Colonoscopia. Când se recomandă și în ce constă?

Colonoscopia este o metodă imagistică care ne ajută să vizualizăm intestinul gros în totalitate. Cu ajutorul ei putem depista anumite afecțiuni, precum polipii sau cancerul de colon. Este o investigație sigură, care orientează medicul în descoperirea precoce a patologiilor de la nivelul intestinului, dar care poate fi folosită și ca metodă de tratament. Când este indicată colonoscopia? În ce constă pregătirea pacientului pentru efectuarea ei? Ce complicații pot să apară? Cum ne ajută colonocopia în depistarea cancerului de colon? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Valentin Barbu, medic specialist gastroenterolog la Centrul Medical Prima Clinic.

Media10: Ce este colonoscopia?

Dr. Valentin Barbu: Colonoscopia este o procedură care ne permite să vizualizăm colonul în totalitate, de la nivelul canalului anal și până la cec inclusiv. Uneori putem ajunge și să vedem câteva porțiuni din ileonul terminal (n. r. partea terminală a intestinului subțire). Se folosește un aparat din fibră optică, care are o cameră în vârf și ne permite să vedem interiorul colonului.

În ce situații trebuie să facem o colonoscopie?

Media10: Când este indicată această investigație?

Dr. Valentin Barbu: Această investigație este indicată după vârsta de 45 de ani. Pacienții care prezintă un sindrom anemic, care au o anemie de tip feripriv (prin pierdere cronică de sânge), au indicație pentru colonoscopie. De asemenea, este indicată pacienților cu un istoric familial de cancer de colon. Se recomandă efectuarea colonoscopiei în scăderile ponderale nedorite, dar și la pacienții care au alternant constipație și diaree. În cazul rectoragiilor, adică eliminarea de sânge în scaun, este o indicație majoră de colonoscopie.

Media10: Ce putem depista cu ajutorul ei?

Dr. Valentin Barbu: Cele mai frecvente afecțiuni pe care le putem depista cu ajutorul colonoscopiei sunt colitele (inflamație a intestinului) și polipii, niște leziuni protruzive în lumenul colonic care trebuie rezecați. Mai putem să găsim, însă mai rar, angiodisplazii (malformații vasculare), neoplazii, diverticuli și hemoroizi.

„Pacientul să nu consume fructe și legume cu sâmburi, semințe sau coajă cu cel puțin trei-patru zile înainte de colonoscopie”

Media10: În ce constă pregătirea pacientului pentru efectuarea colonoscopiei?

Dr. Valentin Barbu: Pentru a efectua colonoscopia, este nevoie de o pregătire specială în care pacientul trebuie să bea o substanță pe care noi i-o dăm. Aceasta se dizolvă în apă, iar pacientul trebuie să bea de la doi-trei litri până la patru litri din ea. Astfel, se elimină absolut tot din organism și gastroenterologul poate să vizualizeze corespunzător mucoasa intestinului. Cu cât este mai curat lumenul intestinal, cu atât acuratețea diagnostică este mai mare. Pacientul nu trebuie să mânânce și să bea altceva decât acea substanță cu aproximativ o zi înainte de investigație.

De asemenea, este foarte important ca pacientul să spună medicului dacă este, în general, mai constipat pentru că va recomanda un consum mai mare din acea soluție. Foarte important de menționat este ca pacientul să nu consume fructe și legume cu sâmburi, semințe sau coajă cu cel puțin trei-patru zile înainte de colonoscopie pentru că acestea se elimină mult mai greu și pot împiedica vizualizarea imagistică.

„Colonoscopia nu este o procedură doar de diagnostic, ci este și intervențională”

Media10: Cum se desfășoară colonoscopia? Ce se întâmplă în timpul investigației?

Dr. Valentin Barbu: În primul rând, pacientul trebuie să decidă dacă dorește să îi facem sedare sau nu. Totuși, în situația în care medicul anestezist consideră că nu poate să îi facă sedare pacientului pentru că are anumite probleme medicale, atunci nu va primi anestezie. Este important de menționat că nu este o intubație orotraheală, nu este anestezie generală, ci este o sedare profundă care este dose-dependent. Practic, atunci când se termină procedura și medicul anestezist nu mai introduce substanța respectivă prin venă, pacientul se trezește în două-trei minute.

În al doilea rând, după acest pas, introducem pe cale anală fibra optică, care este foarte subțire și care are în capăt o cameră. Astfel, putem vizualiza interiorul colonului, imaginea fiind una foarte bună (se poate ajunge chiar la calitate 4K). Vedem și cele mai mici detaii de la nivelul colonului, care pot să fie de la niște leziuni milimetrice până la unele mai mari. Colonoscopia nu este o procedură doar de diagnostic, ci este și intervențională, deci oferă și posibilitate terapeutică.

„Colonoscopia ar trebui dureze în jur de 15 minute”

Media10: Pacientul simte dureri, disconfort în timpul investigației? Cât durează colonoscopia?

Dr. Valentin Barbu: Pacienții simt, în general, disconfort pentru că acest tub insuflă și aer. Propofolul (substanța de sedare) este un hipnotic, adică ei nu-și mai aduc aminte că au simțit un disconfort și, de obicei, se trezesc foarte bine. În ceea ce privește durata, avem un timp de intubație și un timp de retragere. Intubația este tehnica cea mai importantă pentru că trebuie să ajungi în capăt ca să faci o procedură completă. Nu te poți opri la jumătate pentru că mai departe poate să fie o neoplazie și să o ratezi. Depinde de nivelul fiecărui endoscopist, dar intubarea cecului durează, în principiu, undeva la cinci – șase minute. În ceea ce privește retragerea, aceasta durează, în medie, aproape 10 minute. Deci, cu totul, colonoscopia ar trebui dureze în jur de 15 minute, dar depinde de ce găsim.

Polipii de dimensiuni mici se pot îndepărta în timpul colonoscopiei

Media10: Dacă se găsesc polipi în timpul colonoscopiei, pot fi îndepărtați în aceeași procedură?

Dr. Valentin Barbu: În principiu, se pot îndepărta în timpul colonoscopiei, dar trebuie să avem consimțământul pacientului. De aceea, înainte de a face procedura, pacienții sunt informați cu privire la posibilitatea depistării polipilor și își exprimă semnat acordul pentru îndepărtarea acestora. Dacă sunt de acord, se pot scoate fără nicio problemă în aceeși ședință. Totuși, trebuie să ținem cont de mărimea lor.

Dacă găsim unul de un centimetru, putem să-l scoatem fără probleme. Asta înseamnă 20 de minute în plus la procedură. În schimb, dacă are nouă centimetri, va dura mai mult timp, în jur de două ore, și va trebui să facem separat intervenția. Este o operație mai de anvergură care necesită timp. Deci trebuie luate în considerare atât mărimea polipului, cât și localizarea, tipul polipului, aspectul macroscopic, posibilitatea ca acel polip să fie degenerat la momentul diagnosticului.

Media10: Ce trebuie să știe pacientul după efectuarea colonoscopiei și ce recomandări le sugerați?

Dr. Valentin Barbu: Pacienții nu au contraindicații sau restricții după procedură. Totuși, dacă pacienții au suferit o procedură terapeutică în timpul colonoscopiei, le recomand ca imediat după intervenție să nu mănânce, ci să bea numai lichide clare, adică apă, supă strecurată, măcar în primele 24 de ore. Asta pentru că, în cazul îndepărtării polipilor, poate exista posibilitatea unei sângerări post polipectomie. De asemenea, în cazul în care pacientul a fost sedat, este indicat să nu conducă imediat după efectuarea colonoscopiei.

Principalele complicații care pot să apară sunt sângerarea și perforația

Media10: Pot apărea anumite complicații în timpul colonoscopiei sau după?

Dr. Valentin Barbu: Cea mai frecventă complicație este sângerarea, în cazul polipilor. De exemplu, dacă noi am scos un polip, există riscul de sângerare post polipectomie. La carte spune că șansa de sângerare este de cel puțin două săptămâni după efectuarea rezecției polipului. În principiu, primele 24 de ore sunt cele mai importante. De aceea, recomandarea mea este ca pacientul să nu mănânce în ziua respectivă. În cazul unei sângerări, colonul trebuie să fie curat ca să nu trebuiască să facem din nou pregătirea aceea.

O altă complicație poate să fie perforația, care se poate întâmpla în momentul în care tăiem un polip mult prea profund și, astfel, să perforăm colonul. Trebuie știut că o perforație mică se poate rezolva endoscopic, adică se capsează, practic, defectul și nu mai este nicio problemă. În prinicpiu, colonoscopia este o procedură foarte sigură. În 5% din cazuri apar complicații și asta când deja există un fond care permite apariția unor complicații.

„Pacientul care nu își dă consimțământul este o contraindicație absolută”

Media10: Ce persoane pot avea contraindicații în ceea ce privește efectuarea colonoscopiei?

Dr. Valentin Barbu: În primul rând, pacientul care nu își dă consimțământul este o contraindicație absolută. În al doilea rând, nu este indicat ca femeile gravide să facă colonoscopie. Nu este o contraindicație absolută, este relativă, dar nu se preferă efectuarea ei în perioada sarcinii, numai dacă sunt anumite urgențe care necesită efectuarea unei colonoscopii. În al treilea rând, în cazul unui anevrism de aortă, mai ales simptomatic, este contraindicat să efectuăm colonoscopia.

Media10: Cancerul de colon este unul dintre cele mai frecvente. Cum ajută colonoscopia în depistarea și prevenția lui la timp?

Dr. Valentin Barbu: Colonoscopia este de primă intenție în prezența unui neoplasm de colon, a unui cancer colorectal. Aceasta ne permite nouă, ca și gastroenterologi, să luăm biopsii de la nivelul formațiunii pentru examenul histopatologic și, astfel, pacientul să poate începe tratamentul oncologic. Fiecare tip de cancer are o anumită conduită oncologică și nu pot să înceapă un anumit tratament fără o confirmare histopatologică. Noi nu putem să punem un diagnostic de certitudine, ci histopatologul, dar ne putem da seama care sunt neoplazii maligne.

În ceea ce privește profilaxia cancerului de colon, putem să îl prevenim numai dacă pacientul face la timp colonoscopia, adică vedem polipii și îi scoatem la timp. Teoretic, nu poți să previi apariția unei neoplazii și nu toți polipii degenerează malign. În același timp, mai sunt și niște leziuni subtile care pot să scape chiar și unui ochi antrenat, dar sunt și situații în care îndepărtăm la timp polipii și pacientul nu face cancer.

Care sunt șansele să dezvoltăm un cancer de colon?

Media10: Dacă unul dintre părinți sau bunici au fost depistați cu cancer de colon, ce șanse avem să facem și noi și când ar trebui să efectuăm o colonoscopie?

Dr. Valentin Barbu: Dacă în familie avem neoplazii de colon, automat suntem expuși unui risc mult mai mare de a dezvolta și noi un cancer de colon comparativ cu populația generală. Una dintre condițiile necesare pentru a face o colonoscopie sunt rudele care au avut cancer colorectal. Colonoscopia se recomandă, în mod normal, după 40-45 de ani, dar o putem face de la orice vârstă, mai ales dacă avem în familie cazuri de cancer de colon.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

ULCER. Care sunt simptomele și cum se tratează?

Next Post

Hormonii injectați în carnea de pui și PUBERTATEA PRECOCE. Ce trebuie știut?

Related Posts
Verified by MonsterInsights