Prof.univ.dr Adrian Săftoiu a pus medicina craioveană pe harta cercetării mondiale

Este unul dintre cei mai respectați medici din România. Un profesionist care a ridicat cercetarea medicală din Craiova la rangul centrelor universitare mari ale lumii și muncește în continuare să dezvolte sistemul medical din Bănie. Prof. univ. dr. Adrian Săftoiu are un CV care vorbește despre multă muncă, pasiune pentru medicină și cercetare.

▪Are peste 20 de ani de experiență în gastroenterologie și endoscopie. Ani plini de povești despre vieți salvate, implicare, dăruire.

▪Prof. univ. dr. Adrian Săftoiu a lucrat în marile centre universitare ale lumii unde a învățat cât de important este să fii serios, să îți faci meseria aleasă cu pasiune și empatie față de oameni. Numele dr. Săftoiu spune multe în zona de cercetare medicală, acolo unde excelează și unde reușește să schimbe multe lucruri în bine, pentru viitorul medicinei.

▪Centrul de Cercetare în Gastroenterologie al UMF Craiova este legat de numele prof.univ.dr. Adrian Săftoiu, la fel și multe articole științifice.

VIDEO

Media10: De ce ați ales să fiți medic?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Trebuie să ne întoarcem puțin în timp. Părinții mei sunt medici, tatăl meu a fost medic stomatolog, mama la fel și atunci cumva medicina a apărut ca și preocupare în timpul liceului, apoi am participat începând cu clasa a IX-a la olimpiadele de fizică și pe vremea când am dat concursul de admitere la Medicină, fizica, chimia și biologia erau materiile principale. Pentru că în perioada liceului am avut șansa să am dascăli foarte buni și să ajung la olimpiadele naționale de fizică, Medicina a fost o cale destul de logică de urmat.

Media10: Nu v-ați oprit la a fi un medic într-o secție, ci v-ați implicat foarte mult în ceea ce înseamnă construcția sistemului medical din Craiova, pentru că ați realizat foarte multe lucruri și sunteți recunoscut în țară. Centrul de cercetare în gastroenterologie de la UMF Craiova este legat de numele dumneavoastră. Acum reprezintă un important pol de cercetare medicală, dar și un loc unde oamenii se pot adresa cu încredere pentru servicii medicale de calitate. Cât de greu a fost să construiți acel centru și ce reprezintă el astăzi?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Centrul de Cercetare în Gastroenterologie și patologie a început undeva în 2005. Directorul centrului de cercetare este prof.univ.dr. Tudorel Ciurea, a avut această idee de a constitui un centru de excelență în gastroenterologie și inițial a fost gândit ca și centru de cercetare acreditat de OESFCDI, de Ministerul Educației Naționale prin  structurile de cercetare. Treptat centrul a început cu proiecte de cercetare, cu studii clinice multicentrice și ceea ce am încercat să facem pe parcursul anilor a fost să construim și să clădim o vizibilitate la nivel național și internațional. Lucrurile acestea nu se întâmplă peste noapte. În cercetare, de obicei, trece mult timp pentru că este vorba de infrastructură, de echipamente, de consumabilele, de proiecte de cercetare câștigate și bineînțeles de oameni. Cred că foarte important este să construiești o echipă care duce lucrurile mai departe. Când eram mai tânăr credeam că infrastructura este cea mai importantă, acum  cred că oamenii creează infrastructuri și infrastructurile trebuie să fie sustenabile. Faptul că centrul respectiv a avut succes în trecut, asta nu garantează niște rezultate viitoare. Deci trebuie întotdeauna ca activitatea să fie dinamic, iar centrul să fie sustenabil, să aibă priorități de cercetare. Vizibilitatea a crescut prin publicarea de articole în reviste cu factor de impact mare. Spre exemplu, în ultimii 5 ani au fost publicate peste 200 de articole în Web of Science, în rețeaua care se ocupă cu citările și cotările articolelor internaționale. Aceste 200 de articole au peste 4000 de citări din literatura de specialitate internațională. Pornind de la aceste lucruri, sigur că a crescut vizibilitatea națională și internațională și atunci a crescut și adresabilitatea și pe lângă proiectele de cercetare, există  și o componentă medicală care este mică, pentru că echipa este mică. Sunt pacienți încadrați în aceste proiecte de cercetare, eligibili pentru proiectele de cercetare. Sunt însă multe lucruri de făcut în sistem și este destul de greu pentru că, în general, universitățile au obiective pe termen mediu și lung, în timp ce spitalele au obiective pe termen scurt. Spitalele trebuie să aibă grijă de pacienți și pacienții trebuie să facă bine pe termen scurt. Astfel, apare o discordanță între ce se întâmplă la universități și ce se întâmplă în spitale, obiectivele sunt puțin divergente. Trebuie cumva puse împreună cele două lucruri. Sigur că lucrul acesta uneori este complicat pentru că spitalele au o conducere, universitățile au altă conducere, conducerea încrucișată funcționează mai bine sau mai puțin bine prin șefii de clinică care sunt cadre universitare, dar lucrurile trebuie văzute global.

Media10: Ați lucrat și în străinătate, aveți în continuare legături permanente cu ceea ce înseamnă sistemele medicale din Europa, dar și de la nivel internațional. Cum vi se pare ce se întâmplă acolo, comparativ cu ce se întâmplă în România?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Trebuie spus de la început că nu există un sistem medical ideal, în lume. Eu am avut șansa de a mă specializa în Danemarca unde am învățat tehnici mai avansate de endoscopie terapeutică, după care am avut șansa de a lucra în Copenhaga. Acolo am învățat ecoendoscopie și cred că am învățat și foarte multe lucruri legate de rigurozitatea de a face cercetare și rigurozitatea de a vedea pacienți și de a trata pacienți. În Copenhaga am lucrat ca profesor în spitalul Herlev unde a fost dezvoltat un laborator nou de endomicroscopie și acolo am lucrat un an, bineînțeles, având contract și cu universitatea din Copenhaga în aceeași perioadă, după care contractul s-a prelungit încă doi ani, deci am văzut cumva sistemul danez și pe cel medical, dar și pe cel de educație și cercetare. Sigur că acolo există un sistem structurat cu proceduri destul de clare, cu protocoale și probabil că trebuie să încercăm și noi să facem același lucru. Sigur că pacienții nu aparțin unui protocol. Fiecare pacient are problemele lui de sănătate și nu întotdeauna se încadrează într-un protocol, dar trebuie încercăm să ne aliniem unor standarde internaționale și lucrurile acestea încet, încet au început să se întâmple și în România, prin societățile profesionale din care facem parte. Am mai avut șansa să văd cum funcționează și un centru mare de oncologie, adică cel mai mare spital din Statele Unite, este vorba despre Anderson Cancer Center unde am prezentat niște lucrări. Întotdeauna, trebuie privite lucrurile care se fac, comparativ cu finanțările care există.

Media10: Iată deci, ați văzut ce înseamnă să fii medic în astfel de state, care este statutul  medicilor acolo. Cum este să fiți medic în România și în Craiova?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Eu zic că lucrurile s-au schimbat în ultimul timp și în Craiova și bineînțeles în centrele universitare mari, în București, Cluj. O parte dintre spitale sunt renovate, sunt alte condiții, echipamentele deja sunt schimbate în multe locuri și medicii încearcă pe cât posibil să se alinieze la aceste protocoale internaționale de care vorbeam. Până la urmă România este o țară din Uniunea Europeană și trebuie încet, încet să ne aliniem unor standarde și unor protocoale. Cred că rolul societăților profesionale este foarte important. Eu sunt implicat și în Societatea Română de Endoscopie Digestivă și în Societatea de Ultrasonografie și ele sunt extrem de active la nivel european. Încă sunt multe lucruri de făcut și lucrurile progresează poate prea încet sau nouă ni se pare că progresează încet, dar în comparație cu acum 10 ani sau acum 20 de ani, au progresat foarte mult. Acum, pentru pacienți dacă ne puneam în cealaltă parte, pentru că și noi vom fi pacienți la un moment dat, pentru pacienți este mai puțin vizibilă partea educațională și de cercetare. Pentru pacienți sunt vizibile serviciile medicale. Dacă serviciile medicale au o calitate scăzută, pacienții văd imediat și atunci este vorba de toată această relație de încredere care se construiește până la urmă între pacient și medici. Pacienții din România sunt foarte bine informați, cu atât mai bine informați decât pacienții din alte sisteme și întâi se interesează despre medicul respectiv sau despre echipa respectivă dacă nu este vorba numai despre un doctor, ci de toată echipa și bineînțeles și despre spitalul respectiv sau despre infrastructură pentru că lucrurile sunt foarte ușor vizibile. Întotdeauna se știe unde se află un spital, unde se face performanță și unde există servicii de calitate și unde este un spital vechi, nu se face performanță. Pacienții foarte repede văd acest lucru și atunci acest lucru se reflectă la adresabilitate și în modul în care ei vin către sistemul medical.

Media10: Vorbiți foarte mult despre ceea ce înseamnă prevenția și vă faceți timp ori de câte ori puteți astfel încât să faceți educație medicală, să atrageți atenția pacienților. Există din păcate foarte multe cazuri de cancere. Dumneavoastră vedeți asta în cabinetul medical și mai ales atunci când vine vorba de cancerele digestive. Nu avem din păcate programe de prevenție implementate strategic la nivel național în toată țara care să se deruleze în mod regulat. Cum am putea totuși să găsim o soluție să diagnosticăm precoce și să tratăm non-invaziv aceste cancere?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: O parte dintre cancerele digestive sunt prevenibile,  este vorba aici despre cancerul colorectal și despre cancerul gastric. Sigur că există o mulțime de ghiduri internaționale pe tema aceasta și noi trebuie doar să preluăm acele lucruri și să le aducem în România. Este greu să se întâmple lucruri fără finanțare, dar încet, încet lucrurile se pot pune pe un făgaș normal dacă vrem. Dacă vorbim de cancerul colorectal, pentru că el este situat pe un loc fruntaș, este pe locul trei ca incidență și pe locul doi ca mortalitate,  poate fi prevenit și o serie de leziuni precanceroase, neoplazice pot să fie detectate precoce și atunci pacienții se pot vindeca, acesta este cel mai important lucru pe  care trebuie să îl comunicăm pacienților. Sigur că explorările prin care se pune diagnosticul, este vorba despre endoscopia digestivă superioară, sunt niște explorări minim invazive și atunci există o reticență, o teamă a pacienților față de aceste explorări. Este vorba despre endoscopia digestivă superioară și inferioară. Discutăm despre colonoscopie în primul rând pentru cancerul de colon și rect și despre endoscopia digestivă superioară pentru cancerul esofagian și gastric. În toată această perioadă a pandemiei, numărul de explorări endoscopice a scăzut așa estimativ, din estimările noastre a Societății de Endoscopie probabil că numărul de explorări endoscopice a scăzut la jumătate în anul 2020, deci undeva la 50-60% și din păcate acest lucru se traduce prin mai puțini pacienți depistați precoce. Vedem mai mulți pacienți cu cancere avansate, pentru că acum încet, încet pacienții au început să se întoarcă și să se adreseze sistemelor medicale, dar vedem mai mulți pacienți cu cancere avansate din păcate. Ca să continuăm un pic ideea cu endoscopia, ea a fost una dintre explorările problematice în perioada de pandemie. Acest lucru se întâmplă pentru că pe de o parte medicii și asistentele medicale nu știau consecințele. Endoscopia este o procedură care generează aerosoli în sala de examinare. Noi suflăm fie aer atmosferic, fie dioxid de carbon în locurile mai performante. Insuflând gaz, sigur că se produc aerosoli și în toată această perioadă de pandemie explorările endoscopice au fost prioritizate, au fost văzuți predominant pacienții cu urgențe sau cu proceduri semi urgente, spre exemplu pacienții cu suspiciuni de cancer, sigur că au fost prioritizați . Însă, tocmai pacienții incluși în programe de screening unde trebuiau să facă prevenție și diagnostic precoce, acești pacienți au fost amânați. Deci situațiile de endoscopie electivă au fost amânate. Încet, încet trebuie reluate programele de screening atât cât putem noi să le facem în fiecare loc. Sigur că nu există un program național de screening, însă există inițiative și în sistemul public și în sistemul privat de screening și de detecție precoce. Un cancer de colon sau un cancer gastric diagnosticat precoce se poate vindeca prin tratament endoscopic sau chirurgical. De exemplu, la cancerul de colon 90% din pacienții diagnosticați precoce se vindecă, au supraviețuiri de peste 5 ani. Atunci trebuie să insistăm mereu pentru aceste programe de screening. Există fonduri structurale prin care sunt finanțate 4 proiecte mari de screening de cancer colorectal în regiunea de Sud  a României și există inițiative în sistemul privat pentru că endoscopia este o explorare care se poate face foarte ușor în sistemul privat mai ales dacă rambursările de la CAS sunt corespunzătoare și lucrurile încet, încet se schimbă. Acum trebuie explicat că aceste proceduri se pot face în condiții confortabile pentru pacienți și în condiții de calitate. Până la urmă pacienții sunt interesați și de modul de sterilizare și de dezinfecția aparatelor pentru că este nevoie de dezinfecție automată și de consumabile care trebuie să fie de unică folosință și de felul în care sunt primiți în unitatea de endoscopie, ambianța să fie cât de cât plăcută, procedurile trebuie să fie minim invazive și să se facă cu sedare, să fie pacienții liniștiți, să nu îi doară nimic și așa mai departe. Endoscopia este una dintre procedurile care este foarte bine adaptată pentru programe de prevenție și cred că acest lucru trebuie să îl explicăm încet, încet. Pentru screeningul de cancer colorectal există două teste principale: fie testul de sângerări oculte care se face din scaun, anual sau bianual sau colonoscopie la 10 ani. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje. După vârsta de 50 de ani, pe lângă obiceiurile alimentare și ceilalți factori de risc, fumatul consumul deficitar de fitonutrienți de vitamine, trebuie ca pacienții să încerce să își găsească un loc într-un program de screening sau de detecție precoce.

Media10: Spuneam că nu există programe naționale de prevenție derulate la nivel național, dar prin implicarea medicilor, a specialiștilor din domeniu mai avem astfel de acțiuni și în Craiova există astfel de programe prin implicarea universității de medicină și farmacie, și dumneavoastră aveți în derulare multe astfel de programe.

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Da, legat de screeningul de cancer colorecatal se ocupă actualul rector al UMF Craiova – prof.univ.dr Dan Ghionea, dar sigur că acest proiect este la început și vizează teste de sângerări oculte urmate de colonoscopie la pacienții pozitivi. O altă modalitate la pacienți și care este posibilă și în sistemul public și în sistemul privat este să meargă direct către colonoscopie odată la 10 ani. Sigur că fiecare țară și-a anunțat politica de screening de cancer colorectal, în Europa sunt țări care preferă testele de sângerări oculte așa cum se întâmplă în proiectele finanțate prin fonduri structurale europene. Sunt alte țări, cum e modelul Poloniei, unde au preferat direct colonoscopia ca metodă de screening. Și Polonia, și Elveția, adică sunt țări care să zicem că sunt mai dezvoltate. Și-au permis financiar să creeze structură de colonoscopie și endoscopie superioară și atunci au preferat ca pacienții să îi includă într-un program de screening colonoscopic direct. Ce este important pentru pacienți este să întrebe medicul curant despre programele de screening. Vârsta de screening era de 50 de ani, însă din cauza că mulți tineri sunt diagnosticați acum  cu cancere digestive, cel puțin în Statele Unite, vârsta de screening a scăzut la 45 de ani. Pentru pacienții care nu au în familie rude de gradul 1 cu cancer de colon și rect, pacienții din populația cu risc mediu, pentru această categorie de pacienți, după vârsta de 45 de ani ar trebui să integreze și să încerce să găsească un program de screening. Sunt informații destule pentru pacienți acum și își pot întreba medicul curant sau medicul de familie care îi poate îndruma către un program de screening.

Media10: M-aș întoarce puțin la ceea ce ați făcut și faceți în zona de cercetare. Cum arată cercetarea clinică în 2021, un an atipic cumva cu o situație dificilă cauzată de pandemie.

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Sigur că lucrurile se întâmplă în timp și dacă ne uităm la cercetare, este mai ușor de construit o infrastructură de cercetare, dar este mai greu să fie susținută activitatea, deci dintotdeauna trebuie să ne uităm și la sustenabilitate. De-a lungul anilor au fost mereu proiecte de cercetare. Proiectele de cercetare nu se desfășoară pe un an. Se desfășoară de obicei pe doi ani, trei ani, cinci ani și atunci o parte din proiectele care erau în derulare în cadrul centrului de cercetare au continuat și în perioada de pandemie. Sigur că nu am mai putut include atât de mulți pacienți, dar asta nu înseamnă că proiectele nu au continuat și asta nu înseamnă că nu au putut fi elaborate articole și a fost chiar o perioadă bună ca anumite lucruri să fie puse în ordine și ca anumite lucruri neterminate să fie structurate și publicate. Cred că a fost o perioadă destul de bună din punctul acesta de vedere, am fost poate mai liniștiți, cu mai puține congrese naționale și internaționale, mai puține deplasări și mai mult timp de reflecție asupra proiectelor de cercetare și asupra a ce se poate publica. Sigur că acesta este primul pas, să fie publicate articole în reviste cu factor de impact mare, nu este foarte simplu pentru că la fiecare revistă este un proces de pre review, adică articolul se transmite către evaluatori internaționali care de obicei sunt anonimi și fac observații și acceptă sau nu acceptă articolul respectiv, dar încet, încet, de-a lungul anilor am reușit să publicăm și mai mult decât atât, în cadrul școlii doctorale, pentru că acolo se întâmplă toată activitatea de cercetare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova. În cadrul școlii doctorale sunt foarte mulți conducători de doctorat tineri care la rândul lor au câștigat proiecte de cercetare. Cred că numai în ultimii 5 ani sunt peste 40 de proiecte de cercetare în derulare la UMF Craiova, sigur că nu au importanță sumele dar sunt foarte multe proiecte de cercetare și sunt foarte mulți conducători de doctorat care asigură toată activitatea de cercetare. Întotdeauna este foarte importantă echipa de cercetare și toți cei implicați mergând de la profesori universitari conferențiari și până la asistenții tehnicieni de cercetare și bineînțeles studenții și doctoranzii implicați. Acesta este un lucru pozitiv pentru că o parte din doctotanzi care sunt medici tineri sunt incluși în aceste proiecte de cercetare. Nu toți, pentru că nu există finanțare atât de mare și nu există un număr atât de mare de proiecte de cercetare. Din păcate finanțarea a fost mică în România, este una dintre cele mai mici din Europa și nu este deloc simplu, dar o parte din doctoranzi au fost incluși în aceste proiecte de cercetare și rezultatele încep să se vadă.

See Also

Media10: În final, scopul este să fiți cât mai aproape de pacienți și să salvați cât mai multe vieți. Ce este cel mai important în relația dumneavoastră cu pacienții și ce credeți că ar trebui să se îmbunătățească din punct de vedere al relației medic-pacient în sistemul medical românesc?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Cred că este vorba în principal despre încredere. Pacienții trebuie să aibă încredere că medicul respectiv poate să le rezolve problema de sănătate și poate să îi facă bine. Încrederea pacienților se câștigă greu. Ea este legată de multe lucruri și până la urmă este legată și de vizibilitatea medicului respectiv la nivel național și internațional și de participarea medicilor respectivi la congrese la ghiduri naționale. Este legată de foarte multe lucuri, de centrul respectiv, fie că este un centru de cercetare, fie că este un centru clinic. Sunt foarte multe lucruri care contribuie la această relație de încredere și cred că acesta este unul dintre lucrurile care trebuie construite mai departe și în alte țări și în alte sisteme. Pacienții vin cu încredere la medic și atunci întotdeauna și rezultatele sunt mai bune.

Media10: De ce să avem încredere în sistemul medial românesc? Este un paradox aici. Pe de o parte avem medici foarte bine pregătiți și recunoscuți la nivel internațional, pe de altă parte există tendința aceasta a românilor de a căuta soluții în afara sistemului de sănătate din România.

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Sigur, acest lucru se întâmplă și în alte țări. La Anderson Cancer Center erau pacienți din toată lumea, din toată America, nu mai din Texas. Sunt pacienți care vin de la New York, până la Houston sau Texas pentru numele centrului. Acest lucru o sa se întâmple întotdeauna și există o componentă de turism medical. Pacienții au întotdeauna și trebuie să aibă această posibilitate de a cere o a doua opinie. Noi chiar îndrumăm pacienții să aibă o a doua opinie, fie că este vorba de alt centru din țară, fie că este vorba de un centru internațional. Fiecare centru își construiește experiența într-un anumit domeniu, un domeniu restrâns al medicinei și atunci pacienții este bine să se adreseze medicilor sau echipelor medicale care au o experiență foarte mare. Lucrurile sunt destul de clare și în literatura anumitor patologii. Patologia pancreatică spre exemplu, cu cât medicii respectivi și echipa respectivă multidisciplinară vede mai multe cazuri, cu atât rezultatele sunt mai bune și morbiditatea și mortalitatea, adică complicațiile unor intervenții endoscopice sau chirurgicale sunt mai mici.

Media10:Cum faceți să nu renunțați niciodată?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Nu întotdeauna proiectele reușesc, adică în spatele unui proiect câștigător de exemplu într-o competiție de cercetare, sunt multe alte proiecte care au fost refuzate de evaluatori. Întotdeauna există un procent de proiecte câștigătoare, iar procentul acesta trebuie să fie cât mai mare. Acest lucru se întâmplă în competițiile de cercetare. În ceea ce privește activitatea educațională, sigur că lucrurile se referă întotdeauna la calitate și cred că aici trebuie schimbate foarte multe lucruri. Se discută despre calitate în spitale, există instituții care se ocupă de calitatea în spitale și care funcționează mai bine sau mai puțin bine. Există instituții care se ocupă de calitate în cadrul procesului educațional și de cercetare care evaluează calitatea în universități, în școlile doctorale și așa mai departe. În fiecare loc cred că acesta este principalul lucru care trebuie făcut. Să existe o cultură până la urmă a calității și lucrurile să fie puse pe această traiectorie a proceselor și a ghidurilor internaționale. Nu mai suntem izolați în Europa, pacienții sunt foarte mulți care au fie copii, fie rude care locuiesc în alte țări și în alte sisteme și atunci compară foarte ușor un sistem de sănătate din Anglia sau din Italia, Germania cu sistemul de sănătate din România. Cred că nu este un sistem ideal. Anumite lucruri se întâmplă mai bine în Germania sau în Danemarca și alte lucruri se întâmplă mai bine în România. În Danemarca nu există o accesibilitate a pacienților pentru un anumit doctor. Pacienții merg la un medic de familie la care sunt arondați și de la medicul de familie merg la un anumit spital care se ocupă de patologia lor și au foarte greu acces la un anumit doctor de exemplu. În România poate este mai simplu din acest punct de vedere. Sigur că sunt multe încă de făcut și în  sistemul din România.

Media10: Cât de important este să nu ne oprim niciodată din învățat și să nu ajungem niciodată la acea autosuficiență, „eu știu tot”?

Prof.univ.dr Adrian Săftoiu: Cred că cel puțin medicina este un proces continuu și din acest punct de vedere poate că perioada aceasta de pandemia a fost potrivită pentru că în anul 2020 s-au desfășurat lucrurile, nu s-au oprit, s-au desfășurat foarte multe congrese și întruniri. Am participat la foarte multe ședințe de bord ale societăților profesionale și naționale și cele europene și este un proces continuu de învățare. Aceasta este medicina și până la urmă așa progresăm. Nu este vorba numai de noi, în România așa se întâmplă și la nivel internațional. Sigur, congresele încep încet, încet să se reia. Noi am avut acum de curând congresul de gastroenterologie care s-a desfășurat în format hibrid, o parte dintre speakeri au fost prezenți fizic și se pare că de anul viitor vor să reia congresele și atunci există posibilitatea aceasta de a fii și fizic, nu numai virtual prin diverse platforme de comunicare care nu întotdeauna sunt cele mai potrivite pentru învățare. Per ansamblu, toată această perioadă de pandemie a creat posibilități de a învăța online și poate de a ne educa să învățăm altfel lucrurile, nu numai participând la un congres sau la un curs, ci și lecturând un curs în liniște în alt mediu.

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
1
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top