Primăvara, pacienții cu gastrită observă că simptomele se înrăutățesc. De ce se întâmplă asta? Ei bine, schimbarea de sezon provoacă și modificări la nivelul dietei, iar acest lucru duce la agravarea manifestărilor. Despre cauzele apariției gastritei, tratamentul administrat, alimentația pacientului primăvara, dar și recomandările specialistului pentru evitarea simptomelor deranjante vorbim cu dr. Cristina Balosache, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Mulți pacienți vin în această perioadă și spun că au dureri de stomac, arsuri. De ce se agravează gastrita primăvara? Ce se întâmplă în organismul nostru?
Dr. Cristina Balosache: Odată cu venirea primăverii și schimbarea dietei, simptomatologia gastritei reapare. Organismul are tendința naturală, sezonieră, de creștere a acidității gastrice în această perioadă. Hiperaciditatea gastrică reprezintă creșterea anormală a cantității de acid clorhidric din compoziția sucului gastric. Acest lucru este pus deseori pe seama consumului ridicat de verdețuri, fructe și legume crude. Ele cresc aciditatea gastrică și creează probleme celor care prezintă sensibilitate la nivel digestiv. În aceste situații, este bine ca toate cruditățile să fie consumate cu ponderație. Dieta pacientului cu gastrită trebuie să fie compusă din alimentele pe care le tolerează cel mai bine.
„Cea mai frecventă cauză este infecția cu Helicobacter pylori”
Media10: Care sunt cauzele apariției gastritei?
Dr. Cristina Balosache: Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice și are etiologie multifactorială. Cea mai frecventă cauză este infecția cu Helicobacter pylori, urmată de consumul de antiinflamatoare steroidiene și nonsteroidiene pentru diverse patologii; consumul preparatelor pe bază de fier; refluxul biliar; nivelul crescut de stres; abuzul de alcool, în special de băuturi tari care provoacă hiperaciditate (whisky, gin, vodcă) și determină gastrita prin efectul toxic al alcoolului asupra mucoasei gastrice; cafeaua, băuturile carbogazoase; fumatul (în special dimineața, pe nemâncate); consumul de alimente picante/condimentate, prea fierbinți sau prea reci. Alergenii, factorii autoimuni, infecțiile virale, fungii, paraziții pot fi alte cauze mai rare de apariție a gastritei.
„Helicobacter pylori contaminează mai mult de jumătate din populația țării”
Media10: De ce este infecția cu Helicobacter pylori cea mai frecventă cauză? Cum se transmite și care sunt factorii de risc?
Dr. Cristina Balosache: Dintre infecțiile bacteriene, Helicobacter pylori contaminează mai mult de jumătate din populația țării. Se transmite pe cale fecal-orală, dar și oral-orală prin mâini murdare, prin contact direct cu persoanele infectate, cu obiecte sau suprafețe infectate. Factorii de risc pentru infecție sunt: condițiile socio-economice precare, lipsa unei surse de apă potabilă, persoane infectate în familie, aglomerarea urbană. Bacteria poate trăi în mediul acid din stomac pentru că are are capacitatea de a se adapta.
Media10: Durerea la nivelul stomacului și arsura în capul pieptului sunt manifestări specifice gastritei. Pe lângă acestea, mai pot fi asociate și alte simptome?
Dr. Cristina Balosache: Sigur că da! Pacientul mai poate resimți: indigestie, meteorism abdominal, așa-zisa balonare, greață și/sau vărsături, regurgitații acide, flatulență, senzație de sațietate precoce (pacientul se satură cu cantități mici de mâncare).
Ce ne recomandă medicul?
Media10: Ce putem face ca să ameliorăm durerile?
Dr. Cristina Balosache: Putem să ameliorăm durerile prin echilibru. Este important să avem un stil de viață sănătos. Trebuie să evităm abuzurile atât în ceea ce privește alimentația, cât și în ceea ce privește alcoolul, cafeaua, tutunul, anumite medicamente. În cazul în care pacienții au neaparată nevoie de antiinflamatoare, se recomandă să fie administrate după masă și asociate cu un pansament gastric. Trebuie să evităm prânzurile bogate, consumul prea rapid al alimentelor, masticația deficitară, pauzele lungi între mese, cinele târzii, condimentele, grăsimile, prăjelile, alimentele puternic procesate de tip fast-food. Recomandarea este să se consume cu precauție cruditățile și brânzeturile fermentate de către pacienții cu sensibilitate gastrică. De asemenea, evitarea situațiilor conflictuale, a stresului și suprasolicitărilor nervoase. În plus, e important să facem mișcare și să ne hidratăm corect.
Media10: Când ar trebui să ne prezentăm la medic pentru un consult?
Dr. Cristina Balosache: Cu cât întârziem mai mult vizita la medicul specialist, cu atât vor apărea mai multe complicații. Prin urmare, tratamentul va fi mai complex. Ar fi bine să ne prezentăm la medic atunci când observăm că ne confruntăm din ce în ce mai des cu arsuri, disconfort în etajul abdominal superior, indigestie, greață, pierderea poftei de mâncare, acuze care nu cedează, deși se respectă un regim alimentar corect. Este important să mergem la medic pentru a se pune un diagnostic, pentru a afla cauza gastritei și a institui tratamentul adecvat. Automedicația nu este recomandată pentru că nu face decât să întârzie diagnosticul.
„Pacienții trebuie să respecte regimul alimentar recomandat de medic, la care se asociază tratament medicamentos”
Media10: Cum tratăm corect gastrita?
Dr. Cristina Balosache: Pacienții trebuie să respecte regimul alimentar recomandat de medic, la care se asociază tratament medicamentos în funcție de etiologia care a determinat inflamația gastrică. Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe clase de medicamente. Avem antiacidele (Dicarbocalm, Almagel, Gerd-off, Gaviscon), cea mai veche medicație în tratamentul gastritei, dar care are încă utilitate în puseul dureros, indiferent de factorul cauzator. Antiacidele au efect rapid, neutralizând acidul clorhidric din stomac. Se administrează de șase – șapte ori pe zi deoarece au efect de scurtă durată.
Antisecretoriile de tipul antagoniștilor de receptori H2 (Famotidina, Nizatidina, Ranitidina) și inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol) sunt cea mai ultilizată clasă de medicamente la ora actuală în practica medicală. Medicația protectoare de mucoasă are rol important de protecție a mucoasei gastrice. Este reprezentată de preparatele pe bază de bismut sau sucralfat. Prokineticele, de tipul Metoclopramidei, stimulează motilitatea gastrică și ajută la controlul refluxului de acid.
Cum tratăm gastrita cauzată de infecția cu Helicobacter pylori?
Media10: Ce tratament trebuie administrat dacă cauza gastritei este infecția cu Helicobacter pylori și ce complicații pot să apară dacă nu este tratată din timp?
Dr. Cristina Balosache: Dacă vorbim despre o gastrită a cărei cauză este infecția cu Helicobacter pylori, atunci obligatoriu trebuie să asociem două antibiotice din clase diferite timp de aproximativ 10-14 zile și un pansament gastric patru – șase săptămâni. Cel mai frecvent sunt prescrise: Amoxicilina, Claritromicina, Metronidazolul sau Levofloxacina. În caz de insucces al triplei terapii, se poate asocia și un preparat pe bază de bismut. Controlul eradicării infecției necesită testarea antigenului din scaun sau metode invazive la aproximativ patru – șase săptămâni de la inițierea medicației. Recomandarea este să nu se efectueze verificarea din sânge deoarece vedem că pacientul a făcut infecția, dar nu avem o dovadă clară că o are și în momentul respectiv. Este important să obținem eradicarea infecției deoarece persistența bacteriei poate determina complicații precum: gastrita atrofică, boala ulceroasă, adenocarcinom gastric, limfom MALT.
Cum trebuie să arate mesele pacientului cu gastrită?
Media10: Cum ar trebui să arate mesele pacientului cu gastrita și ce ar trebui să conțină?
Dr. Cristina Balosache: Se recomandă evitarea meselor copioase și a consumului prea rapid al alimentelor. Trebuie să avem un orar regulat al alimentației: trei mese pe zi și două gustări, iar ultima masă să fie servită cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Mâncarea trebuie să fie bine mestecată, masă luată în liniște, în șezut, temperatura mâncărurilor și a băuturilor trebuie să fie cât mai apropiată de temperatura camerei. Consumul de lapte (dacă pacientul nu prezintă intoleranță la lactoză) este recomandat încă de pe timpuri, fiind considerat un calmant gastric.
În plus, se recomandă consumul iaurturilor pentru că sunt o sursă bogată de probiotice, de pește pentru că este o sursă bogată de acizi grași de tip Omega-3, de uleiuri sănătoase (uleiul de măsline), de fructe (cireșe, banane, caise), compoturi, fructe și legume decojite, ușor preparate termic, piureuri de legume. Sparanghelul, morcovii și spanacul ajută procesul de digestie și echilibrează flora intestinală. Carnea trebuie să fie cu cât mai puțină grăsime, gătită la cuptor, la grătar sau fiartă. Fiecare pacient cu gastrită trebuie să își ajusteze dieta în funcție de reacțiile pe care le prezintă la anumite alimente și de nivelul de toleranță la acestea.
„Ceaiul de ghimbir poate fi folosit ca remediu pentru greață și disconfort abdominal”
Media10: Ceaiurile sunt de ajutor dacă avem dureri?
Dr. Cristina Balosache: Nu sunt containdicate. Ajută în stadiile incipiente sau tardiv asociate cu medicație. Ceaiul de mușețel, gălbenele, sunătoare sau mentă în caz de indigestie, iar ceaiul de ghimbir poate fi folosit ca remediu pentru greață și disconfort abdominal. Ceaiurile naturale realizează normalizarea secreției de acid, protecția și refacerea mucoasei gastrice.
Media10: Ce alimente ar trebui evitate în această perioadă?
Dr. Cristina Balosache: Este bine să se evite alimentele care cresc aciditatea gastrică, cum ar fi: fructele acide (citricele, vișinele, fructele de pădure) – ele pot fi consumate în compoturi sau ușor coapte în așa fel încât să își păstreze din proprietățile nutritive; legumele tari bogate în celuloză: ceapă, usturoi, castraveți, varză, conopidă, fasole, mazăre; roșiile și sucul de roșii. Legumele se pot prepara la cuptor sau în supe/ciorbe. De asemenea, trebuie evitate condimentele (ardei iute, boia, chili, piper, muștar), grăsimile animale afumate, prăjelile, brânzeturile fermentate, sărate, ouăle prăjite, mâncărurile de tip fast-food, conservele, înghețata, ciocolata, maioneza, sosurile.
