ajută să prevină senzația de vertij. În plus, pot beneficia și de reabilitare vestibulară în cabinetele de specialitate.
„Pacientul cu vertij necesită o reeducare fizică în ceea ce privește efectuarea mișcărilor bruște de la nivelul extremității cefalice, inclusiv pentru a coborî din pat. Pacientul va rămâne, mai întâi, în șezut unu-două minute pe pat pentru stabilizarea presiunii arteriale, apoi se va ridica în picioare. Pe de altă parte, pacienții trebuie să cunoască faptul că există probe terapeutice de repoziționare vestibulară care se fac în cabinete de specialitate. Există și conceptul de reeducare vestibulară, unde se folosește un fotoliu rotativ, dar și un video nistagmoscop. Acesta analizează globii oculari, este restabilită coordonarea dintre sistemul vestibular și globii oculari, fapt care duce la restabilirea echilibrului și diminuarea până la dispariția episoadelor de vertij”, conchide medicul neurolog.
