Bătăile rapide sau neregulate ale inimii pot să fie un motiv de îngrijorare. Dacă îți bate inima foarte repede motivele pot fi diverse. Fibrilația atrială este o afecțiune cardiologică reprezentată de bătăi rapide și neregulate ale inimii, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Diagnosticul de fibrilaţie atrială se pune în urma consultului cardiologic și a efectuării electrocardiogramei sau pe baza Holterului ECG, un aparat care monitorizează ritmul cardiac. Ce trebuie să știm despre bătăile rapide ale inimii? Aflăm de ladr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, la Centrul Medical CardioHelp.
Media10: Doamna doctor, sunt mulți pacienți care ajung la dumneavoastră și spun că „le bate inima prea tare” simt niște palpitații. Despre ce ar putea fi vorba?
Dr. Laura Bogdan: Într-adevăr, aceasta este o categorie de pacienți, destul de numeroasă aș putea, spune care vine la cabinet strict pentru acest simptom. Tulburările de ritm cuprind o gama largă de afecțiuni, dar dintre toate, cel mai frecvent și care ar putea să pună cumva viața în pericol pentru pacient ar fi fibrilația atrială. Pacientul se prezintă la cabinet acuzând diverse simptome. Palpitațiile ar fi cel mai frecvent pe care le descrie. De multe ori vine și spune singur că are fibrilații deși constatăm că nu este vorba de așa ceva, dar să zicem că pentru ei este un sinonim între fibrilații și palpitații. Fibrilația atrială este deosebită pentru că poate să se complice fel mai frecvent cu accidentul vascular cerebral.
La Centrul Medical 𝐂𝐚𝐫𝐝𝐢𝐨 𝐇𝐞𝐥𝐩 din Craiova puteți beneficia de consultații, investigații, diagnostic și tratament corect în specialitatea 𝐂𝐀𝐑𝐃𝐈𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄- dr. LAURA BOGDAN, medic primar cardiolog.
𝐀𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚̆: 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎, 𝑠𝑡𝑟. 𝐶𝑎𝑙𝑒𝑎 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 𝑛𝑟. 58, 𝑏𝑙. 𝐷2, 𝑠𝑐. 4Ce este aceasta fibrilație atrială?
Reprezintă o tulburare de ritm în care inima, și mai precis camerele superioare ale inimii, artiile, bat complet haotic. Impulsul nu mai pornește din pacemaker-ul natural, nodul sinusal și atunci acesta se contractă cu o frecvență foarte rapidă, ajungând la 400-600 pe minut, o parte dintre impulsuri transmițându-se și la nivelul ventriculului stâng, unde frecvența cardiacă depășește 100-150-180 în anumite situații chiar și 200 și normal că pacientul în acel moment se simte rău, simte acele palpitații și chiar anumite simptome, lipsă de aer sau dureri în piept. Depinde care este cauza sau motivul pentru care pacientul respectiv a făcut această tulburare de ritm.
De ce apar fibrilațiile
Media10: Care sunt cauzele fibrilației atriale?
Dr. Laura Bogdan: Cam toate bolile cardiace, indiferent despre ce vorbim, că vorbim despre afecțiuni ale mușchiului cardiac, că vorbim despre afecțiuni ale învelișului mușchiului inimii, pericardul, că vorbim despre bolile valvulare, toate în timp pot să se complice cu această tulburare de ritm. Chiar și pacienții hipertensivi, mai ales dacă nu își tratează foarte bine tensiunea arterială și rămân cu niște valori tensionale mari, prin modificările care se produc la nivelul inimii, în timp ajung să facă această tulburare de ritm. Dincolo de afecțiunile cardiovasculare, putem să constatăm că este vorba de altceva, de alte afecțiuni, dar fără sunet la nivelul inimii.
Hipertiroidismul și fibrilația atrială
Dintre acestea cel mai frecvent este hipertiroidismul care se poate complica cu o cardiotiroză, care se manifestă cu o tahicardie sau cu o fibrilație atrială. De asemenea, anemiile pot să se complice, anemiile severe, nu orice fel de anemie. Bolile pulmonare, că vorbim de o infecție acută, o pneumonie sau de boli cronice care din cauza hipoxiei duc la aceste tulburări de ritm. Aș mai menționa pentru că este destul de frecvent întâlnit, sindromul de apnee în somn care apare la pacienții obezi în special și la care se constată aceste tulburări de ritm, fie fibrilații, fie dimpotrivă, opriri ale ritmului cardiac. De asemenea, persoanele vârstnice, numai prin faptul că înaintează în vârstă și acest sistem electric al inimii îmbătrânește, pot să facă fibrilații deși aparent au fost sănătoși până la o anumită vârstă. În mare cam acestea sunt afecțiunile. Ar mai fi și alte afecțiuni sistemice, diabetul zaharat, boli cronice, boala renala cronică care poate să se complice în timp.
Ce semne trebuie să te trimită la medic
Media10: Care sunt simptomele, semnele care ar trebui să îi trimită pe pacienți la medicul specialist cardiolog?
Dr. Laura Bogdan: Cel mai frecvent pacienții simt aceste palpitații cu ritm rapid și mai ales dacă durează destul de mult, de câteva minute cel puțin. De asemenea, dacă observă o schimbare în starea lor și se știu cardiaci, cu o patologie cardiacă, în momentul în care observă că obosesc mult mai repede, că apare o tuse nocturnă, că nu mai pot să respire dacă stau întinși la orizontală, dacă observă semne de decompensare cardiacă, umflarea picioarelor, apariția unei dureri în piept, toate acestea sunt motive să se prezinte la medic. Poate inițial la medicul de familie care din start poate să se orienteze către o afecțiune și să știe unde să îl trimită țintit la un medic cardiolog, medic pneumolog, medic internist, dar toate sunt niște semne de întrebare pentru care pacientul trebuie să consulte un medic.
Ce investigații sunt recomandare și de ce
Media10: De ce investigații sau teste este nevoie pentru a stabili diagnosticul?
Dr. Laura Bogdan: În primul rând o electrocardiogramă. Așa cum spuneam, dacă pacientul în acel moment este cu acea tulburare de ritm, diagnosticul este foarte facil pe electrocardiogramă. Ai pus diagnosticul, trebuie să știi și de ce a apărut acea fibrilație și atunci este nevoie să faci și o ecografie cardiacă pentru a vedea cauza acelei fibrilații atriale. În situațiile în care doar suspectezi că pacientul are fibrilație, dar în acel moment nu este, poți să apelezi la o monitorizare holter ECG. Acesta este un dispozitiv care se montează pacientului, cu care pleacă acasă câteva zile, două, trei zile și care poate să surprindă eventualele episoade scurte de fibrilație. Sunt situații în care nici această investigație nu este suficientă și mai nou există niște dispozitive loop recorder se numesc, dar acestea sunt disponibile în spital, necesită intervenția unui medic aritmolog care practic înregistrează pe o perioadă mai lungă de timp, chiar și ani de zile acest ritm al inimii.
Uneori este nevoie de aceste investigații pentru că sunt pacienți care mai întâi ajung direct cu complicații, cu accident vascular, mai întâi ajung la neurolog, au făcut deja un accident vascular.
Neurologul constată că poate nu are niște ateroame care să fie răspunzătoare pentru aceste accidente vasculare și atunci îl îndrumă la cardiolog pentru investigații suplimentare. Mai sunt și situații mai rare și chiar am avut un caz în care este nevoie de un test de efort. Sunt pacienți care acuză aceste simptome doar când fac efort și atunci simplu și logic îl supui la un test de efort și vezi ce se întâmplă și de multe ori este diagnosticată această fibrilație în timpul testării la efort.
Cum se tratează fibrilația atrială
Media10: În ce constă tratamentul fibrilației atriale?
Dr. Laura Bogdan: Bineînțeles că sunt regulile generale, regim igieno-dietetic pe care trebuie să le respecte toți pacienții cardiaci. Pornind de la alimentație, să mănânce sănătos, vorbim de acea dietă mediteraneană în care să predomine legumele, fructele, carnea de pește, carnea slabă și bineînțeles apoi tratamentul medicamentos. Tratamentul medicamentos este particularizat pentru fiecare pacient în funcție de cauza fibrilației care s-a depistat pentru că dacă este o altă cauză extracardiacă, așa cum ziceam, o anemie, mai întâi trebuie să compenseze acea anemie. Dacă este un hipertiroidism trebuie să tratezi mai întâi glanda, pentru că altfel nu vei obține niciodată rezultatele scontate și poate chiar poți să faci mai mult rău.
Tratamentul este particularizat în funcție de fiecare pacient
Deci cum spuneam, tratamentul este particularizat, se poate opta fie pentru medicamente aritmice în ideea să rezolvi cazul și să convertești fibrilația la un ritm sinusal, ceea ce ar fi ideal și asta se poate fie medicamentos, fie cu șoc electric, asta cu internare pentru că această procedură este destul de riscantă, sau poți să optezi pentru tratamentul prin care doar să controlezi frecvența ridicată, astfel încât pacientul deși rămâne în fibrilație, să rămână cu o frecvență cardiacă acceptabilă care el poate să trăiască foarte bine, să nu mai aibă simptome. Pe lângă tratamentul specific fibrilației, de mare importanță este tratamentul anticoagulant. Este un tratament specific prin care noi încercăm să prevenim accidentele vasculare. Așa cum spuneam, sunt cele mai frecvente complicații pentru că, atriile, contractându-se foarte rapid, nu mai sunt eficiente și atunci sângele poate să facă mici cheaguri să plece spre creier. Poate să se producă o ischemie la nivelul membrului inferior, superior, la nivelul rinichiului, mezenterului. Deci sunt foarte multe complicații care pot să apară și atunci acest tratament pentru mulți pacienți este foarte important.
Reguli pentru pacienții cu tratament anticoagulant
Tratamentul anticoagulant, când se inițiază, pacientul trebuie să fie conștient că este un tratament cu risc care îl supune prin faptul că subțiază mult sângele, îl supune la alte riscuri, cum ar fi hemoragii la diverse niveluri, stomac, creier. El trebuie să respecte anumite regimuri, dacă se tratează cu acenocumarol trebuie să facă o analiză lunar, uneori mai des de cate ori solicită medicul. Să zicem că mai nou au apărut niște anticoagulante noi care elimină acest impediment, adică pacientul nu mai trebuie să își monitorizeze acest INR și este mult mai ușor de administrat, iar riscul de hemoragie este mult mai scăzut.
Cea mai de temut complicație este AVC-ul
Media10: Care sunt complicațiile care pot să apară în cadrul fibrilației atriale și ce trebuie să înțeleagă pacienții?
Dr. Laura Bogdan: Complicațiile pot să apară pentru în momentul în care inima intră în fibrilație se produce și o scădere a debitului cardiac, uneori și cu 25% ceea ce este foarte mult. Poate să facă o ischemie cerebrală numai prin faptul că are acest debit cardiac scăzut. Obosește, poate să facă edem pulmonar, poate să agraveze o cardiopatie deja existentă și să apară chiar și un infarct, o angină pectorală agravată sau chiar un infarct. Acestea sunt complicațiile care sunt date numai prin faptul că s-a instalat fibrilația atrială. Dincolo de aceasta, așa cum spuneam, celelalte sunt redate de acele embolii care pot să plece oriunde, cea mai invalidantă fiind acest accident vascular. Uneori se produc niște accidente vasculare mari care lasă pacienții cu pareze, cu deficite motorii poate pentru toată viața. Adică nu poți să obții tot timpul o recuperare completă. Dincolo de trauma psihică, pentru că pacientul mai trece și prin așa ceva, în mare cam acestea ar fi complicațiile.
Media10: Care este legătura dintre fibrilație și AVC, de ce se ajunge acolo?
Dr. Laura Bogdan: Cum spuneam, faptul că inima nu se mai contractă eficient, efectiv sângele nu curge fluid și atunci se fac mici cheaguri în atrii care pleacă în ventricul și de acolo ventriculul poate să expulzeze oriunde în orice teritoriu acest embol, dar la nivel cerebral, cel mai frecvent, mai puțin în celelalte teritorii, la nivel cerebral cel mai frecvent.
Ce stil de viață trebuie să aibă pacientul cu fibrilație atrială
Media10: Care ar trebui să fie stilul de viață al pacientului cu fibrilație atrială. Ce ar trebui să facă, ce nu are voie să facă? Ce ar trebui să mănânce? Are voie să facă sport?
Dr.Laura Bogdan: În momentul în care el se prezintă decompensat, atunci, până obținem o compensare și până scădem și ritmul cardiac, tensiunea și echilibrăm pacientul, e bine să nu facă efort prea mare. De asemenea, alimentația trebuie să fie ușoară, să evite ceea ce este foarte sărat, să evite consumul de alcool. Sunt descrise cazuri și în special la tineri, pe o inimă perfect sănătoasă dar care la un consum exagerat de alcool la diverse petreceri, alcool, fumat, coca cola și altele, fac fibrilație atrială fără să aibă altă patologie. Este adevărat, aceste fibrilații nu sunt cu risc de accident vascular, dar sunt resimțite de pacient destul de rău și de multe ori capătă anxietăți și atacuri de panică.
Atenție la alimentație!
Dincolo de asta, dacă pacientul se află pe tratament anticoagulant acenocumatol, aici trebuie să țină cont și de ceea ce mănâncă, trebuie să evite legumele, adică salatele, spanacul, dragaveiul pentru că interferează foarte mult și trebuie să comunice orice alt tratament sau i se administrează, antibiotice, antiinflamatorii, pentru că interacțiunile medicamentoase sunt foarte frecvente și de multe ori se produc anumite complicații, hemoragii, numai din această cauză. După ce obținem compensarea pacientului, bineînțeles poate să își reia viața normal. Nu este recomandat sedentarismul. Trebuie să își desfășoare activitatea obișnuit. Nu sport și în niciun caz ceva la care este supus traumatismelor. Trebuie să evite pacienții care sunt pe anticoagulant să se expună căderilor, să lucreze la înălțime, iarna pe gheață sa nu alunece pentru că dacă se produce o fractură și pacientul este pe anticoagulant, sângerarea poate să fie foarte mare, să se complice cu hematoame, deci trebuie să fie un pic mai atenți la ceea ce fac.
