Miocardita este o inflamație a mușchiului inimii, de cauză virală, o afecțiune care poate reduce capacitatea inimii de a pompa sângele ceea ce duce la tulburări de ritm. Miocardita și pericardita sunt boli inflamatorii ale inimii care pot apărea cel mai frecvent în urma infecțiilor sau a bolilor autoimune. Miocardita și pericardita au fost identificate ca efecte secundare rare în urma infecției cu COVID-19 sau vaccinării cu vaccinuri bazate pe ARN mesager. Ce trebuie să știm despre miocardită în context COVID-19 și nu numai? Dr. Sebastian Militaru, medic specialist cardiolog, la Centrul Medical CardioMed oferă informații într-un interviu acordat Media10.
Media10: Cum apare miocardita și care sunt cauzele acestei afecțiuni?
Dr. Sebastian Militaru: Cauzele sunt multiple, cea mai frecventă fiind cea virală. Motivul pentru care la unii oameni, în anumite momente, după o viroză sau după o răceală apare miocardita și la alții nu, nu este tocmai cunoscut. Fiecare dintre noi avem poate zeci, sute de viroze în viața noastră și doar o parte dintre noi o să facă miocaridită, o dată, maxim de două ori, în cazurile nefericite. Mai sunt și alte cauze pentru miocardită, dar care se asociază cu alte boli cu status proinflamator, cum ar fi bolile autoimune. De asemenea, pot apărea simptome sau semne specifice miocarditei sau anumite boli genetice, destul de rare, care se manifestă ca miocardita, dar care, ca substrat, au de fapt o mutație genetică.
Simptomele sunt asemănătoare cu cele date de infarct
Media10: Care sunt simptomele ce ar trebui să dea de gândit pacientului și să îl trimită la un consult cardiologic?
Dr. Sebastian Militaru: Inflamația mușchiului inimii, miocardita, face ca mușchiul în sine să sufere și de multe ori durerea este similară sau cel puțin resimțită similar de pacient ca la oamenii care au boli ischemice: angină, infarct, adică durere în piept, care poate să mimeze durerea de la infarct, adică cu caracter de compresie, de arsură în mijlocul pieptului, cu iradiere la nivelul brațului. Când pacienții vin în cabinetul medical cu miocardită, ajung inițial să facă o coronarografie sau altă metodă de excludere a bolii ischemice. Infarctul, fiind considerat mai sever și cu tratament mai direct, preferăm să excludem mai întâi boala aceasta și după aceea rămâne diagnosticul de miocardită. Deci simptomele, de regulă, sunt oarecum similare cu cele de la un infarct, poate mai reduse în intensitate.
Media10: Cât de important este să nu ignorăm simptomele și să mergem la specialist?
Dr. Sebastian Militaru: Ca și în cazul oricărei alte boli acute, este foarte important să ajungem cât mai repede la medic. Tratamentul medicamentos în miocardită, de regulă, nu diferă atât de mult de tratamentul în alte forme de insuficiență cardiacă, dar este foarte important să ajungem la spital sau la medic pentru a fi diagnosticați din timp și pentru a preveni complicațiile. În cadrul unei miocardite, ca și în cadrul unui infarct sau a altor afecțiuni acute cardiace, pot să existe complicații severe cum ar fi: aritmii severe sau stop cardiac, lucruri care, dacă suntem sub supraveghere medicală, pot fi observate, tratate și prevenite. Miza miocarditei nu este tratamentul inflamației, ci tratamentul complicațiilor ei.
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de miocardită și de ce investigații este nevoie?
Dr. Sebastian Militaru: Diagnosticul este pus, în prima fază, clinic. Durerea în piept este simptomul clasic, după care se iau analizele de sânge în care, ceea ce noi numim markeri de necroză, ei sunt de obicei crescuți din cauza inflamației miocardice. Practic, celulele miocardice sunt distruse și din distrugerea lor ies anumiți markeri, ceea ce vedem la analize. Următoarea etapă este efectuarea unei electrocardiograme, unde se văd anumite modificări specifice care, uneori, pot să mimeze un infarct sau pot să arate ca o afectare mai difuză a miocardului. Ecocardiografia ne poate arăta și poate să diagnosticheze semnele asociate. De multe ori, miocardita se asociază cu pericardita, adică inflamația pericardului, foița din jurul inimii. Dacă noi, ecografic, vedem pericardita și anumite disfuncții ale miocardului, ne ridicăm mai mult suspiciunea de o miopericardită sau de o miocardită, în funcție de caz. Acestea sunt investigațiile de bază, după care, în funcție de cum se consideră, este necesar să facem și o investigație de excludere a infarctului, care este ori coronarografie invazivă, ori angiografie prin CT. De curând, aceste examinări se fac și la noi la spital, de mine, prin care putem să vedem arterele coronare, să ne asiguram că nu sunt probleme pe ele și că, astfel, rămâne doar diagnosticul de miocardită.
Media10: Ce soluții de tratament există și dacă el rezolvă complet problema sau ameliorează și rămâne un fel de stil de viață permanent pentru pacient?
Dr. Sebastian Militaru: Din păcate, nu avem unul care să rezolve complet problema. Uneori, unii pacienți pot să rămână cu sechele, alții nu, alții cu sechele mici, apur și simplu trebuie urmăriți. Tratamentul pe care îl oferim, în general, este același pe care îl dam pacienților cu insuficiență cardiacă pentru a susține cordul, mai ales dacă acesta are o disfuncție. Medicația respectivă este legată de felul în care evoluează inima pacientului. Dacă inima rămâne cu disfuncție, are nevoie de tratament suportiv pe termen lung, dacă se recuperează bine sau complet, atunci se remite tratamentul. În plus, mai exista și medicația care se dă în pericardită în mod specific, care este reprezentată de tratament antiinflamator obișnuit cu ibuprofen și cu colchicină.
Media10: Ce ar trebui să știe oamenii despre miocardită în context COVID-19, fie post infecție cu COVID-19, fie post vaccinare? Ați întâlnit în cabinet cazuri de miocardită post COVID-19, au fost îngrijorătoare?
Dr. Sebastian Militaru: Într-adevăr, am întâlnit mai multe cazuri de miocardită în ultima vreme în contextul frecvenței infecției cu COVID-19, personal poate am văzut mai multe decât alți cardiologi, ocupându-mă de RMN-ul cardiac. Pacienții cu miocardită au indicații să facă RMN cardiac. Așa, ca și comparație, în context COVID-19, miocardita este mai frecventă decât în alte infecții virale, statistic vorbind. Dintre toate cazurile pe care le-am văzut până acum, am avut două de miocardită post vaccinare. Miocarditele pe care le-am văzut eu personal, pe care le-am considerat post vaccinare, cele două, s-au recuperat absolut complet și la examenul RMN s-a văzut că nu aveau absolut nicio sechelă, deci o evoluție mai bună. În ceea ce privește gradul de afectare, am văzut și de la recuperare completă, în special la oamenii tineri, inclusiv la băieți de 15-16 ani, până la afectare destul de severă cu disfuncție cardiacă destul de severă. Aș spune că, totuși, media este o afectare mai spre ușor-moderată și cu sechele care rămân, probabil, pe termen lung, dar care nu afectează atât de mult funcția cardiacă.
Media10: Sunt anumite simptome care pacienților, după vaccinare sau după infecție cu COVID-19, ar trebui să le atragă atenția și să îi trimită la un consult la medicul cardiolog? Se pot gândi că, poate, au o afecțiune de acest fel și e bine să nu întârzie și totuși să meargă la specialist?
Dr. Sebastian Militaru: Le recomand oamenilor care au avut COVID1-9 să facă o electrocardiogramă. Pentru cei care se vaccinează, repet, prevalența miocarditei post vaccinare este extraordinar de mică, este foarte mică față de prevalența în context viral sau alte viroze. Dacă cineva care s-a vaccinat împotriva COVID-19 și are o jenă precordială, o durere în piept, atunci trebuie să se prezinte la doctor. În alt context nu, pentru că este extrem de rar și nu are niciun sens să facă lucrul acesta.
