O carte, un stilou, un copil și un profesor pot schimba lumea. Prin dăruirea lor, profesorii cei pot schimba destine. Visul începe cu un profesor care crede în tine, trage de tine și te împinge la un nivel superior. Alina Cristuinea este un astfel de profesoară. O profesoară care te învață din inimă și apoi din carte. Alina predă limba și literatura română și totodată este directorul școlii private Terraveda din Craiova. Am găsit-o pe Alina înconjurată de copii și de cărți. Iubește ce face și elevii o iubesc pe ea. Citește mereu, caută să fie adaptată la cerințele fiecărei generații de elevi și să găsească instrumentele prin care să scoată tot ce este mai bun din fiecare elev. Și reușește. Școala Terraveda a reușit să fie în ultimii ani pe primul loc în județ după media pe școală obținută la Evaluarea Națională. Cum se face școală la Terraveda? La ce activități pot să participe elevii? Aflăm de la Alina Cristuinea, într-un interviu acordat Media10.
Media 10: Care este diferența între Școala Terraveda și restul școlilor?
Alina Cristuinea: Diferența o face faptul că noi, prin oferta educațională, punem la dispoziția elevilor două alternative: dacă vor să rămână să urmeze cursurile în țară, după ce termină clasa a VIII-a au această posibilitate, pentru că noi suntem acreditați pe curriculum tradițional, curriculum național românesc. În schimb, dacă își doresc să meargă în străinătate începând cu clasa a IX-a sau mai târziu au și această posibilitate. De ce? Pentru că noi prin această ofertă educațională personalizată oferim posibilitatea studierii intensive a limbii străine, certificată prin examenele Cambridge, iar cu diplomele respective și cu toate activitățile extracuriculare pe care le facem, îi formăm copilului un portofoliu prin care poate să fie admis la un liceu în străinătate. Avem foști elevi care au ales să urmeze liceul în străinătate și au fost admiși cu succes în licee din Anglia, Germania, Franța.
Media10: Unde au ajuns să facă liceul acești elevi?
Alina Cristuinea: În Germania, în Anglia, în Franța. Elevii Terraveda nu învață intensiv numai engleză, care aproape că nici nu mai este considerată limbă străină, ci învață și germană, franceză, spaniolă. Încep să învețe aceste limbi de la clasa pregătitoare, în ciclul gimnazial merg la examene, în urmă cărora obțin niște certificări internaționale și pot merge la un liceu dintr-o țară unde se studiază limba respectivă. Încă de la început conceptul școlii a fost acela de a da copilului posibilitatea de a alege și șansa de a studia oriunde. În viață totul ține de alegeri, iar noi ne dorim îi ajutăm să aibă toate uneltele și instrumentele care să îi ajute să aleagă ce este mai bine pentru ei.
Media 10: Pe lângă cursurile clasice, aveți și alte o mulțime de activități. Ce pregătiți pentru luna decembrie, de exemplu?
Alina Cristuinea: În fiecare lună concepem un newsletter care are ca nucleu o valoare etică.
Spre exemplu, luna noiembrie este luna toleranței și am făcut activități prin care să învățăm sau să le reamintim copiilor ce este aceea ,,toleranța”. În luna decembrie o să mergem pe alt segment ca valoare etică. Avem multe activități propuse, printre care și posibilitatea de a face voluntariat pentru anumite cauze. Ne-am propus, de asemenea, ca prin programul unei asociații ce sprijină comunitatea, fiecare clasă să ia scrisoarea unui copilaș care care provine dintr-o familie cu mai puține posibilități financiare și să fie Moș Crăciun pentru copilul respectiv. Și doamnele învățătoare/profesoare vor fi Moș Crăciun pentru unii copii. Sărbătoarea Crăciunului este și despre a dărui, a fi bun, a fi atent la cei din jur, este și despre cei de lângă noi. Ne dorim ca elevii să fie atenți la nevoile celor din jur, să învețe cum pot să creeze o emoție pozitivă, o bucurie pentru ceilalți, nu numai pentru ei. Pe lângă acestea, avem activitățile specifice serbărilor de Crăciun pe care le organizăm atunci când vine Moșul pe la noi. Tot în decembrie avem concert de colinde, concursuri la care ne ducem împreună cu cele două coruri, atât corul celor de la ciclul primar, cât și corul elevilor de la gimnaziu.
Media10: Cum este anul acest școlar, cum se simt elevii, având în vedere că sunt în bănci din nou și s-au reîntâlnit? Cum e impactul?
Alina Cristuinea: Putem spune că anul acesta școlar suntem „happy”, cu zâmbetul pe buze cu toții. Chiar am avut ieri cerc pedagogic cu învățătorii și o mare parte din cei care au venit de la celelalte școli spuneau că au zâmbit fără să-și dea seama că o fac. Și noi, dar și copiii pe care i-au întâlnit pe holurile școlii zâmbeau și chiar ne-au întrebat: „La voi mereu este atmosfera asta?”. Asta ne dorim, să învățăm cu zâmbetul pe buze, pentru că ne place ceea ce facem. Și elevilor, dar și nouă profesorilor. Este un ,,vibe” (așa cum zic elevii) bun în școală. Nu am avut până acum discuții pe tematici din acestea care ar implica un dezechilibru de interes, voință sau motivație. Noi avem în fiecare lună întâlnire cu Consiliul Elevilor. În ultima ședință a lunii reprezentanții fiecărei clase vin și își expun opiniilor, îți exprimă nemulțumirile sau vin cu cerințe, idei noi. Ținem cont de părerea lor tot timpul. Spre exemplu, am ținut cont de părerea lor în privința uniformei, noi aveam tricou alb inscripționat, iar ei și-au dorit să fie și tricoul negru, așa că am introdus și tricoul negru. Și pe tema meniului de la masa de prânz sunt discuții și se fac modificări în funcție de ceea ce își doresc. În consiliul din octombrie s-au stabilit voluntarii care participă la „storytelling” în limba engleză, iar cei de gimnaziu le citesc celor mici 10-15 minute în limba engleză. Tot în cadrul aceluiași Consiliu, ei au propus să constituim grupe de studiu pentru anumite performanțe, pentru eventuale concursuri sau olimpiade, pentru cei care își doresc să participe. Și chiar s-au făcut înscrieri și am început să lucrăm în aceste sens. Mă bucur că propunerea a venit de la ei. Permanent, vin cu multe idei pe care noi ne străduim să le punem în practică.
Media 10: Ce activități pot face elevii pe lângă orele principale?
Alina Cristuinea: Pe lângă activitățile pe care noi le avem în oferta școlară de la început, au posibilitatea de a face activități care le dezvoltă mai multe abilități, cele care îi pun și în alte contexte de învățare, nu doar în contextul strict curicular. Astfel, le pot face în cadrul școlii cursuri de șah, dans, pictură, canto, informatică, artă teatrală, prin care se urmărește și dezvoltarea personală. De luna aceasta, le oferim posibilitatea să facă și karate în colaborare cu „Centura neagră Craiova și karate tradiționale”. Totodată, în colaborare cu un instructor yoga acreditat, este vorba de Mihaela Roșianu, de la Harmony Wellness Center, au posibilitatea să facă yoga. Din luna ianuarie, vom începe un curs de educație anterprenorială, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Noi le asigurăm cadrelor didactice două cursuri pe an, în fiecare semestru, pentru dezvoltarea lor profesională și personală. În luna octombrie am avut invitat un psihoterapeut din Focșani, care a lucrat pe partea de interacțiune, relaționare, empatie, comunicare asertivă atât cu colectivul de elevi, cât și cu noi, cadrele didactice. Noi, cadrele didactice trebuie să fim conștiente că atâta timp cât noi nu evoluăm, ca îndrumători pe drumul acesta al cunoașterii, nu avem cum să-i determinăm pe copii să evolueze și să-și dorească această evoluție. În luna decembrie vom derula și un program de nutriție pentru elevi și părinți. Acesta va fi susținut de dr. Mihaela Roșianu, specialist în nutriție. Ne dorim să aibă continuitate această activitate și în lunile anului viitor. Este felul în care noi putem lupta cu statisticile îngrijorătoare legate de obezitatea infantilă.
Media 10: Aveți psihoterapeut și în școală?
Alina Cristuinea: Da, avem colaborare cu trei psihoterapeuți: Mihaela pentru elevii de la gimnaziu, Ileana pentru elevii de la ciclul primar, iar Suzana este pentru partea de părinți. De asemenea, suntem în demararea unor proiecte focalizate pe părinți, pe educația părinților.
Media 10: Sunt deschiși părinții la activități de genul acesta? Vin, participă?
Alina Cristuinea: Nu este prima dată când facem astfel de activități cu părinții și au fost deschiși, în anii trecuți. Acum rămâne să vedem ce se întâmplă cu generațiile pe care le avem acum, dar am văzut o deschidere din partea lor, pentru că ei stabilesc și întâlniri individuale. Noi le oferim posibilitatea, în fiecare săptămână, într-un interval stabilit de către cei doi psihologi să aibă întâlniri individuale, în care să discute cu ei, să pună întrebări. Școala susține și din punct de vedere financiar aceste întâlniri, părintele nu plătește aceste ședințe. Cine dorește să stabilească o programare la psihoterapeut poate să vină în intervalul acela de timp.
Media 10: Ați început deja pregătirea pentru Evaluarea Națională? Cum vă pregătiți într-o școală de genul acesta, unde educația se face cu iubire, nu cu bâta?
Alina Cristuinea: Noi în clasa a VIII-a, de obicei, mergem pe următoarea variantă: avem orele de română și de matematică, cele 4, conform trunchiului comun, după care avem orele de aprofundare și consolidare în programul nostru de după-amiază. În mod normal sunt 2 pe săptămână, adică 6. În clasa a VIII-a crește numărul și ajungem la 8, adică mai adăugăm două sau, dacă este nevoie de exemplu, pe un anumit conținut, facem și 10 ore. Adică, în afara celor 4 să adăugă 6, asta în funcție de cerințele lor și de nevoia pe care o au sau de ceea ce constatăm noi ca profesori. La celelalte discipline mergem pe standardul minim, dar nu renunțăm la ele. Adică mergem pe standardul minim pe acele competențe și operaționalizăm obiectivele pe acest standard minim al programei. Profesorul pleacă de la o evaluare inițială în a-și stabili mai departe obiectivele și cum anume o să decurgă materia la disciplina lui. Iar ca manieră de lucru, exersăm împreună. Nu mergem pe variantele acelea în care să le dăm să facă „X” teste de antrenament pe care să le corectăm și să trecem la următoarele. Noi ne planificăm un fel de reactualizare a fiecărui conținut din programă, pe care îl reactualizăm și din punct de vedere al reperelor teoretice, dar și prin exersarea lui. Avem programa afișată în clasa, tăiem fiecare conținut pe care l-am abordat. Fiecare conținut este planificat pe săptămâni și anunțăm și părinții în ce stadiu suntem pentru a le mai diminua din emoții. Pentru partea de lectură stabilim o carte pe care o analizăm din punct de vedere al valorilor culturale sau morale, căutăm secvențe care să ne ajute apoi în rezolvare. Nu lucrăm strict teste de antrenament. De obicei, lucrul acesta îl facem din luna ianuarie încolo, pentru că până atunci încercăm să consolidăm tot ceea ce înseamnă conținuturile vizate de programa de examen.
Media 10: Cum învățăm pentru Evaluarea Națională la pentru limba și literatura română, astfel încât să nu simțim că avem o grămadă de informație pe care o „tocim”?
Alina Cristuinea: Ne folosim gândirea, pentru a crea conexiuni cu ceea ce știm și cu ceea ce am făcut. De obicei, noi facem învățarea prin descoperire, prin explorare și plecăm de la a descoperi, a exersa, după care ajungem la reperele teoretice. Plecăm invers în parcurgerea unor conținuturi vizate de programă sau vizate de către noi, pentru că pot să nu existe în programă neapărat, dar poate considerăm că ajute copiii pentru a-și crea această modalitate de sinteză, de analiză, așa că le abordăm. De exemplu, dacă avem de conceput un text narativ, nu plecăm pe ideea „Acesta este modelul, Concepeți și voi la fel!”. Mergem pe ideea „Aceasta este ideea. Hai să construim împreună!”, iar elevii vin cu ideea. Noi putem să construim un text narativ de 200 de cuvinte în două ore, pentru că trebuie să stăm, să luăm fiecare pas din barem și să vedem cum formulăm în așa fel încât să obținem punctajul maxim, după modelul cerut de barem. Așa, îi faci pe copii să gândească și îi ajuți trimițându-i la ceea ce știu. În orele acelea, când creăm și facem astfel de subiecte, nu mergem pe ideea să vedem cine știe, cine nu știe, cine este extraordinar de bun la exprimare, cine nu. Nu asta ne interesează. Ne interesează cu ce putem ajuta pentru a putea să creăm textul și ne interesează să le creăm structura: care sunt pașii pe care trebuie să îi urmez în a concepe acest subiect, acest text narativ în care avem structuri descriptive, pasaje dialogate, etc. De-asta am și avut rezultate până acum, de-asta am avut și 10 la română, pentru că am încercat să o facem pe calea aceasta de a gândi, nu de a memora. Am fost prima școală pe județ de trei ani de zile, la rezultatele Evaluării Naționale. Noi nu le dăm elevilor compuneri pe care să le memoreze. Noi mergem pe exersare, pentru că, până la urmă, și la examen, și oriunde în viață trebuie să știi să aplici noțiunea respectivă, nu să o știi pe de rost, pentru că memoria poate să joace feste. Dacă tu ai învățat modalitatea de aplicare a acelei noțiuni este cu totul altceva, pentru că, neuronal vorbind, s-au creat niște structuri pe care tu le folosești în orice context.
Media 10: Cum pot determina copiii să citească și cum îți determini tu elevii să citească?
Alina Cristuinea: Eu mă întreb așa: „Ce ne facem noi cu părinții care au desființat bibliotecile din casă?! Ce ne facem noi, de fapt, cu părinții care nu au o carte în noptieră?”
Noi am făcut un newsletter pe care l-am trimis și părinților. În afara orelor la care se pune bază pe lectură, avem și un program de lectură la nivel de școală. Acesta impune următorul lucru: o pauză de lectură de 10 minute, un sfert de oră de obicei. De la 13:00 la 13:15 toată lumea citește, după care, tot în cadrul acestui program de lectură avem o carte a lunii. Fiecare clasă are cartea lunii, inclusiv clasele pregătitoare. Fiecare clasă are jurnale de lectură, în care, în luna aceea, își notează idei în trei etape, prima dată când primește cartea. „Despre ce crezi că va fi vorba în carte? Îți inspiră ceva titlul?” La finalul cărții vedem cine a ghicit ceea ce se întâmplă în carte. Apoi, noi mai avem în holul școlii, la intrare, un panou în care este afișată cartea lunii respective pentru fiecare clasă în parte, iar la final, în ultima săptămână a lunii, când au terminat de citit, fiecare clasă afișează ceva acolo, fie un poster, fie impresiile lor, fie desene inspirate din carte. Avem mereu rugămintea către părinți de a-i încuraja să citească o jumătate de oră acasă cartea respectivă, plus că am mers și pe responsabilizare. De ce pe responsabilizare? Pentru că în momentul în care tu ai cartea lunii și citești un sfert de oră la școală, tu la 16:00 sau la 17:00 când pleci, îți iei cartea. Citești o jumătate de oră acasă, după care ți-o pui în rucsac, fiindcă știi că trebuie să vii cu ea dimineața la scoală să citești iar. Atunci mergem și pe ideea aceasta de a crea o responsabilitate. De asemenea, părintele și copilul ar putea să citească cartea respectivă împreună. Sunt foarte multe jocuri pe care le poți face sau pe care le poți crea. Noi le-am spus părinților ce urmărim prin acest program de lectură. Vizăm dezvoltarea inteligenței verbale, antrenarea inteligenței emoționale și intelectuale, îmbunătățirea conectivității neuronale. De asemenea, creșterea capacității de memorare este unul din obiectivele noastre. Totodată, recomandăm lectura, pentru că, în primul rând dezvoltăm inteligența vizuală, creativitatea, capacitatea de concentrare, mai ales că din cauza școlii online, capacitatea copiilor a scăzut cu mult. Obținem, de asemenea, informații valoroase despre tot ce ne înconjoară. Mai este vorba și despre puterea cuvântului rostit și de a vedea contexte sau situații pe care nu le-ai întâlnit și pe care nu ai cum să le întâlnești acum, dar pe care poate, într-un viitor mai îndepărtat, le vei întâlni, iar subconștientul tău își va aminti cum s-a soluționat acea situație la personajul „X” din cartea respectivă. Practic, ai un model, ai o soluție în fiecare carte.
Media 10: Mai au copiii modele?
Alina Cristuinea: Primul model este ceea ce oferim noi (familia și oamenii din jurul copilului). În special, părinții care se plâng o fac când vine vorba de adolescenți, pentru că acolo sunt modele din mass-media, de pe tiktok. Ceea ce fac eu este să le urmăresc și eu, este să am discuții cu ei și cumva să canalizez…să-i ascult prima dată pe ei și apoi să vin și cu părerile și ideile mele. Încerc cumva să-i învăț să gândească analitic. Chiar am avut o oră de română ieri la clasa a VII-a, în care asta am făcut. Am văzut împreună un clip în care era un adolescent de 17 ani și am pornit discuții de acolo pe tema eșecului, pe tema: „Cum se comportă familia cu noi vis-a-vis de anumite note pe care luăm? Cum privim eșecul în relațiile de iubire? Cum pot să găsesc în mine forța de a trece mai departe, mai ales că relația aceea a fost cu o colegă? Cum fac să o accept din nou în calitate de colegă?” Îi sfătuiesc pe părinți să intre ei în lumea copiilor. Să fie ei lângă copii, să încerce să facă astfel de lucruri, pentru că, de-asta, noi am creat anul acesta panouri speciale în clase unde, în fiecare săptămână, alegem personalitatea săptămânii împreună cu copiii. În această săptămână este ales ca personalitate și va veni în școală Tudor Gheorghe. S-a întâmplat ca ei să aleagă personalitatea săptămânii un tiktok-er de exemplu, care este considerat influencer, iar noi nu am zis nu, iar ei au adus informații pe care le-am dezbătut vinerea, când se dezbat astfel de lucruri. Despre asta este vorba. Să intrăm noi în lumea lor, să avem noi puterea de a asculta și noi putem să canalizăm discuțiile și interesele lor. De exemplu, una din învățătoare, la clasa întâi, a adus un pick-up și le-a pus un disc cu povești pentru a asculta la pauză de lectură, au fost atât de încântați că nu l-a mai dus acasă. Este important ca părinții să petreacă mai mult timp cu copiii, dar nu forțat. Copilul simte că ți-ai luat cumva din timp. Acesta este și motivul pentru care o să avem un program în care copilul să fie umbra părintelui, adică va sta o zi întreagă cu părintele la serviciu, ne vor trimite nouă, din când în când, câteva clipuri, câteva idei și vom fi și noi conectați cu ei în ziua respectivă. Asta tot pentru a crea o conexiune și tot pentru a se cunoaște, pentru că sunt foarte mulți copii care nu știu ce fac părinții lor. Noi, părinții, avem pretenția ca atunci când vine copilul de la școală să ne povestească ce a făcut, dar noi nu spunem nimic. Am venit cu această idee din discuțiile cu copiii. Iar la ciclul primar, am și făcut acest lucru anul trecut. Părinții au intrat on-line cu noi, 10 minute, un sfert de oră, fiecare cum a putut, de la serviciu și le-am prezentat ce fac, cum fac și medicii și toate meseriile. Am avut o săptămână a meseriilor și a ajutat foarte mult la coeziunea grupului. Pentru că a funcționat și a avut un impact atât de puternic, ne-am hotărât ca anul acesta să fie la toate clasele această activitate. Până acum nu am întâlnit reticență din partea părinților. Copiii sunt produsul a ceea ce suntem noi, trebuie să nu mai fim atât de critici. De ce să-i judecăm?! Noi tot ce am creat în această eră a tehnologiei, am creat pentru că suntem comozi și atunci nu noi i-am condus aici? Cu ce sunt ei de vină că ei aplică ce le-am pus la dispoziție? Noi am creat toate aceste tehnologii, suntem pe repede înainte, dar pentru ce? Ne plânge că nu avem timp. Pe vremuri, se spăla de mână și spălai 3,5,10 ore… Acum avem mașină de spălat unde putem să setăm 30 de minute și scoatem hainele spălate, uscate. Și tot nu avem timp.
