Dr. Laura Bogdan, cardiolog. Fibrilația atrială. Bătăile rapide ale inimii, un semnal de alarmă

Fibrilația atrială este reprezentată de bătăi rapide și neregulate ale inimii, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Diagnosticul de fibrilaţie atrială se pune în urma consultului cardiologic și a efectuării electrocardiogramei sau pe baza Holterului ECG, un aparat care monitorizează ritmul cardiac. De ce apare fibrilația atrială, cum se pot preveni complicațiile și ce soluții de tratament există? Ne spune dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, la Centrul Medical CardioHelp.

Media10: Sunt mulți pacienți care ajung la dumneavoastră și că „le bate inima prea tare” simt niște palpitații. Despre ce ar putea fi vorba?

Dr. Laura Bogdan: Într-adevăr, aceasta este o categorie de pacienți, destul de numeroasă aș putea, spune care vine la cabinet strict pentru acest simptom. Tulburările de ritm cuprind o gama largă de afecțiuni, dar dintre toate, cel mai frecvent și care ar putea să pună cumva viața în pericol pentru pacient ar fi fibrilația atrială. Bineînțeles, pacientul se prezintă la cabinet acuzând diverse simptome. Palpitațiile ar fi cel mai frecvent pe care le descrie. De multe ori vine și spune singur că are fibrilații deși constatăm că nu este vorba de așa ceva, dar să zicem că pentru ei este un sinonim între fibrilații și palpitații. Fibrilația atrială este deosebită pentru că poate să se complice fel mai frecvent cu accidentul vascular cerebral. Ce este aceasta fibrilație atrială? Reprezintă o tulburare de ritm în care inima, și mai precis camerele superioare ale inimii, artiile, bat complet haotic. Impulsul nu mai pornește din pacemaker-ul  natural, nodul sinusal și atunci acesta se contractă cu o frecvență foarte rapidă, ajungând la 400-600 pe minut, o parte dintre impulsuri transmițându-se și la nivelul ventriculului stâng, unde frecvența cardiacă depășește 100-150-180 în anumite situații chiar și 200 și normal că pacientul în acel moment se simte rău, simte acele palpitații și chiar anumite simptome, lipsă de aer sau dureri în piept. Depinde care este cauza sau motivul pentru care pacientul respectiv a făcut această tulburare de ritm.

Media10: Sunt convinsă că după ce spuneți diagnosticul de fibrilație atrială, pacienții se întreabă, „De ce doamna doctor. Care sunt cauzele?”

Dr. Laura Bogdan: Exact. Mai ales că mulți sau majoritatea se știu cu o afecțiune cardiacă și totul merge bine ani de zile, se prezintă la controale periodice, medicul le spune că au tensiune bună, pulsul este bine, totul este ok și dintr-odată apare și acest nou simptom. Cam toate bolile cardiace, indiferent despre ce vorbim, că vorbim despre afecțiuni ale mușchiului cardiac, că vorbim despre afecțiuni ale învelișului mușchiului inimii, pericardul, că vorbim despre bolile valvulare, toate în timp pot să se complice cu această tulburare de ritm. Chiar și pacienții hipertensivi, mai ales dacă nu își tratează foarte bine tensiunea arterială și rămân cu niște valori tensionale mari, prin modificările care se produc la nivelul inimii, în timp ajung să  facă această tulburare de ritm. Dincolo de afecțiunile cardiovasculare, putem să constatăm că este vorba de altceva, de alte afecțiuni, dar fără sunet la nivelul inimii. Dintre acestea cel mai frecvent este hipertiroidismul care se poate complica cu o cardiotiroză, care se manifestă cu o tahicardie sau cu o fibrilație atrială. De asemenea, anemiile  pot să se complice, anemiile severe, nu orice fel de anemie. Bolile pulmonare, că vorbim de o infecție acută, o pneumonie sau de boli cronice care din cauza hipoxiei duc la aceste tulburări de ritm. Aș mai menționa pentru că este destul de frecvent întâlnit, sindromul de apnee în somn care apare la pacienții obezi în special și la care se constată aceste tulburări de ritm, fie fibrilații, fie dimpotrivă, opriri ale ritmului cardiac. De asemenea, persoanele vârstnice, numai prin faptul că înaintează în vârstă și acest sistem electric al inimii îmbătrânește, pot să facă fibrilații deși aparent au fost sănătoși până la o anumită vârstă. În mare cam acestea sunt afecțiunile. Ar mai fi și alte afecțiuni sistemice, diabetul zaharat, boli cronice, boala renala cronică care poate să se complice în timp.

Media10: Cât de frecvent întâlniți această afecțiune în rândul pacienților dumneavoastră?

Dr. Laura Bogdan: Destul de frecvent, tocmai pentru că așa cum am spus majoritatea bolilor cardiace pot ajunge în acest stadiu al complicațiilor. Există și situații în care pacientul nu acuză nimic, vine pentru altceva, pentru alte simptome cum ar fi o oboseală intensă pe care a remarcat-o, scăderea tolerantei la efort și atunci în urma investigațiilor se poate diagnostica prezența fibrilației atriale.

Media10: Care sunt simptomele, semnele care ar trebui să îi trimită pe pacienți la medicul specialist cardiolog?

Dr. Laura Bogdan: Cel mai frecvent pacienții simt aceste palpitații cu ritm rapid și mai ales dacă durează destul de mult, de câteva minute cel puțin. De asemenea, dacă observă o schimbare în starea lor și se știu cardiaci, cu o patologie cardiacă, în momentul în care observă că obosesc mult mai repede, că apare o tuse nocturnă, că nu mai pot să respire dacă stau întinși la orizontală, dacă observă semne de decompensare cardiacă, umflarea picioarelor, apariția unei dureri în piept, toate acestea sunt motive să se prezinte la medic. Poate inițial la medicul de familie care din start poate să se orienteze către o afecțiune și să știe unde să îl trimită țintit la un medic cardiolog, medic pneumolog, medic internist, dar toate sunt niște semne de întrebare pentru care pacientul trebuie să consulte un medic.

Media10: Există mai multe tipuri de fibrilație atrială. Dacă da, ce ar trebui să știe pacienții din acest punct de vedere?

Dr. Laura Bogdan: Da, există trei categorii mari. Este fibrilația atrială  paroxistică care apare și dispare, poate să țină până la o săptămână, după care dispare. După care este fibrilația atrială persistentă. Aceasta durează mai mult și de obicei nu se rezolvă de la sine și necesită o intervenție terapeutică, fie că vorbim despre intervenție medicamentoasă sau alte tipuri de intervenție. Și mai este fibrilația atrială cronică în care pacientul practic rămâne tot timpul cu această tulburare de ritm, dar pe care noi încercăm să o ținem sub control cu medicația. Dintre cele 3 tipuri de fibrilație, aș spune că de fapt cel mai greu de diagnosticat este cea paroxistică este posibil ca pacientul când se prezintă la cabinet să nu aibă această fibrilație și atunci trebuie să apelezi la alte teste. De obicei, diagnosticul se pune pe o banală electrocardiogramă dar dacă pacientul nu are în acel moment fibrilația, atunci normal trebuie apelezi la alte teste pentru a diagnostica atunci dacă se ridică această suspiciune de tulburare de ritm.

Media10: De ce investigații sau teste este nevoie pentru a stabili diagnosticul?

Dr. Laura Bogdan: În primul rând o electrocardiogramă. Așa cum spuneam, dacă pacientul în acel moment este cu acea tulburare de ritm, diagnosticul este foarte facil pe electrocardiogramă. Ai pus diagnosticul, trebuie să știi și de ce a apărut acea fibrilație și atunci este nevoie să faci și o ecografie cardiacă pentru a vedea cauza acelei fibrilații atriale. În situațiile în care doar suspectezi că pacientul are fibrilație, dar în acel moment nu este, poți să apelezi la o monitorizare holter ECG. Acesta este un dispozitiv care se montează pacientului, cu care pleacă acasă câteva zile, două, trei zile și care poate să suprindă eventualele episoade scurte de fibrilație. Sunt situații în care nici această investigație nu este suficientă și mai nou există niște dispozitive loop recorder se numesc, dar acestea sunt disponibile în spital, necesită intervenția unui medic aritmolog care practic înregistrează pe o perioadă mai lungă de timp, chiar și ani de zile acest ritm al inimii. Uneori este nevoie de aceste investigații pentru că sunt pacienți care mai întâi ajung direct cu complicații, cu accident vascular, mai întâi ajung la neurolog, au făcut deja un accident vascular. Neurologul constată că poate nu are niște ateroame care să fie răspunzătoare pentru aceste accidente vasculare și atunci îl îndrumă la cardiolog pentru investigații suplimentare. Mai sunt și situații mai rare și chiar am avut un caz în care este nevoie de un test de efort. Sunt pacienți care acuză aceste simptome doar când fac efort și atunci simplu și logic îl supui la un test de efort și vezi ce se întâmplă și de multe ori este diagnosticată această fibrilație în timpul testării la efort.

Media10: După ce s-a stabilit diagnosticul, urmează tratamentul. În ce constă tratamentul fibrilației atriale?

See Also

Dr. Laura Bogdan: Bineînțeles că sunt regulile generale, regim igieno-dietetic pe care trebuie să le respecte toți pacienții cardiaci. Pornind de la alimentație, să mănânce sănătos, vorbim de acea dietă mediteraneană în care să predomine legumele, fructele, carnea de pește, carnea slabă și bineînțeles apoi tratamentul medicamentos. Tratamentul medicamentos este particularizat pentru fiecare pacient în funcție de cauza fibrilației care s-a depistat pentru că dacă este o altă cauză extracardiacă, așa cum ziceam, o anemie, mai întâi trebuie să compenseze acea anemie. Dacă este un hipertiroidism trebuie să tratezi mai întâi glanda, pentru că altfel nu vei obține niciodată rezultatele scontate și poate chiar poți să faci mai mult rău. Deci cum spuneam, tratamentul este particularizat, se poate opta fie pentru medicamente aritmice în ideea să rezolvi cazul și să convertești fibrilația la un ritm sinusal, ceea ce ar fi ideal și asta se poate fie medicamentos, fie cu șoc electric, asta cu internare pentru că această procedură este destul de riscantă, sau poți să optezi pentru tratamentul prin care doar să controlezi frecvența ridicată, astfel încât pacientul deși rămâne în fibrilație, să rămână cu o frecvență cardiacă acceptabilă care el poate să trăiască foarte bine, să nu mai aibă simptome. Pe lângă tratamentul specific fibrilației, de mare importanță este tratamentul anticoagulant. Este un tratament specific prin care noi încercăm să prevenim accidentele vasculare. Așa cum spuneam, sunt cele mai frecvente complicații pentru că, atriile, contractându-se foarte rapid, nu mai sunt eficiente și atunci sângele poate să facă mici chegulețe și un cheguleț să plece spre creier. Poate să se producă o ischemie la nivelul membrului inferior, superior, la nivelul rinichiului, mezenterului. Deci sunt foarte multe complicații care pot să apară și atunci acest tratament pentru mulți pacienți este foarte important. Tratamentul anticoagulant, când se inițiază, pacientul trebuie să fie conștient că este un tratament cu risc care îl supune prin faptul că subțiază mult sângele, îl supune la alte riscuri, cum ar fi hemoragii la diverse niveluri, stomac, creier. El trebuie să respecte anumite regimuri, dacă se tratează cu acenocumarol trebuie să facă o analiză lunar, uneori mai des de cate ori solicită medicul. Să zicem că mai nou au apărut niște anticoagulante noi care elimină acest impediment, adică pacientul nu mai trebuie să își monitorizeze acest INR și este mult mai ușor de administrat, iar riscul de hemoragie este mult mai scăzut.

 Media10: Ne vorbeați despre complicații și din păcate de multe ori ajungem târziu la medic, deja când complicațiile sunt instalate. Aș vrea să insistăm puțin pe acest subiect și să ne explicați care sunt complicațiile care pot să apară în cadrul fibrilației atriale și ce trebuie să înțeleagă pacienții?

Dr. Laura Bogdan: Complicațiile pot să apară pentru în momentul în care inima intră în fibrilație se produce și o scădere a debitului cardiac, uneori și cu 25% ceea ce este foarte mult. Poate să facă o ischemie cerebrală numai prin faptul că are acest debit cardiac scăzut. Obosește, poate să facă edem pulmonar, poate să agraveze o cardiopatie deja existentă și să apară chiar și un infarct, o angină pectorală agravată sau chiar un infarct. Acestea sunt complicațiile care sunt date numai prin faptul că s-a instalat fibrilația atrială. Dincolo de aceasta, așa cum spuneam, celelalte sunt redate de acele embolii care pot să plece oriunde, cea mai invalidantă fiind acest accident vascular. Uneori se produc niste accidente vasculare mari care lasă pacienții cu pareze, cu deficite motorii poate pentru toată viața. Adică nu poți să obții tot timpul o recuperare completă. Dincolo de trauma psihică, pentru că pacientul mai trece și prin așa ceva, în mare cam acestea ar fi complicațiile.

Media10: Cred că discuția legată de accidentul vascular cerebral îi sperie cel mai mult pe pacienți. Care este legătura? De ce se ajunge acolo?

Dr. Laura Bogdan: Cum spuneam, faptul că inima nu se mai contractă eficient, efectiv sângele nu curge fluid și atunci se fac mici chegulețe în atrii care pleacă în ventricul și de acolo ventriculul poate să expulzeze oriunde în orice teritoriu acest embol, dar la nivel cerebral, cel mai frecvent, mai puțin în celelalte teritorii, la nivel cerebral cel mai frecvent. Chiar astăzi am avut un pacient care a avut un accident vascular, iar acum îl investighez pentru o posibilă fibrilație atrială. Da, deci se întâmplă să apară mai întâi aceste complicații și abia pe urmă îți pui problema dacă nu cumva pacientul face fibrilații.

Media10: Care ar trebui să fie stilul de viață al pacientului cu fibrilație atrială. Ce ar trebui să facă, ce nu are voie să facă? Ce ar trebui să mănânce? Are voie să facă sport?

Dr. Laura Bogdan: În momentul în care el se prezintă decompensat, atunci, până obținem o compensare și până scădem și ritmul cardiac, tensiunea și echilibrăm pacientul, e bine să nu facă efort prea mare. De asemenea, alimentația trebuie să fie ușoară, să evite ceea ce este foarte sărat, să evite consumul de alcool. Sunt descrise cazuri și în special la tineri, pe o inimă perfect sănătoasă dar care la un consum exagerat de alcool la diverse petreceri, alcool, fumat, coca cola și altele, fac fibrilație atrială fără să aibă altă patologie. Este adevărat, aceste fibrilații nu sunt cu risc de accident vascular, dar sunt resimțite de pacient destul de rău și de multe ori capătă anxietăți și atacuri de panică. Dincolo de asta, dacă pacientul se află pe tratament anticoagulant acenocumatol, aici trebuie să țină cont și de ceea ce mănâncă, trebuie să evite legumele, adică salatele, spanacul, dragaveiul pentru că interferează foarte mult și trebuie să comunice orice alt tratament sau i se administrează, antibiotice, antiinflamatorii, pentru că interacțiunile medicamentoase sunt foarte frecvente și de multe ori se produc anumite complicații, hemoragii, numai din această cauză. După ce obținem compensarea pacientului, bineînțeles poate să își reia viața normal. Chiar nu este recomandat sedentarismul. Trebuie să își desfășoare activitatea obișnuit. Nu sport și în niciun caz ceva la care este supus traumatismelor. Trebuie să evite pacienții care sunt pe anticoagulant să se expună căderilor, să lucreze la înălțime, iarna pe gheață sa nu alunece pentru că dacă se produce o fractură și pacientul este pe anticoagulant, sângerarea poate să fie foarte mare, să se complice cu hematoame, deci trebuie să fie un pic mai atenți la ceea ce fac.

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top