Ce trebuie să fac dacă am suferit un infarc miocardict? Pacienții își pun frecvent această întrebare și se gândesc ce pot face pentru a preveni un alt episod. Fumatul, diabetul, hipertensiunea, obezitatea, sedentarismul sunt principalii factori de risc atunci când vorbim de apariția infarctului miocardic. Pe lângă tratament, e important să avem un stil de viață sănătos și echilibrat. Cum recunoaștem un infarct miocardic? Cât de mari sunt șansele să facem un alt episod? Ce este implantarea de stent coronarian și cum ajută pacientul? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Radu Stăvaru, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: Ce este și de ce apare infarctul miocardic? Stilul de viață al pacientului influențează acest lucru?
Dr. Radu Stăvaru: Infarctul miocardic este forma cea mai severă a cardiopatiei ischemice și constă în blocarea unei artere cu un cheag de sânge. Acest lucru duce la o suferință miocardică intensă pentru că mușchiul cardiac nu mai este hrănit cu suficient oxigen din cauza blocajului. Infarctul miocardic apare ca urmare a unui cumul de factori: fumat, diabet, hipertensiune, obezitate, sedentarism. De asemenea, un stil de viață dezechilibrat cu o alimentație nesănătoasă predispun la diabet și de aici lucrurile se leagă. Alimentația nesănătoasă duce la creșterea valorilor LDL colesterol (colesterolul rău), care, într-un final, poate să favorizeze apariția infarctului.
De la ce vârstă poate apărea infarctul miocardic?
Media10: Cât de des întâlniți cazuri de pacienți care au suferit un infarct miocardic? La ce vârste apare cel mai frecvent?
Dr. Radu Stăvaru: Întâlnesc foarte des pacienți care au trecut printr-un infarct miocardic. Din păcate, vârsta medie de apariție a acestuia este din ce în ce mai scăzută. Cea mai tânără pacientă a mea avea 24 de ani, căreia i-am pus și un stent. De celalată parte, am avut un pacient de 101 ani pe care l-am tratat intervențional. Media de vârstă este în jur de 60 ani. Totuși, am sesizat un număr mare de pacienți cu infarct între 40 și 60 de ani. E important de menționat că timpul de la debutul simptomelor și până la prezentarea în cabinetul medicului este esențial pentru ca pacientul să aibă șanse mai mari să supraviețuiască, dar și să ducă o viață normală.
„Infarct miocardic nu înseamnă obligatoriu moarte”
Media10: Cum recunoaștem un infarct miocardic? Ce manifestări are pacientul?
Dr. Radu Stăvaru: Foarte important de menționat este că infarct miocardic nu înseamnă obligatoriu moarte. Sunt mulți pacienți cărora le spunem că au infarct miocardic și ne contrazic. Ei cred că dacă ai infarct miocardic, atunci mori, ceea ce nu este adevărat. Mortalitatea era undeva în jur de 14%. Odată cu dezvoltarea tehnicilor moderne de tratament, s-a redus la 8-9%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește prognosticul pacienților cu infarct miocardic.
Manifestările sunt clasice și includ: durere în piept, durere retrosternală violentă (ce nu are legătură cu efortul), care poată să iradieze înspre gât, mandibulă, brațe, umeri. Dacă vorbim de pacientul diabetic, acesta poate să nu resimtă durere, ci mai degrabă o lipsă de aer (dispnee), senzația de sufocare. Acesta poate să fie principalul simptom.
„Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital, cu atât șansa ca el să supraviețuiască și să aibă o viață normală crește”
Media10: Cât de important este ca pacientul să se prezinte la medic de îndată ce au apărut simptomele?
Dr. Radu Stăvaru: Foarte important! Pentru ca prognosticul pacienților să fie unul bun, timpul de la debutul simptomelor și până la prezentarea la medic este esențial. Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital, cu atât șansa ca el să supraviețuiască și să aibă o viață normală crește. Ulterior, poate să fie reintegrat foarte ușor în societate, iar gradul de insuficiență cardiacă severă care limitează capacitatea de efort scade. Prin urmare, în momentul în care un pacient are durere în piept însoțită de dispnee (lipsă de aer), trebuie să se prezinte cât mai repede la spital sau, dacă nu are posibiliate, să cheme ambulanța.
Media10: Există și situații în care infarctul miocardic se produce fără simptome vizibile sau nu atât de severe încât pacientul să le remarce? Ce trebuie știut din acest punct de vedere?
Dr. Radu Stăvaru: Infarctul miocardic inferior, în special, poate să mimeze o colică abdominală. Asta înseamnă că durerea nu este în piept, ci este epigastrică. Din această cauză, pacienții o confundă destul de ușor cu gastrita sau ulcerul. De multe ori, urmează un tratament cu antisecretoare sau antiacide crezând că problema este una digestivă când, de fapt, este vorba de un infarct miocardic.
„Orice arteră din organism poate să fie afectată de ateroscleroză”
Media10: Multe dintre victimele infarctului miocardic suferă de ateroscleroză. Cu ce afecțiuni este asociată aceasta?
Dr. Radu Stăvaru: Ateroscleroza este o boală sistemică. În momentul în care pacientul suferă un infarct miocardic sau ateroscleroza a afectat arterele coronare și apare infarctul, e foarte puțin probabil să existe o afectare limitată doar acolo. Poate nu e la fel de severă cum a fost în dreptul coronarelor, dar poate să aibă depuneri de colesterol sau îngustări pe carotide, pe arterele care hrănesc musculatura picioarelor. Practic, orice arteră din organism, indiferent de localizare și de calibrul ei, poate să fie afectată de ateroscleroză. Un pacient care trece printr-un infarct miocardic este obligatoriu să fie explorat și în celelalte teritorii pentru a nu se apărea blocajul complet al arterelor.
„Prognosticul pacienților tineri este, uneori, mai grav decât a celor vârstnici”
Media10: Prognosticul este mai bun la pacienții tineri decât la cei vârstnici?
Dr. Radu Stăvaru: Pacienții vârstnici, care au mai multe comorbidități, evident că au prognostic mai puțin bun. Totuși, de multe ori, pacienții tineri au și ei prezentări foarte grave din cauză că nu au dezvoltată circulația colaterală. Asta înseamnă că vasul principal, dacă are o stenoză, o îngustare care crește progresiv și nu se astupă dintr-o dată, vasele din jur vin și încearcă să ajute zona cu problemă. Organismul nostru este construit în așa fel încât să se poată ajuta singur. Asta se întâmplă, în general, la pacienții vârstnici. Pacienții tineri nu au dezvoltată circulația colaterală, iar când vasul se închide complet nu există nimic în jur care să suplinească această mare problemă și impactul este unul mai dramatic. Poate de asta prognosticul pacienților tineri este, uneori, mai grav decât a celor vârstnici.
La ce trebuie să fim atenți dacă am suferit un infarct miocardic?
Media10: Pacienții care au suferit un infarct miocardic se așteaptă să îl facă și pe următorul. Cât de mari sunt șansele apariției unui alt episod?
Dr. Radu Stăvaru: Pacientul care a trecut printr-un infarct miocardic are șanse mult mai mari să-l facă pe al doilea decât un infarct miocardic de novo. Este la mare risc și trebuie să conștientizeze acest lucru, să profite de șansa pe care o are. Dacă rămâne într-o condiție bună după acest eveniment, e important să realizeze că trebuie să-și schimbe stilul său de viață, că poate nu a făcut ceva bine de a ajuns în acel punct.
Pacientul cu infarct miocardic are niște ținte mult mai pretențioase ale LDl colestetrol decât unul care nu a trecut prin asta. Există o capcană a laboratoarelor de analize în care pacienții și colegii medici pică de multe ori. Când primești rezultatele analizelor, în dreapta sunt niște valori de referință. Dacă avem colesterolul 99 mg/dl, iar laboratorul indică că valoarea trebuie să fie sub 100 mg/dl, ne putem declara mulțumiți. Ei bine, dacă o persoană sănătoasă trebuie să aibă această valoare, e important să știm că pacientul care a trecut printr-un infarct miocardic trebuie să aibă sub 55 mg/dl. Dacă trece printr-un al doilea infarct miocardic, limita este 40 mg/dl. Cu cât pacientul este mai la risc, cu atât țintele sunt mai pretențioase, de aceea este important ca după un astfel de eveniment să controlăm drastic toți factorii de risc.
Pacientul poate suferi un alt infarct miocardic dacă nu își ia tratamentul
Media10: Cât de important este ca pacienții care au probleme cu inima și sunt sub tratament să nu îl întrerupă pentru a nu suferi un alt infarct miocardic?
Dr. Radu Stăvaru: Este obligatoriu. Un pacient care a trecut printr-un infarct miocardic trebuie să ia tratament toată viața. După un anumit interval se mai pot scoate anumite pastile, pot fi înlocuite, dar este imposibil să rămână fără niciun medicament. Acestea sunt recomandările medicale conform ghidurilor de tratament actuale, mai ales dacă pacientului cu infarct miocardic i se pune un stent. Stentul este prietenul pacientului, ajutorul lui atâta timp cât își ia medicamentele. Un stent pus fără administrarea medicației poate face mai mult rău decât bine. Se înfundă acut, brutal și pacientul suferă în mod obligatoriu al doilea episod. Tromboza de stent este o complicație foarte severă, are o mortalitate foarte crescută și apare din cauza înreruperii medicației.
Există o relaxare în gândirea pacienților după un anumit interval de timp de la eveniment. Văd că se simt mai bine, iar asta îi face să renunțe la unele medicamente fără să întrebe neapărat pe cineva. Sunt din nou tentați să-și aprindă o țigară sau să mănânce ceva care nu e potrivit pentru că a trecut ceva timp de la eveniment și văd că sunt bine, dar asta este o mare greșeală.
„Nu există nimic complet interzis, ci este vorba de echilibru”
Media10: Pacienții care au suferit un infarct miocardic au restricții în ceea ce privește alimentația?
Dr. Radu Stăvaru: Nu există absolut nimic interzis complet. Nu putem să le spunem pacienților că nu mai au voie să mănânce niciodată carne de porc sau că nu mai pot să consume nimic prăjit. Dacă mănânci de două – trei ori pe lună nu se întâmplă nimic. Nu există nimic complet interzis, ci este vorba de echilibru în toate: alimentație, odihnă, muncă. Pacientul cu infarct miocardic poate să bea un pahar de vin, nu se întâmplă nimic, dar trebuie să își ia pastilele. Sunt pacienți care nu mai iau tratamentul dacă bea un pahar de vin. Se gândesc că le vor face rău medicamentele sau nu mai au efect, ceea ce este o mare greșeală. Tratamentul nu trebuie întrerupt.
Media10: O dată la cât timp este recomandat un control la medicul cardiolog chiar dacă nu avem simptome alarmante?
Dr. Radu Stăvaru: În primul an post infarct miocardic, chem pacienții inițial la o lună, apoi la șase luni, iar dacă lucrurile merg bine îi revăd anual. Nu îmi place să îi pun pe drumuri, mai ales că mulți dintre ei sunt vârstnici și vin de departe. Dacă observă că este ceva în neregulă, atunci trebuie să vină mai des. Îi chem anual numai dacă se simt bine și nu sunt probleme.
„Progresiv, pacientul poate să revină la activitățile sale obișnuite”
Media10: Pacientul care a suferit un infarct miocardic poate să mai facă efort, activitate fizică? Este indicat?
Dr. Radu Stăvaru: Când pacientul suferă un infarct miocardic, familia tinde să se panicheze și nu-l mai lase să facă nimic, ceea ce iarăși este o mare greșeală. A făcut infarct miocardic, are stent, iar acum trebuie să fie reintegrat atât social, cât și profesional. Dacă jobul pacientului presupune muncă fizică, se face o evaluare asupra puterii de contracție a mușchiului inimii după eveniment, cât de mare este sechela post infarct miocardic. Dacă nu este una foarte mare, pacientul trebuie să fie reintegrat.
În ceea ce privește activitatea fizică, pacientul poate să facă sport, să meargă pe bicicletă, să înoate, să joace fotbal. Dacă a suferit un infarct miocardic nu înseamnă că viața lui trebuie să devină foarte sedentară. Bineînțeles că nu ne apucăm să facem sport la câteva zile după un infarct miocardic, dar progresiv, undeva la șase săptămâni, pacientul poate să revină la activitățile sale obișnuite.
Noi metode de tratament la SCJU Craiova
Media10: Ce soluții există în acest moment în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova pentru tratarea pacienților care suferă un infarct miocardic?
Dr. Radu Stăvaru: Din iunie 2021, pacienții beneficiază de tratamentul intervențional, care constă în coronarografie și, de cele mai multe ori, angioplastie primară, adică implantarea de stent pe artera responsabilă de infarct miocardic. Avem gardă 24 din 24, șapte zile din șapte în care sunt tratați toți pacienții din regiunea Olteniei: Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea și Mehedinți.
Tratamentul de până acum consta în tratament fibrinolitic, trombolitic, care încerca să distrugă trombul care obstrua artera, mai apoi, pacientul era transportat cu salvarea sau cu elicopterul la București unde se făcea procedura. Din fericire, acum este disponibil și la noi. Mulți nu apucau să ajungă în capitală pentru că medicamentul nu era eficient, nu reușea să deschidă artera și atunci timpul era fatal.
Tratamentul modern intervențional este la alegerea pacientului cu infarct miocardic. Dacă acesta se află la o distanță mai mare de 120 de minute de centrul nostru, i se administrează tratamentul fibrionolitic. Apoi îi facem coronografie și îi punem stentul. Fie că vorbim despre medicamentul acesta care încearcă să distrugă cheagul, fie că vorbim despre coronografie și angioplastie cu stent, timpul este esențial. Numărul pacienților care ajung în primele două ore pe masă este foarte mic, deci și beneficiile tratamentului scad. Cu cât facem mai rapid procedura, cu atât șansa pacientului să trăiască și să aibă o viață normală crește.
Cum prevenim un alt infarct miocardic?
Media10: Ce măsuri trebuie luate de pacient pentru a preveni un alt episod?
Dr. Radu Stăvaru: Cel mai important aspect este ca pacientul să nu omită niciodată să își ia medicamentele. E esențial să rețină și să realizeze că are o șansă la viață în ciuda unui diagnostic foarte grav, de aceea e trebuie să profite de ea. Viața nu se oprește după un infarct miocardic. Trebuie să se reintegreze din toate punctele de vedere și să facă tot ceea ce n-a făcut înainte de acest eveniment, și anume: mai multă mișcare, să renunțe la fumat, să aibă un stil de viață echilibrat și sănătos. De asemenea, este esențial ca pacientul să aibă o legătură strânsă cu medicul său pentru că țintele și targeturile atât pentru colesterol, cât și pentru celelalte constate sunt mult mai pretențioase la pacientul care a suferit un infarct miocardic.
