Antibioticele sunt folosite pentru tratarea și prevenirea infecțiilor bacteriene. Totuși, administrarea acestora la copii se face numai la decizia medicului specialist. Cum alegem antibioticul potrivit? Ce putem trata cu ajutorul lui? Când este necesar să administrăm antibiotic copilului? Care este perioada de tratament? Ne spune dr. Codruța Popa, medic primar neonatolog și medic specialist pediatru.
Media10: Ce sunt antibioticele și cum acționează?
Dr. Codruța Popa: Antibioticele sunt niște substanțe medicamentoase folosite pentru a trata sau pentru a preveni anumite tipuri de infecții bacteriene. Ele distrug bacteriile sau le împiedică să se reproducă și să se răspândească. Este esențial de subliniat că nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale (răceală, gripă etc.).
Antibioticele se administrează la copiii peste vârsta de doi ani
Media10: De la ce vârstă se pot administra antibioticele la copii?
Dr. Codruța Popa: Recomandarea generală este peste vârsta de doi ani. Înainte de această vârstă, studiile au demonstrat că pot fi responsabile de unele probleme/întârzieri de natură neuro-comportamentală, dar și de probleme imunologice sau metabolice, precum: astm cu debut timpuriu, alergii respiratorii și eczemă, boală celiacă, obezitate și ADHD.
Media10: Există mai multe tipuri de antibiotice. Care sunt cele mai utilizate la copii?
Dr. Codruța Popa: Amoxicilina sau acidul clavulanic rămâne pe primul loc ca frecvență în utilizarea la pacienții pediatrici. Acesta este bine tolerat de majoritatea copiilor, fiind disponibil și sub formă lichidă pentru bebeluși. Amoxicilina reprezintă tratamentul de primă intenție pentru otita medie, sinuzita acută, faringita streptocociă, infecții de tract urinar, faza de eritem a bolii Lyme. Penicilina, primul antibiotic descoperit din lume, este utilă pentru tratarea unor infecții localizate în sfera nazo-faringiană (gât, sinusuri) sau pulmonară (pneumonie), a urechii, dar și a unor infecții ale pielii sau ale sângelui.
Tratamentul cu antibiotic nu trebuie întrerupt chiar dacă simptomele se ameliorează
Media10: Este bine-cunoscut faptul că antibioticele tratează infecțiile bacteriene, însă nu trebuie administrate oricând. Când sunt indicate antibioticele pentru a trata o infecție bacteriană la copii?
Dr. Codruța Popa: În primul rând, antibioticul trebuie administrat la recomandarea medicului și trebuie urmat tratamentul în mod corect, potrivit vârstei și greutății copilului. De asemenea, nu trebuie întrerupt, chiar dacă simptomele se ameliorează/dispar. În al doilea rând, este esențial să nu existe o alergie severă la substanța activă/excipienții din antibioticul respectiv. În funcție de simptome, precum și de istoricul medical, dar mai ales în baza analizelor medicale (urină, sânge, exudat), medicul pediatru va identifica antibioticul potrivit pentru afecțiunea respectivă sau, în unele situații, poate recomanda un antibiotic cu spectru mai larg de acțiune.
Media10: De multe ori, părinții tind să apeleze la antibiotic în orice situație. Când NU trebuie să dăm copilului antibiotic?
Dr. Codruța Popa: În primul rând, nu trebuie folosite antibiotice pentru tratarea unui virus (99% dintre infcțiile copilului sunt de natură virală). Sunt situații în care folosirea lor în timpul infecției virale poate cauza efecte adverse severe. În al doilea rând, pot apărea efecte adverse în urma folosirii, precum: reacție alergică, greață, diaree, urticarie, durere de stomac etc. Nu trebuie să folosim niciodată un antibiotic care a fost recomandat unei alte persoane sau de la o îmbolnăvire anterioară. E important să reținem că febra reprezintă o reacție normală a corpului pentru a combate un patogen și nu necesită, de obicei, antibioterapie.
Rezistența la antibiotice, o problemă la nivel mondial
Media10: De ce nu este indicat să administrăm antibiotice prea des?
Dr. Codruța Popa: O utilizare prea frecventă a antibioticelor poate cauza un fenomen cunoscut sub denumirea de rezistență la antibiotice. Acest lucru presupune că bacteria anulează efectul antibioticului (îngreunează capacitatea acestuia de a vindeca sau de a preveni infecția). Este o problemă tot mai răspândită la nivel mondial și impune identificarea unor tratamente din ce în ce mai puternice/ agresive. De asemenea, utilizarea repetată poate conduce la slăbirea capacității naturale de apărare a organismului.
Media10: Cum alegem antibioticul pentru copil?
Dr. Codruța Popa: Medicul pediatru urmărește câteva criterii atunci când recomandă un antibiotic, precum: tipul de bacterie identificat/suspectat, modul de acțiune al antibioticului, natura și gravitatea infecției, statusul sistemului imunitar (cât de bine poate ajuta antibioticul la combaterea infecției), calea de administrare (orală, intravenoasă etc.), durata antibioterapiei (sunt antibiotice cu doză unică de administrare, dar și altele care necesită mai multe luni pentru a-și face efectul) și, nu în ultimul rând, posibilitatea de efecte adverse sau alergii la antibiotic.
„În timpul tratamentului cu antibiotic, copilul trebuie să primească un probiotic”
Media10: Cum se administrează antibioticele la bebeluși și copii? Care este durata tratamentului cu antibiotic?
Dr. Codruța Popa: Antibioticele trebuie administrate conform recomandării medicului și/sau farmacistului. De obicei, implică respectarea unui anumit program (la opt ore, la 12 ore etc.) și sunt calculate pe kg corp. Există anumite antibiotice care necesită condiții speciale de păstrare după preparare (refrigerare). În caz contrar, își pierd eficacitatea. Nu trebuie folosite antibioticele deja desfăcute (atunci când preparatul este lichid sau cu administrare intravenoasă). De reținut că efectul antibioticului se va instala în decurs de 48-72 ore de la inițierea antibioterapiei. În cazul în care uităm să administrăm o doză, o putem lua mai târziu.
De asemenea, dacă administrăm o doză în plus, sunt șanse mici să apară probleme de sănătate. Trebuie să comunicăm pediatrului ce medicație urmează copilul (inclusiv produse din plante) deoarece poate fi necesară distanțarea de anumite tratamente. Dacă copilul vomită imediat după administrarea antibioticului și observăm că produsul a fost eliminat, putem da încă o doză. Cel puțin în timpul tratamentului cu antibiotic, copilul trebuie să primească un probiotic pentru a preveni diareea asociată sau apariția candidozei.
„Este de prefarat să consume produse sănătoase, bogate în vitamine și antioxidanți (fructe, legume, proteine, carbohidrați)”
Media10: Ce alimentație trebuie să aibă copilul pe durata tratamentului?
Dr. Codruța Popa: În cazul în care copilul nu se confruntă cu un apetit scăzut, poate avea o alimentație obișnuită. Este de prefarat să consume produse sănătoase, bogate în vitamine și antioxidanți (fructe, legume, proteine, carbohidrați). Trebuie să evite consumul de grăsimi nesănătoase și dulciuri. S-a dovedit util consumul de probiotice pentru restabilirea/menținerea microbiomului, precum și de alimente bogate în lactobacili. Nu este indicat, conform studiilor, consumul de grapefruit, fructe acide sau de alimente bogate în calciu (iaurt, bârnză). Acestea pot inhiba asimilarea corectă a antibioticului la nivelul organismului. Dacă copilul nu are poftă de mâncare sau se confruntă cu diaree, îi putem da alimente fade, precum: biscuiți, banane, orez, pâine prăjită, supă de legume, carne la grătar.
Media10: La ce trebuie să fie atenți părinții când copilul ia un antibiotic nou (care nu i-a mai fost administrat)?
Dr. Codruța Popa: Trebuie să acorde atenție maximă modului și orarului de administrare indicat de medic. Sunt antibiotice care pot interacționa cu diverse alimente sau medicamente. Prin urmare, părinții trebuie să discute cu pediatrul în prealabil. Dacă este suspectată o reacție alergică la antibiotic, medicul poate recomanda un test cutanat sau o analiză de sânge înainte de administrare.
Efecte adverse frecvente ale antibioticelor: urticarie, amețeală, durere de cap, greață, diaree sau infecții fungice
Media10: Se poate întâmpla ca bebelușul sau copilul să aibă reacții adverse la antibiotic? Care sunt acestea și ce trebuie să facă părinții?
Dr. Codruța Popa: Un procent cuprins între 5-10% dintre copii vor dezvolta o reacție alergică cutanată la Amoxicilină. Printre efectele adverse frecvente ale antibioticelor se includ: urticarie, amețeală, durere de cap, greață, diaree sau infecții fungice. Acestea sunt ușoare, de obicei, și dispar de la sine odată cu finalizarea tratamentului. Efectele adverse grave includ infecție cu Clostridium difficile, dar și reacții alergice ușoare sau moderate, respectiv anafilaxie (reacție alergică severă potențial fatală). Tetraciclinele pot cauza sensibilitate la lumină, iar fluorochinolonele pot cauza afectări la nivelul sistemului muscular, articular sau nervos (sunt rar administrate la copii). Pot apărea reacții adverse ca urmare a interacțiunii cu alte medicamente.
Media10: Antibioticele pot fi administrate și în scop preventiv în anumite situații?
Dr. Codruța Popa: Sunt, într-adevăr, situații în care se impune antibioterapia profilactică. De exemplu, pentru a împidica dezvoltarea unei îmbolnăviri sau o infecție în anumite circumstanțe (postoperator), pentru a împiedica infecția într-o regiune a corpului predispusă infectării (după o rană sau mușcătură de animal) sau pur și simplu pentru protecția generală a unui pacient vulnerabil.
