România ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populației din cauza bolilor cardiovasculare. Cazurile sunt în creștere, dar îmbucurător este că tot mai mulți pacienți merg la medicul cardiolog pentru un control de rutină. Care sunt semnele afecțiunilor cardiace? Când trebuie să mergem la medic? Ce este și cum apare infarctul miocardic? Cum purem preveni bolile inimii?
De Ziua Mondială a Inimii, sărbătorită în fiecare an pe 29 septembrie, dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help, ne oferă răspunsurile corecte la toate aceste întrebări.
Media10: Bolile cardiovasculare sunt cea mai frecventă cauză de mortalitate în România și în lume. Care sunt cauzele pentru care inima este organul cel mai afectat?
Dr. Laura Bogdan: Inima este răspunzătoare de foarte multe boli și suferă, la rândul ei, în cadrul altor afecțiuni care apar la nivelul altor organe, de aceea este și impactul atât de mare și sunt atât de mulți pacienți cu suferințe cardiovasculare. La nivel mondial sunt înregistrate aproximativ 17 milioane de decese pe an. De aceea, s-a simțit nevoia, prin această Zi Mondială a Inimii, să se facă, de fapt, o conștientizare a oamenilor asupra impactului afecțiunilor cardiovasculare.
Media10: Care sunt factorii de risc?
Dr. Laura Bogdan: Printre factorii de risc putem menționa dislipidemia, care poate să fie foarte ușor diagnosticată printr-un set de analize. Hipertensiunea arterială, adică creșterea valorilor tensionale peste un anumit prag și care, uneori, se poate instala destul de devreme, mai ales dacă pacienții mai au în familie rude, dacă este ceva genetic. Diabetul zaharat este un alt factor de risc. Fumatul, obezitatea, sedentarismul, lipsa de activitate, dar mai ales alimentația nesnătoasă sunt factori de risc importanți. Toți suntem grăbiți, nu mai mâncăm mâncare gătită și preferăm preparatele de tip fast-food care sunt foarte procesate, dulciurile. Toate acestea duc, în timp, la o afectare a inimii.
Media10: A crescut numărul pacienților cu afecțiuni ale inimii, în ultimii ani? Cât de frecvent depistați pacienți tineri cu boli cardiovasculare?
Dr. Laura Bogdan: Este un număr mai mare, dar și pentru că se fac campanii de informare și conștientizare, ceea ce îi determină pe oameni să se prezinte la o vârstă mai tânără în cabinet. La început, încadrăm pacientul într-un risc cardiovascular pe baza acestor factori de risc, adică atunci când boala încă nu este instalată. România se încadrează la țările cu un risc cardiovascular foarte ridicat, este o creștere a numărului de pacienți în mod real, tocmai din cauza schimbării stilului de viață și a alimentației nepotrivite.
Hipertensiunea provoacă modificări la nivelul mușchiului cardiac
Media10: Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni cardiace?
Dr. Laura Bogdan: Cel mai frecvent întâlnim hipertensiunea arterială, creșterea valorilor tensionale. Ea este și un factor de risc, dar este și o afecțiune pentru că, în timp, provoacă modificări la nivelul mușchiului cardiac și duce la alte afecțiuni, precum boala cardiacă ischemică și chiar până la insuficiență cardiacă. Ea apare din cauza fumatului debutat la vârste foarte tinere, a colesterolului crescut provenit din alimentația nesănătoasă, din lipsa de activitate fizică, sedentarism. Acestea sunt principalele cauze, pe lângă factorul genetic. Foarte des întâlnite sunt afecțiunile ischemice ale inimii. Acestea, la rândul lor, au legătură cu dislipidemia, cu creșterea grăsimilor colesterolului rău din sânge. Toate afecțiunile cardiovasculare, de fapt, pornesc de la ceva foarte simplu și ajung la o afecțiune complexă, chiar la insuficiență cardiacă, care este mult mai greu de tratat și mai invalidantă pentru pacient. Toate au legătură între ele, dar cu cât sunt depistate mai devreme și mai bine tratate, cu atât pot să rămână într-un stadiu care nu impactează foarte mult viața pacientului sau pot să progreseze foarte lent.
„Nu e suficient doar să mergi pe jos, trebuie să faci o alergare ușoară, mers pe bicicletă, înot sau orice alt fel de sport de tip aerob”
Media10: Care sunt principalele reguli pe care trebuie să le respecte pacientul cu hipertensiune pentru a evita complicațiile?
Dr. Laura Bogdan: În primul rând, întotdeauna pornim cu recomandările de la schimbarea stilului de viață, acolo unde este cazul, și, la majoritatea pacienților, este cazul. Schimbarea stilului alimentar, adică să evite alimentele foarte sărate, să evite alimentele cu multe grăsimi, foarte procesate, foarte dulci, să se bazeze pe o alimentație care să conțină multe legume, fructe, carne slabă, precum pește, pui. În al doilea rând, să aibă un anumit grad de activitate, să reușească să își introducă în programul lor încărcat 30-40 de minute de activitate fizică, sport, activitatea fizică susținută. Nu e suficient doar să mergi pe jos, trebuie să faci o alergare ușoară, mers pe bicicletă, înot sau orice alt fel de sport de tip aerob. În ceea ce privește tratamentul, pacientul dispune de o gamă largă de medicamente al căror rol nu este doar de a scadădea tensiunea arterială, ci unele au un efect benefic, în sensul că pot scădea mortalitatea, adică riscul pacientului de a suferi un deces sau de a prezenta o agravare a afecțiunii, de care pacientul nu este atât de conștient, dar noi, medicii, întotdeauna atunci când prescriem un medicament, ținem cont de toate datele și riscurile.
De ce apare infarctul miocardic
Media10: Ce este și de ce apare infarctul miocardic?
Dr. Laura Bogdan: Infarctul miocardic este o agravare bruscă a ischemiei coronariene. Apare atunci când se produce o fisură la nivelul unei plăci de aterom de la nivelul vaselor inimii, iar acolo se formează un cheag care înfundă vasul. Organismul încearcă să repare această fisură, dar, prin acel cheag care înfundă vasul, mușchiul cardiac, care este hrănit de acel vas, nu mai este alimentat și astfel apare infarctul, pe care pacientul îl resimte ca o durere foarte intensă, de obicei în mijlocul toracelui, care poate să iradieze în membrul superior stâng, în mandibulă și durează, de obicei, cel puțin 20 de minute. Până în 10 minute vorbim de o angină pectorală care poate să cedeze la administrarea de nitroglicerină. Dacă durează mai mult de 10 minute, atunci vorbim de ceva sever, o angină instabilă ori infarct, și pacientul este bine să cunoască aceste lucruri pentru că, dacă durează mai mult de 10 minute, el trebuie să anunțe serviciul de urgență. Principala cauză de apariție a infarctului miocardic este dislipidemia, creșterea colesterolului asociat, la mulți pacienți, cu diabetul, fumatul, pentru că niciodată nu este singur. Cu cât sunt mai muți factori de risc, cu atât poate să apară mai devreme acest eveniment nefavorabil.
Media10: Cum putem preveni apariția infarctului miocardic?
Dr. Laura Bogdan: Practic, recomandările pentru toate afecțiunile cardiace sunt cam aceleași. Pornind de la schimbarea stilului de viață și insistând foarte mult asupra acestuia pentru că este, poate, cel mai important lucru prin care pacientul poate să își modifice riscul cardiovascular chiar dacă, să zicem, are în familie o predispoziție. Renunțarea la fumat, activitatea fizică, controlul din timp al valorilor tensionale crescute, scăderea valorilor colesterolului prin dietă, dar și apelând la anumite tratamente, prin activitate fizică periodică. Toate aceste măsuri de prevenție sunt adaptate la fiecare pacient în parte. Dacă pacientul este unul obez, recomandăm și scăderea în greutate.
Durerea în piept – cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic
Media10: Care sunt semnele ce indică un posibil infarct și cum trebuie să acționăm în acel moment?
Dr. Laura Bogdan: Cel mai frecvent simptom este durerea în piept cu caracter de apăsare, de strângere, de greutate, care durează mai mult de 20 de minute și care poate să fie însoțită de o stare de rău generală, transpirații reci, lipsă de aer, sufocare. Este o durere pe care nu ai cum să o ignori. Uneori, ea este precedată de dureri în piept care durează mai puțin, care apar la efort sau la emoții intense și pe care, de multe ori, pacientul le ignoră la început. Apoi, discutând cu el la o anamneză amănunțită observi că, de fapt, prezenta ceva simptome dinaintea infarctului. Sunt și pacienți care pot să nu prezinte semne specifice și în această categorie intră vârstnicii, pacienții cu diabet, cu boli renale, care pot să nu aibă o durere clasică, ci o resimt în alte zone, de intensitate mult mai mică sau pur și simplu nu au durere, ci constată, la ceva timp de la eveniment, că obosesc foarte rău și atunci ei se prezintă pentru acest simptom. Observă că nu mai pot să facă același efort ca acum o lună și, la o investigație amănunțită, descoperim că pacientul a suferit un infarct. Este foarte important ca pacientul să meargă la medic, chiar dacă simptomele nu par foarte îngrijorătoare de la început. Dacă este ceva care apare în plină stare de sănătate, ceva ce nu a mai avut până atunci, un control la medicul cardiolog poate chiar să prevină infarctul.
Ecografia cardiacă. Ce presupune
Media10: Ce este ecografia cardiacă și când se recomandă?
Dr. Laura Bogdan: Ecografia cardiacă face parte deja din investigațiile uzuale pe care le facem la un pacient cu patologie cardiacă, tocmai datorită faptului că nu are niște simptome ca la carte, cum zicem noi, pentru diagnosticul anumitor afecțiuni. Ecografia cardiacă ne ajută în stabilirea cauzei sau punerea diagnosticului pacientului. Este o investigație foarte facilă, neiradiantă prin care observi structura inimii, observi cum funcționează ea, care este cauza pentru care pacientul prezintă anumite simptome și în urma căreia poți să stabilești o conduită terapeutică corespunzătoare sau să trimiți pacientul la alte investigații mai amănunțite.
Alcoolul are efect toxic asupra inimii
Media10: Cum afectează consmul de alcool inima și ce trebuie să știm din acest punct de vedere?
Dr. Laura Bogdan: Alcoolul are un efect toxic asupra inimii. Sunt pacienți care nu fac ciroză, pentru că majoritatea se gândesc la ciroză în consumul cronic de alcool, ci dezvoltă o creștere a dimensiunilor inimii cu o scădere a funcției contractile, adică inima nu își mai poate îndeplini funcția de pompă și poate ajunge chiar la insuficiență cardiacă prin efectul toxic asupra celulelor musculare de la nivelul inimii.
Este recomandată carnea de pește, carnea de pui slabă, de curcan
Media10: Se apropie sezonul rece, oamenii au tendința de a mânca grăsimi, carne de porc. Ce tip de carne este recomandată pentru pacienții cardiaci și de ce?
Dr. Laura Bogdan: Putem consuma, ocazional, și carne de porc, că este sezonul, dar să alegem, în general, carnea care este slabă, cu puțină grăsime. Să predomine carnea de pește, carnea de pui slabă, de curcan, adică evitat cât se poate consumul în exces de grăsimi. Pacienții nu trebuie să renunțe de tot la grăsimi, ci doar să consume ocazional. Orice interdicție, mai degrabă, are un efect invers decât ceea ce îți dorești, adică mai bine să știe că poate să consume din când în când, dar fără să abuzeze de această carne și în niciun caz să nu o consume sub formă tocată sau prăjită. Pot să mănânce, dar să fie la grătar, să nu fie prăjită sau sub formă de șnițel care, dintr-o dată, aduce și mai multe grăsimi.
