Dislipidemia sau grăsimile din sânge reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Alimentația nesănătoasă este principala cauză pentru apariția dislipidemiei. Diagnosticarea precoce și schimbarea stilului de viață poate preveni afecțiunile cardiovasculare. Ce este dislipidemia? De ce este periculoasă? Cum o putem depista și trata? Aflăm de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Centrul Medical Cardio Help, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Pacienții aud frecvent de dislipidemie, dar nu știu ce înseamnă concret. Cum ați traduce aceast termen pe înțelesul tuturor pacienților?
Dr. Laura Bogdan: Dislipidemia se referă la perturbarea metabolismului lipidelor. Dislipidemia înseamnă creșterea în sânge a nivelului colesterolului rău, scăderea colesterolului bun și creșterea unei alte fracțiuni a lipidelor, trigliceridele. Perturbarea acestei balanțe, dintre colesterolul rău și bun, duce, în timp, la depunerea colesterolului pe vase și la intensificarea procesului de ateroscleroză. Acesta este implicat în apariția tuturor bolilor cardiace: hipertensiune, boala cardiacă ischemică, arteriopatia periferică.
„Pacientul poate ajunge să facă infarct enteromezenteric”
Media10: De ce este atât de periculoasă grăsimea din sânge?
Dr. Laura Bogdan: Intensificarea procesului de ateroscleroză înseamnă că vasele, în timp, se îngustează. Prin îngustarea lor, apare suferința organelor care sunt irigate de aceste vase. Mai târziu, se poate complica cu afecțiunile de temut, ceea ce îi și sperie pe pacienți: accidentul vascular, infarctul miocardic, arteriopatia periferică. Arteriopatia periferică poate duce la amputația membrelor inferioare și se poate manifesta chiar și la nivelul organelor intestinale. Astfel, pacientul poate ajunge să facă infarct enteromezenteric, care este la fel de mortal ca și un infarct la nivelul inimii.
Media10: Care sunt cauzele dislipidemiei?
Dr. Laura Bogdan: Cauzele dislipidemiei sunt legate, în general, de stilul de viață nesănătos al pacientului: alimentația bogată în grăsimi de origine animală, mâncarea fast-food, băuturile carbogazoase dulci, prăjiturile, covrigeii. Oamenii nu mai au timp să respecte mesele, mănâncă pe fugă. Mulți povestesc că mănâncă la volan un covrigel sau un foietaj, dar toate aceste lucruri au niște repercursiuni. În plus, omul de astăzi a devenit mai sedentar, nu mai are timp să facă mișcare. Majoritatea își petrec timpul ori la birou, ori în mașină și nu mai au timpul necesar să facă sport ca să ardă aceste grăsimi. Astfel, tot ceea ce este în exces duce la perturbarea echilibrului dintre grăsimile bune și rele.
Care sunt valorile normale ale colesterolului
Media10: Nu pot să nu aduc discuția legată de colesterol, pentru că pacienții cunosc acest termen și se raportează la el. Ce este colesterolul și care sunt valorile lui normale?
Dr. Laura Bogdan: Nu trebuie să blamăm colesterolul pentru că el este și bun. Colesterolul intră în compoziția membranelor celulelor și ajută la hrănirea celulei nervoase. Când este în exces, atunci crează probleme. Valoarea colesterolului total e bine să fie sub 200. Totuși, contează foarte mult cât din acest colesterol total este bun și cât rău. Sunt mulți pacienți care se limitează să-și facă numai dozarea colesterolului total și pot să creadă că stau bine. Dacă din 200, 80% e colesterol rău, atunci acel pacient este predispus la ateroscleroză. Este bine ca atunci când își fac analizele să efectueze profilul complet al lipidelor pentru un diagnostic mai corect.
„Pancreatita are un prognostic la fel de sever ca un infarct miocardic”
Media10: Când vorbim de dislipidemie facem referire și la trigliceride. Le vedem mereu în buletinul de analize atunci când mergem să facem un set de analize de laborator. Ce sunt trigliceridele și ce trebuie să știe pacienții din acest punct de vedere?
Dr. Laura Bogdan: Trigliceridele sunt alte lipide implicate în bolile cardiovasculare. Ele provin dintr-un aport caloric exagerat, adică tot ce mâncăm în exces: grăsimi, carbohidrați, zaharuri. Atunci când depășesc o valoare foarte mare (peste 600), pacientul este predispus și la alte afecțiuni, precum pancreatita. Pancreatita are un prognostic la fel de sever ca un infarct miocardic. Sunt foarte puțini pacienți care reușesc să treacă peste o pancreatită acută.
„Berea este implicată în creșterea trigliceridelor”
Media10: Putem să facem ceva pentru a regla nivelul trigliceridelor? Care ar fi principalele elemente pe care putem să ne bazăm atunci când vrem să scădem nivelul trigliceridelor?
Dr. Laura Bogdan: Trebuie să mergem mult pe stilul de alimentație de tip mediteranean: să mâncăm pește, carne slabă și să evităm carnea grasă de porc, rață, gâscă; să consumăm multe legume, de preferat sub formă de salate sau la cuptor; să mâncăm fructe, dar nu exagerat de multe. Sunt pacienți care îmi spun că mănâncă un kilogram de fructe, ceea ce nu este sănătos. Fructele conțin fructoză, care este tot un fel de zahăr și care se transformă în grăsimi.
De asemenea, trebuie limitat consumul de alcool. Berea este implicată în creșterea trigliceridelor și în creșterea în greutate, în excesul ponderal, care este un factor de risc cardiovascular. Niciodată nu este implicat un singur factor în apariția bolilor cardiovasculare, ci este un cumul de factori. Uneori nici nu conștientizăm că puțin de acolo cu puțin de acolo se adună și, de fapt, te trezești într-o situație în care ajungi să te încadrezi la categoria de risc cardiovascular.
Dislipidemia nu are simptome în fază inițială
Media10: Ce simptome trebuie să ne dea de gândit și cum acționăm preventiv?
Dr. Laura Bogdan: Din păcate, dislipidemia nu prea are simptome, cel puțin nu în faza inițială, când ne referim strict la perturbarea echilibrului dintre grăsimile bune și rele. Majoritatea nu-i acordă importanța cuvenită pentru că nu are simptome, nu doare, nu dă amețeli sau oboseală. Dacă apar aceste simptome, înseamnă că suntem deja într-un stadiu mai avansat. Procesul de ateroscleroză este avansat și apare suferința organelor respective.
Dacă se ajunge la îngustarea vaselor la nivelul inimii, pacientul poate să resimtă durere în piept când face un efort fizic moderat sau mai mic. Dacă sunt îngustate vasele care irigă creierul, pacientul poate să simtă amețeli, tulburări de echilibru, probleme în concentrare, oboseală. Dacă sunt înfundate arterele de la nivelul picioarelor, poate să simte crampe atunci când merge o distanță mai mare sau senzația de picioare reci. Dacă sunt îngustate arterele renale, de exemplu, poate să se instaleze o hipertensiune arterială. Dacă sunt îngustate, îngroșate sau doar rigide arterele la nivel general, se poate instala hipertensiunea arterială.
Dislipidemia se depistează cu ajutorul analizelor uzuale de sânge
Media10: De ce analize și investigații este nevoie pentru a pune diagnosticul de dislipidemie?
Dr. Laura Bogdan: Putem depista dislipidemia prin intermediul analizelor uzuale de sânge. Este adevărat că nu toți pacienții sunt încadrați pentru tratamentul dislipidemiei. Când pacientul vine la cabinet și facem anamneza, acesta este încadrat într-un grad de risc cardiovascular. Sunt niște hărți în care noi introducem datele pacientului. Dacă pacientul este fumător, are și niște valori tensionale crescute, este obez, noi îl încadrăm în acest risc cardiovascular.
Dacă este încadrat într-un risc foarte mare, atunci e posibil să i se inițieze și un tratament pentru dislipidemie. Ideea este că pacientul trebuie să fie conștient de importanța acestui lucru, să ia măsuri din timp și să nu ajungă în aceste stadii pentru că dislipidemia este foarte ușor de investigat. Dacă pacientul începe să se preocupe de sănătatea lui, se pune foarte ușor diagnosticul. Este recomandat ca după vârsta de 40 de ani fiecare să-și facă un set de analize anual.
„Trebuie să începem cu o schimbare a stilului de viață”
Media10: Cum se tratează dislipidemia? Ce șanse au pacienții din acest punct de vedere?
Dr. Laura Bogdan: Întotdeauna trebuie să începem cu o schimbare a stilului de viață. Să încercăm să mâncăm mai sănătos și să facem mișcare 30-40 de minute măcar trei-patru zile pe săptămână. De asemenea, să consumăm alcool cu moderație și să încercăm să ieșim un pic din stresul cotidian pentru că și el este implicat în apariția bolilor cardiovasculare. Apoi, dacă toate aceste măsuri nu dau rezultate sau dacă pacientul se încadrează în acel risc cardiovascular, se inițiază tratament cu statine. Sunt diverse medicamente care pot fi administrate și medicul poate să-i recomande pacientului un tratament personalizat.
Tratamentul dislipidemiei ne poate salva de infarct, accident vascular
Media10: Am insistat foarte mult pe ceea ce înseamnă prevenție, pe faptul că pacientul trebuie să ajungă din timp la medic. Este important să-i spunem și care sunt consecințele dacă nu ajunge să diagnosticheze la timp dislipidemia.
Dr. Laura Bogdan: Pacientul ajunge, de multe ori, în stadiul inițial, când nu are simptome. Dacă îi este explicată de la început importanța dislipidemiei și importanța schimbării stilului de viață, atunci nu va ajunge să ia tratament. Majoritatea zicem că nu este important, dar am avut pacienți care au avut colesterolul mare și care s-au încadrat pentru tratament conform scalei de risc. Există această teamă că statinele (medicamentele care se dau în tratamentul dislipidemiei) afectează ficatul. Aproape toți pacienții știu acest lucru și sunt reticenți în începerea tratamentului.
De multe ori, dislipidemiile se întâlnesc la pacienții cu diabet
Am avut pacienți care și-au întrerupt tratamentul, iar la o nouă prezentare aveau carotidele înfundate și au ajuns la intervenții chirurgicale pentru desfundarea lor. Abia atunci au devenit conștienți, au început să își ia tratamentul și au văzut că nu au nici reacții adverse. Reacțiile adverse pot fi urmărite ușor în anumite analize, iar medicul comunică permanent cu pacientul. Dacă pacientul observă o reacție adversă sau are o bănuială că ce simte este legat de tratamentul respectiv, trebuie să o comunice medicului și se va găsi o soluție.
Tratamentul acestei dislipidemii te poate salva de un infarct, de un accident vascular sau de o amputație. De multe ori, dislipidemiile se întâlnesc la pacienții cu diabet. Dintr-o dată află că, pe lângă schimbarea stilului de viață, trebuie să ia și tratament. De asemenea, pacienții observă că au indicații diferite față de alții și asta pentru că tratamentul este particularizat pentru fiecare pacient în funcție de riscul lui. Nu este un tratament general pentru toți. De asta e important să se prezinte la medic și recomandările terapeutice să fie făcute de medici.