Mulți dintre noi auzim frecvent termenul de ulcer, dar ce este, de fapt? Ulcerul gastric reprezintă, practic, apariția unei răni deschise care se dezvoltă în interiorul stomacului, pe mucoasa gastrică. Chiar dacă ulcerul nu mai este atât de frecvent în zilele noastre, este important să recunoaștem simptomele din timp și să ne prezentăm la medic pentru a lua un tratament corespunzător, dar și pentru a evita complicațiile.
Cât de frecvent este ulcerul în zilele noastre?
Comparativ cu anii precedenți, ulcerul este din ce în ce mai rar întâlnit și asta datorită descoperirii unor tratamente eficiente. Mulți pacienți se prezintă cu simptome zgomotoase, însă de cele mai multe ori nu depistăm ulcer. De asemenea, cazurile grave, de ulcere perforate sau cu sângerare, acum sunt foarte rare. Prin urmare, medicii chirurgi spun că nu mai au pacienți și sunt nevoiți să își schimbe patologia.
„Se întâmplă, de multe ori, să vină pacienți cu simptome foarte zgomotoase, să le facem endoscopie și să găsim foarte puține leziuni. Este așa-zisul ulcer-like, care seamănă cu ulcerul, dar pacientul nu are ulcer, ci rămâne cu sindrom dispeptic și o gastrită. Ulcerul este destul de rar întâlnit acum datorită tratamentelor foarte eficiente și introducerea inhibitorilor de pompă de protoni. Înainte ajungeau la chirurgie multe cazuri de ulcere perforate sau care sângerau. Chiar am vorbit cu colegii chirurgi care spuneau că nu mai au pacienți, că și-au schimbat patologia. A rămas colecistul, dar stomacul cu ulcere perforate mai puțin, mai ales în medii mai elevate”, precizează prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Ce simptome au pacienții cu ulcer?
Durerea în capul pieptului este specifică ulcerului și poate fi însoțită de arsuri, pirozis. Aceasta este influențată de mâncare: durerea trece după masă, dar reapare la scurt timp după ce am mâncat (jumătate de oră – o oră). De asemenea, pacienții care prezintă vărsături simt nevoia să mănânce imediat după aceea, fiind atenuată și intensitatea durerii.
„Durerea de tip ulceros este cea care apare în capul pieptului, uneori însoțită de arsuri, de pirozis și care, de multe ori, e ritmată de mese. Îți trece după ce mănânci, după care reapare și uneori este mai intensă la o jumătate de oră – o oră după masă, depinde de localizarea ulcerului. Este foarte importantă legătura cu mesele. Durerea este influențată de mâncare. Unii mănâncă mai mult în perioada aia, consumă pâine, biscuiți ca să le calmeze durerea. De obicei, la durerea biliară nu poți să mănânci. Dacă mănânci ceva, vomiți mai rău. Aici vărsătura, dacă apare, calmează durerea și este fie alimentară, fie asociată cu suc gastric, un gust mai mult acru decât amar. De asemenea, pe lângă asta, poate să fie și balonare, meteorism, arsuri. Mulți pacienți se plâng de dureri, îi deranjează și îi pot trezi noaptea”, afirmă prof. univ. dr. Paul Mitruț.
Ulcerul apare mai mult în sezonul rece. De ce?
Ulcerul este o afecțiune care apare, de obicei, în perioada de toamnă-iarnă. Chiar dacă înainte era întâlnit la extremități, vara și iarna, observăm acum că și-a schimbat evoluția. Schimbările în alimentație, precum și în activitate duc la creșterea secreției gastrice prin stimularea factorilor de risc, cum ar fi, de exemplu, simptomul Zollinger Ellison.
„Îmi amintesc că am citit istoricul ulcerului când le predam studenților patologia ulceroasă în anul III și pot să spun că n-a fost așa de la început. De exemplu, ulcerul duodenal, care este mai frecvent la bărbați, la începutul secolului trecut era întâlnit mai des vara și iarna, după care și-a schimbat evoluția. Se pare că din cauza schimbărilor în alimentație și în activitate se stimulează anumiți factori de risc care duc la creșterea secreției gastrice. De fapt, toți acești factori de care am discutat duc la creșterea secreției gastrice. De exemplu, există așa-zisul simptom Zollinger Ellison, care este dat de o tumoră secretoare de gastrină și dă ulcer prin creșterea secreției gastrice”, explică dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie.
Localizarea ulcerației ne orientează către diagnostic
Diagnosticul de ulcer se pune pe baza evidențierii unei ulcerații la nivel gastric sau duodenal. Dacă este localizată în stomac, trebuie monitorizată îndelung pentru a verifica starea ei: benignă sau malignă. În schimb, prezența ulcerației la nivelul duodenului este dată de boala ulceroasă. Aceasta se manifestă prin pusee de durere care trec în decurs de câteva săptămâni, însă poate reapărea în condiții speciale.
„Ca să pui diagnosticul de ulcer trebuie să evidențiezi o ulcerație, adică o lipsă de substanță care se găsește fie la nivelul gastric, fie la nivelul duodenului. Ulcerația este specifică acestei boli și depășește mucoasa, uneori ajunge chiar sub mucoasă și poate să fie benignă sau malignă. Ulcerația localizată la nivelul stomacului trebuie monitorizată o perioadă mai lungă de timp pentru a ne asigura că nu este de tip malign. Ulcerația localizată la nivelul duodenului este dată, de obicei, de boala ulceroasă care are puseuri de evoluție. Apare durerea, care se vindecă în două-trei săptămâni, dar peste luni sau ani poată să fie redeșteptată în condiții speciale”, spune prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Cum se tratează ulcerul?
Ulcerul este o afecțiune care se poate vindeca dacă mergem din timp la medic și o depistăm precoce. Este bine cunoscut faptul că inhibitorii de pompă de protoni constituie tratamentul principal pentru scăderea secreției gastrice, însă mulți spun că pot avea și efecte adverse, precum apariția cancerului gastric. Ei bine, aceste lucruri nu au fost demonstrate științific. Ceea ce trebuie avut în vedere este timpul administrării tratamentului.
„Un ulcer tratat corect al timp se poate rezolva, de aceea trebuie să luăm tratament din timp. Există discuții legate de inhibitorii de pompă de protoni, care sunt baza tratamentului și scad secreția gastrică, că ar avea efecte adverse. Am fost și eu la multe congrese internaționale tocmai pentru a auzi părerile altora. S-a tot spus că scăderea secreției ar putea să determine chiar apariția cancerului gastric, însă nu s-a demonstrat nimic în sensul acesta. Problema care s-a pus a fost că acest tratament cu inhibitori de pompă de protoni trebuie luat cât este necesar. Întotdeauna efectele adverse sunt mai mici decât beneficiile. Decât să facem o perforație, preferăm să aibă o tulburare de absorbție la un alt medicament. Este adevărat că trebuie să fim atenți și să vedem cât este nevoie să administrăm tratament. Se pare că efectele adverse apar după patru-cinci ani, ceea ce e mult pentru că nu se ajunge acolo pentru gastrite și pentru ulcer”, precizează dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie.
Ce complicații pot să apară dacă nu tratăm ulcerul?
Dacă nu mergem la medic, pot apărea complicații care duc, de cele mai multe ori, la intervenții chirurgicale. Prin urmare, prezentarea precoce la un specialist este esențială pentru diagnosticarea și administrarea unui tratament corect.
„Este important ca pacienții să ia tratament ca să nu ajungă la complicații. Multe dintre complicațiile ulcerului sunt chirurgicale. De exemplu, pacientul poate să ajungă cu hemoragie digestivă în urgență”, conchide prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
