Un accident vascular cerebral poate afecta funționalitatea membrelor pacientului. Pareza este o afecțiune ce survine în urma unui AVC. Aceasta reprezintă o paralizie ușoară a zonei afectate (mâna și/sau piciorul pe o anumită parte). De cele mai multe ori, este nevoie de recuperare medicală pentru ca pacientul să își poată desfășura în mod normal activitățile zilnice. În ce constă recuperarea după AVC? Ce exerciții fac pacienții și cum îi ajută? Cât durează programul de reabilitare și ce rezultate se obțin? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Daniela Matei, medic primar reabilitare medicală la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este pareza dupa accidentul vascular cerebral și în ce zone ale corpului se manifestă?
Dr. Daniela Matei: După ce are loc un accident vascular în creierul uman, cel mai frecvent apare o stare de slăbiciune. Aceasta este exprimată în diverse segmente ale corpului cu intensitate diferită. Manifestările accidentului vascular cerebral depind de o multitudine de factori. De exemplu, cel mai important în definirea deficiențelor este tipul leziunii: ischemică sau hemoragică. Apoi este foarte importantă localizarea accidentului vascular la nivelul creierului. Ca factori definitori asociați putem lua în calcul: vârsta pacientului, alte tratamente sau afecțiuni preexistente.
Prin urmare, imediat după accidentul vascular, pacienții prezintă slăbiciune pe jumătate de corp (membru superior și inferior), modificări ale sensibilității pe aceeași parte, tulburări de vorbire. Uneori, pierderea stării de conștiență este întâlnită în aceste cazuri. Deci putem avea în fața noastră un pacient care brusc își pierde cunoștința sau nu mai poate vorbi corect și care nu își mai poate folosi o parte a corpului. Adresarea către un serviciu de urgență este obligatorie în acest caz. Ulterior, depinzând de vechimea și de tipul accidentului vascular, starea de slăbiciune se poate remite treptat, tulburările de vorbire se diminuă, la fel și tulburările de sensibilitate.
„Cu cât este început mai repede programul de reabilitare, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari”
Media10: Ce rol are recuperarea medicală în acest sens?
Dr. Daniela Matei: Cercetătorii spun că pacienții care urmează un program de reabilitare dupa accidentul vascular cerebral se recuperează mai ușor, mai repede și mai bine decât aceia care nu trec prin etapa de recuperare. Prin urmare, reabilitarea după un accident vascular cerebral este recomandată pentru toate persoanele afectate. Cu cât este început mai repede programul de reabilitare, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
Media10: În ce constă recuperarea după AVC?
Dr. Daniela Matei: Reabilitarea după un accident vascular cerebral constă într-un program de terapii. Acesta are drept obiectiv reînvățarea abilităților pierdute. În funcție de părțile afectate ale creierului, reabilitarea poate ajuta la reînvățarea mișcărilor voluntare, vorbire, recuperarea forței mușchilor sau scăderea contracției exagerate a musculaturii (spasticității), secundare leziunilor creierului. Prin urmare, rolul major al reabilitarii constă în: revenirea la activitățile de trai zilnic, recăpătarea independenței și îmbunătățirea calității vieții.
Recuperarea pacientului se face cu ajutorul unei echipe multidisciplinare
Media10: Pe lângă kinetoterapie, de ce alte terapii mai este nevoie pentru a ajuta pacientul să se recupereze cât mai rapid?
Dr. Daniela Matei: Baza reabilitării unui astfel de pacient este kinetoterapia clasică. Pe lângă aceasta, există și sunt în curs de cercetare diverse alte metode care urmăresc recuperarea abilităților pierdute de pacient. Stimularea electrică reprezintă una dintre metode și presupune aplicarea unei forme particulare de curent pe mușchii afectați. De asemenea, poate fi folosită și galvanizarea. Aceasta se bazează pe aplicarea curentului continuu cu rol trofic asupra tuturor elementelor articulare, musculare, vasculare și nervoase în zona în care se fixează electrozii.
Putem vorbi și de tehnologii robotice, care asistă și ajută pacientul să redobândească mișcările afectate. În unele situații, putem ajunge la tehnologii de tip wireless sau reeducarea prin intermediul realității virtuale. Există tehnici speciale de aplicat atunci când avem de tratat tulburările emoționale, care sunt frecvent întâlnite la acești pacienți. Acestea pornesc de la diverse forme de terapii ocupaționale și până la terapia cognitivă. Pentru a ajuta pacientul să se recupereze mai ușor, este nevoie atât de medicul de recuperare împreună cu echipa sa, cât și de neurolog, psiholog, psihiatru sau alte specialități. Aceștia ar trebui să reprezinte legătura dintre pacient, familie și societate.
„Pacientul învață cum să se întoarcă în pat, cum să se ridice pe marginea patului, să se ridice în picioare și apoi să meargă”
Media10: Ce exerciții fac pacienții?
Dr. Daniela Matei: Pentru început, pacienții trebuie obligatoriu supravegheați de echipa de recuperare. În acest sens, există clinici de recuperare neurologică destinate preluării cât mai precoce a pacienților. Rolul kinetoterapeutului, care trebuie să urmărească obiective clar stabilite de medicul de recuperare, este definitoriu. Recuperarea nu poate avea sorți de izbândă în absența unui kinetoterapeut. Să ne gândim doar că pacientul nu își mai poate folosi jumătate din corp.
Este teribil de dificil ca un om să se trezească brusc în această situație și să fie capabil să se recupereze prin propriile puteri. Exercițiile se învață treptat, de cele mai multe ori fiind necesare luni de recuperare. Inițial, pacientul învață cum să se întoarcă în pat, cum să se ridice pe marginea patului, să se ridice în picioare și apoi să meargă. Cei mai mulți dintre pacienți au nevoie de supraveghere continuă, măcar o perioadă de timp.
Media10: Cât de importantă este instituirea cât mai rapidă a unui program de reabilitare pentru a evita accentuarea dizabilităților?
Dr. Daniela Matei: Precocitatea instituirii programului de recuperare este definitorie. Întâlnim pacienții care, din varii motive, nu au avut parte de recuperare și care rămân cu dizabilități pe viață. Din fericire, sunt și bolnavi cu puține șanse de recuperare care ne uimesc. Există studii care susțin că recuperarea întârziată înseamnă o șansă în minus pentru revenirea la normalitate.
„Orice formă de mișcare are rolul de a preveni apariția altor evenimente asemănătoare”
Media10: Recuperarea medicală ne poate ajuta și să prevenim reapariția unui alt accident vascular cerebral?
Dr. Daniela Matei: Este bine știut că, frecvent, un accident vascular este urmat de altele. Orice formă de mișcare, dacă este dozată corespunzător, are rolul de a preveni apariția altor evenimente asemănătoare. Pacienții și familia trebuie să înțeleagă că recuperarea înseamnă, în aceeași măsură, și prevenție ulterioară.
Media10: Cât durează, de regulă, recuperarea pacienților cu pareză post AVC?
Dr. Daniela Matei: Este greu de stabilit cât durează recuperarea. Cu certitudine se poate spune că, spre deosebire de alte boli, recuperarea este de lungă durată în cazul accidentului vascular cerebral. Teoria spune că recuperarea cea mai importantă se face în primele luni post accident vascular. În practică, însă, observăm că există excepții sau poate chiar minuni.
Fiecare pas reprezintă o victorie pentru pacient, echipa medicală și familie
Media10: Ce rezultate se obțin după programul de recuperare? Pacientul poate reveni la activitățile zilnice?
Dr. Daniela Matei: Fiecare pacient are propriul prognostic funcțional. În principiu, nu ne propunem să obținem performanțe după recuperare, mai ales că pacienții pot fi foarte fragili. Dacă un pacient devine independent în activitățile de zi cu zi, poate să mănânce singur sau să se spele singur, acest lucru este o mare victorie pentru întreaga echipă medicală, pentru familie, dar mai ales pentru bolnav.
Media10: Ce rol are familia în procesul de recuperare al pacientului?
Dr. Daniela Matei: Recuperarea unui pacient este realmente imposibilă fără sprijinul familiei. După perioada de spitalizare, familiei îi revine rolul de a prelua toate obiectivele și metodele de reintegrare ale bolnavului. Relația echipă medicală – familie trebuie să fie una susținută. Cineva din familie trebuie să îngrijească, să supravegheze recuperarea și să sprijine emoțional pacientul post accident vascular cerebral.
