Ciroza hepatică este o afecțiune a ficatului destul de mult întâlnită în cabinetul medicului specialist de medicină internă. Care sunt cauzele acestei afecțiuni, când trebuie să ne prezentăm la medic și ce soluții de tratament există?
Aflăm de la dr. Paula Ciucă, medic specialist medicină internă, la centrul medical CardioHelp din Craiova.
Media10: Ce este ciroza hepatică?
Dr. Paula Ciucă: Ciroza hepatică este o afecțiune hepatică difuză, caracterizată prin fibroză, prin necroză hepatocitară care are drept consecință pierderea structurii și pierderea funcționalității corecte a ficatului. Reprezintă stadiul final al cirozei hepatice care este provocat de diverse afecțiuni ale ficatului. Este mai des întâlnită la pacienții bărbați, decât la sexul feminin și este cea mai frecventă cauză de deces non-neoplazic din sfera digestivă.
Media10: Care sunt cauzele acestei afecțiuni, de ce apare?
Dr. Paula Ciucă: Cauza cea mai frecventă este reprezentată de consumul de alcool. Cantitatea de alcool care provoacă ciroză depinde de la o persoană la alta. O altă cauză frecvent întâlnită este reprezentată de hepatitele virale cu virus B, cu virus C, cu virus D, hepatitele autoimune, steatohepatita non-alcoolică care provoacă inflamația ficatului care în final duce la ciroza hepatică. Alte cauze sunt ciroza biliara primitivă, ciroza biliară secundară, boli genetice cum ar fi boala Wilson, hemocromatoza sau deficitul de Alfa 1 Antitripsină. Alte cauze mai pot fi medicamentele, cum ar fi amiodarona, paracetamolul sau acetaminofenul, metotrixatul și izoniazida. Insuficiența cardiacă cu ficatul de stază poate fi o afecțiune a cirozei hepatice.
Simptomele cirozei hepatice
Media10: Care sunt simptomele care ar trebui să trimită pacientul la un control medical și să nu îi permită să mai stea acasă, să mai amâne vizita la medic?
Dr. Paula Ciucă: La început boala poate fi asimptomatică, iar capacitatea de muncă poate fi normală. Unii dintre pacienți pot prezenta oboseală, un disconfort abdominal, meteorism abdominal sau flatulență. Aceasta este ciroza hepatică compensată. În ciroza hepatică decompensată, pacientul este denutrit, cu scăderea maselor musculare, a țesutului hepatic, pot prezenta steluțe vasculare, ginecomastie care este o consecință a tulburărilor hormonale sau a tratamentului cu spironolactonă, gingivoragie, epistaxis, hematoame, hemoragie digestivă. Acestea sunt consecință a deficitului sintezei, factorul de coagulare la nivel hepatic. Poate apare și circulație colaterală pe flancuri sau pe abdomen, iar la examenul obiectiv, ficatul poate fi de dimensiuni mari, cu margine inferioară ascuțită sau poate fi un ficat atrofic sau un ficat mic in faza avansată de ciroză hepatică.
De ce investigații este nevoie
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de ciroză hepatică și la ce investigații apelați pentru a obține diagnosticul corect?
Dr. Paula Ciucă: În primul rând, începem cu o anamneză, cu un examen clinic general, se fac analize de sânge, teste pentru determinare funcției hepatice, transaminazele, TGP, TGO, gama TGO, bilirubina care sunt crescute. Fosfataza alcalină, albumina serică, acestea pot fi scăzute. Se fac teste pentru depistarea hepatitelor virale, antigenul HBs, anticorpii anti- HCV, teste imunologice depistarea hepatitelor autoimune, se efectuează și teste pentru depistarea bolilor genetice. Pentru boala Wilson se efectuează ceruloplasmina, pentru hemocromatoză, feritina, iar pentru deficitul de Alfa 1 antitripsină, Alfa 1 antitripsina. Ca examene imagistice se folosește ecografia abdominală care pune în evidență un ficat normal în ciroza hepatică compensată sau un ficat mărit de volum sau un ficat atrofic mic de dimensiuni în ciroza hepatică avansată. Mai apare splenomegalia, adică o splină mărită de dimensiuni, ascita și hipertensiune portală. Alte investigații care se mai utilizează sunt elastografia, endoscopia digestivă superioară care pune în evidență varicele esofagiene sau varice gastrice. Se mai efectuează și RMN sau puncție biopsie hepatică.
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă pacientul nu vine la medic pentru tratament sau nu urmează tratamentul indicat de medic?
Dr. Paula Ciucă: Complicațiile sunt numeroase, dar cea mai frecventă este ascita, adică prezența lichidului în cavitatea abdominală, care se datorează hipoalbuminemiei, retenției hidrosaline sau astazei hepatice. O altă complicație este hemoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene. Altă complicație este reprezentată de hepatocarcinom care este o complicație de temut, encefalopatia hepatică este o consecință a acumulării toxinelor în fluxul sanguin care duc la somnolență sau letargie și comă. Alte complicații sunt reprezentate de tulburări hidroelectrolitice sau acidobazice, hiponatremie, hipopotasemie. Sindromul hepatorenal care apare într-o ciroză hepatică avansată și apare insuficiența renală. În sindromul hepatopulmonar, pacientul se prezintă cu cianoză, disnee. Mai apare tromboza venei forte în care pacientul prezintă febră, dureri abdominale și meteorism abdominal intens. O altă complicație este cardiomiopatia cirotică, o afecțiune cardiacă care este frecvent întâlnită la pacienții cu ciroză hepatică, infecțiile, ascita poate duce la peritonită bacteriană spontană, la infecții pulmonare sau endocardită.
„Tratamentul medicamentos are ca scop încetinirea evoluției fibrozei hepatice”
Media10: Ce soluții de tratament există pentru ciroza hepatică?
Dr. Paula Ciucă: În primul rând se aplică un regim igieno-dietetic. În cazul în care sunt prezente edeme sau lichid de ascită, retenție hidrosalină sau un regim hiposodat, se evită medicamentele hepatotoxice, un regim cu mai puține grăsimi, renunțarea la alcool și la fumat, un regim hipoproteic în cazul în care există encefalopatie hepatică. Tratamentul medicamentos are ca scop încetinirea evoluției fibrozei hepatice și prevenirea complicațiilor acestei afecțiuni. În cazul în care descoperim o anemie, se recomandă administrarea de produse pe bază de fier, acid folic sau vitamina B12 în funcție de tipul anemiei, pentru a preveni apariția varicelor esofagiene sau pentru a preveni hemoragia digestivă superioară se utilizează medicamente din clasa betablocante care încetinesc presiunea portală și în cazul în care există ascită, lichid în cavitatea peritoneală, se folosesc diuretice, când cantitatea de lichid în abdomen este mai mare se asociază și paracenteză evacuatorie. Se pot administra hepatoprotectoare. În cazul în care descoperim că afecțiunea este determinată și de o hepatită, se administrează medicația corectă.
„Alcoolul grăbește viteza cu care progresează ciroza indiferent de afecțiunea hepatică”
Media10: Ce metode de prevenție avem pentru ciroza hepatică?
Dr. Paula Ciucă: Prevenirea cirozei hepatice se face având grijă de sănătatea ficatului. Așa cum am spus, cauza principală este consumul de alcool. Limitarea consumului de alcool sau renunțarea la consumul de alcool atunci când există o boală hepatică este foarte importantă. Alcoolul grăbește viteza cu care progresează ciroza indiferent de afecțiunea hepatică. Pentru prevenirea în ceea ce privește infecția cu virusul hepatic, se recomandă contactul sexual protejat, se recomandă tatuarea în locuri sigure și evitarea consumului de droguri intravenoase. Există chiar un vaccin pentru hepatita cu virus B. Un pas important în diagnosticarea cirozei hepatice este descoperirea, diagnosticarea bolilor hepatice și tratarea corectă a acestora. De evitat sunt medicamentele hepatotoxice. Pentru evitarea steatozei hepatice se recomandă o dietă sănătoasă și echilibrată, dar și practicarea exercițiilor fizice regulate.
