În Dolj numărul de femei diagnosticate cu cancer de sân este de 3.682. Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei și a doua cauză a deceselor provocate de cancer în rândul femeilor, după cancerul de plămân. Datele Direcției de Sănătate Dolj arată că în 2018 erau 3.511 de cazuri de cancer de sân, iar în 2019 au fost depistate 285 noi cazuri noi. Sistemul medical românesc are multe găuri negre când vine vorba de îngrijirea pacientelor cu cancer de sân.
Radioterapia acoperă doar 18% din necesar, iar de un program național de prevenție nici nu poate fi vorba. Toate se traduc în condamnarea la moarte a multor paciente. Frustrarea pacienților cu cancer este imensă în această perioadă apăsătoare a pandemiei de COVID19.
Pe pacienții care astăzi au nevoie de tratament și diagnostic rapid, îi condamă la moarte sigură sistemul de sănătate din România, bătrânul campion al deceselor evitabile, al infecțiilor intraspitalicești, al mortalității materne ridicate, al finanțării celei mai mici din PIB. Abia acum se va vedea faptul că sistemul de sănătate, la rândul său, e neoplazic, în stadiu terminal, și mai nou, are ca patologie asociată COVID -19.
Campanie de informare și conștientizare Media10
Autor: Marina Andrei
Mii de românce care suferă de cancer mamar sunt nevoite să se lupte cu lipsurile din sistemul medical. Problema este că în România pacientele descoperă boala târziu, atunci când șansele de supraviețuire scad și costurile din sistem cresc. Nu există un program de prevenție la nivel național, așa cum a fost gândit în alte state. Singurele acțiuni de acest fel le aparțin unor asociații sau ONG-uri cu inițiativă. Așa se face că doar 18% dintre femeile din mediul rural merg la doctor pentru un control. Un control anual preventiv poate face diferența între viață și moarte.
,,Probleme majore sunt și la ora actuală. În primul rând, plec de la accesul la investigații și tratamente. În România au scăzut inițializările în tratamente deoarece accesul la investigații a scăzut și el. Această stare de alertă ne-a îngrădit accesul la investigații, chiar și la tratamente. Monitorizarea este anevoioasă pe același motiv de testare, de suspiciune de a fi infectat sau nu cu COVID-19. Ideea este că se întârzie foarte mult și accesul este limitat. În al doilea rând, problema medicației. În continuare persistă lipsa medicamentelor și mai ales a celor de întreținere, și aici mă refer la doamnele cu cancer mamar, care fac un tratament hormonal și ale căror medicamente lipsesc din țară de mai mult timp. Fiecare se aprovizionează de pe unde poate din străinătate sau când mai vine câte un lot foarte mic, dar care nu satisface nevoia României”, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
Probleme sunt și în investigațiile de monitorizare și de evaluare a stării de sănătate a fiecărei paciente care a terminat tratamentele chirurgicale, care se fac din șase luni, din an în an, depinde de recomandarea medicului curant.
,,Întâlnim probleme la tot pasul și pacientul oncologic din România nu luptă cu boala, luptă cu sistemul și cu neajunsurile sistemului”
În această perioadă în care spitalele sunt transformate în spitale suport Covid-19, multe dintre pacientele cu cancer de sân sunt amânate și nu pot fi tratate pentru că nu se încadrează la categoria urgențe sau sunt trimise la clinici private unde nu se pot opera pentru că costurile sunt foarte mari.
Președintele FABC își arată îngrijorarea și trage un semnal de alarmă:
,,Tot ce s-a investit în tratamentele care le-au fost atribuite, de chimioterapie și radioterapie, acei bani s-au aruncat pe apa sâmbetei, iar viața acestor paciente a fost pusă în pericol de această măsură luată la nivelul Ministerului Sănătății. Este clar că ceva nu funcționează, strategiile sunt greșite, am mai spus-o, o spun în continuare, e doar un exemplu, dar vă pot da exemple din toată țara, unde spitalele s-au transformat în spitale suport COVID-19, iar pacienților de oncologie și tuturor pacienților cronici li s-a recomandat să se descurce. Până să ajungă la un control la oncolog și să reia toate tratamentele durează și s-ar putea ca pacienții nici să nu mai apuce să facă aceste tratamente deoarece întreruperea tratamentelor înseamnă și punerea în pericol a vieții acestora. Sunt multe exemple în țară. Politica Ministerului Sănătății generează aceste probleme pentru pacienții cu cancer și nu numai, pentru toți pacienții cronici din România”, spune Cezar Irimia.
,,Nu am făcut destul”, campanie dedicată pacientelor cu cancer mamar, dar și altor pacienți cu probleme oncologice
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România desfășoară împreună cu voluntari (medici rezidenți, studenți, medici specialiști) campania ,,Nu am făcut destul”, o caravană de investigații medicale gratuite în mediul rural prin care doresc să sprijine informarea și să ajute la prevenirea cancerul de sân și a altor boli oncologice.
Cezar Irimia, președinte FABC, spune că este al șaptelea an când derulează această campanie dedicată pacienților cu boli oncologice din mediul rural, care este dedicată special populației rurale.
,,Putem spune că este o campanie de Screening, pentru că avem ce ne trebuie cu noi. Campania se numește ,,Nu am făcut destul”, inițial ea a fost dirijată către cancerul mamar și testarea doamnelor din mediul rural care nu au acces, în multe localități nici măcar la asistență primară, darămite la investigații de înalt nivel. Avem un ecograf al Federației, cumpărăm electrocardiografe. În această campanie nu mergem doar pe cancerul mamar, ci facem multe investigații, ne dorim să facem și recoltări în mod organizat și profesionist, recoltări de HCV, chiar și recoltări de sânge. Pentru asta ne-am pregătit cu ceea ce ne trebuie, cu oameni de specialitate, am apelat la dispensarele locale pentru a putea face aceste lucruri, acolo unde se poate, iar unde nu se poate, pentru că aceste lucruri implică manevre speciale și spații special amenajate, nu le facem. Pe lângă asta, facem electrocardiograme, hematoscopie, facem HTA, măsurăm tensiuni arteriale, indicele glicemic pentru pacienți care vin în această campanie”.
Campania se desfășoară în perioada 17 octombrie – 6 decembrie, urmând ca fiecare weekend să fie dedicat câte unui județ, respectiv localități din județul respectiv. Obiectivul campaniei este ca peste 1000 de persoane să fie testate, să beneficieze de Screening și acolo unde sunt suspiciuni prezentarea potențialilor pacienți la clinicile specializate pentru investigații amănunțite.
