Interviu Sănătate

Dermatita atopică. Simptome și tratament- Alexandra Bocîrnea, medic specialist dermatolog

Dermatita atopică (DA) este o boală inflamatorie cronică caracterizată prin leziuni uscate, sub formă de solzi care apar pe piele și produc mâncărimi. Aceste leziuni se infectează deseori, provoacă dureri și probleme cronice de somn. Ea afectează în mod caracteristic prima copilărie, dar poate debuta la toate grupele de vârstă. Dermatita atopică, nu este „doar o eczemă”. Este o boală cronică a sistemului imunitar, cu efecte vizibile atât fizic, cât și psihic. În contextul ultimelor luni, în care spălarea și dezinfectarea frecventă a mâinilor se impun, pacienții cu dermatită atopică trebuie să își ia măsuri de protecție fără a provoca iritare la nivelul pielii cauzată de spălarea frecventă a mâinilor și folosirea dezinfectantului.
Dr. Alexandra Bocîrnea, medic specialist dermatolog, ne ajută să înțelegem ce înseamnă cu adevărat dermatita atopică și când ar trebui să ne prezentăm la medic. 

Ana-Maria Predilă: Ce ar trebui să știe pacienții despre dermatita atopică?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Dermatita atopică (DA) este o afecțiune cutanata acută, subacută sau cronică, foarte frecventă la copii. Este caracterizată în principal prin piele uscată, prurit (mâncărime) urmat de grataj (scărpinat) ce conduce la inflamație și lichenificare (îngroșarea pielii).

Ana-Maria Predilă: Cât de frecvent întâlniți această afecțiune în rândul pacienților?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Această afecțiune este destul de frecventă în cabinetul medical, mai ales în anotimpul rece și mai ales la copii. Din cauza industrializării (poluării din marile orașe, animalelor de companie de la domiciliu, a mamelor fumătoare. etc.) cazurile de DA sunt din ce în ce mai frecvente. Prevalența maximă este 15-20% în prima parte a copilăriei. Aproximativ 35% din sugarii cu DA dezvoltă astm mai târziu în cursul vieții. La 60% din cazuri apare între primele două luni și primii ani de viață, iar 30% din cazuri se înregistrează până la vârstă de 5 ani și numai 10% apar între 6-20 de ani. Debutează rar la vârstă adultă și este ușor mai frecvența la B decât la F. Unele studii au evidențiat că 60% din adulții cu DA au copii cu DA. Prevalența la copii a fost mai mare (81%) când ambii părinți au avut DA.

Ana-Maria Predilă: Se spune că această boală este „un chin pe viață” care sunt simptomele ei?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Pacienții au pielea uscată, pruriginoasă și cu erupție cutanată localizată sau generalizată. Pot să apară zone eritematoase, imprecis delimitate, papule și plăci cu sau fără scuame. Edem extins și eroziuni cu cruste. Tegumentul este uscat, cu fisuri și scuame. Poate să apară lichenificare (îngroșarea pielii cu accentuarea cadrilajului cutanat) și fisuri dureroase mai ales în zonele de flexie și/sau pe palme și plante. Zonele de predilecție sunt: zonele de flexie, zona gâtului, pleoapele, fruntea, zonele dorsale ale mâinilor și picioarelor. Poate fi și generalizată în formele severe. Poate să apară rinită alergică, obstrucția cailor nazale, prurit conjunctival sau faringian și lăcrimare. Aceste manifestări sunt sezoniere dacă sunt declanșate de polen.

„Ar trebui să ne prezentăm la medic încă de la primele simptome”

Ana-Maria Predilă: Când trebuie să mergem la medic?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Ar trebui să ne prezentăm la medic încă de la primele simptome, pentru a prevenii agravarea bolii. La cazurile incipiente este suficient tratamentul local, iar dacă boală este extinsă este nevoie de tratament sistemic elaborat.

Ana-Maria Predilă: Cum se stabilește diagnosticul de dermatită atopică?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Diagnosticul se stabilește pe baza examenului clinic. Este asociată frecvent cu antecedente familiale de DA, rinită alergică și astm bronșic. Nu există nici un marker de laborator specific pentru dermatita atopică. Uneori se pot doza Ig E totale și specifice, fără o legătură exactă cu boală. Trăsăturile esențiale pentru stabilirea diagnosticului de dermatită atopică includ pruritul și modificările eczematoase cu un aspect tipic, legat de vârstă și cu evoluție cronică sau recurentă.

„Tratamentul dermatitei atopice cuprinde evitarea factorilor declanșatori”

Ana-Maria Predilă: Ce soluții de tratament există pentru pacienții cu dermatită atopică?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Tratamentul dermatitei atopice cuprinde evitarea factorilor declanșatori, controlarea pruritului, suprimarea inflamației și refacerea barierei cutanate. Principalele componente ale tratamentului topic în dermatita atopică sunt: emolientele, dermatocorticoizii și inhibitorii de calcineurina. Mijloacele sistemice de tratament includ agenții imunomodulatori, corticoterapia sistemică, antihistaminicele, fototerapia și sunt folosite în cazurile de dermatita atopică severe, refractare la tratamentele topice. Schemă terapeutică optimă se stabilește de către medicul dermatolog în funcție de aspectul clinic al leziunilor, vârstă pacientului și alte constante din mediu.

Ana-Maria Predilă: Care pot fi complicațiile dacă pacientul nu se prezintă la timp la medic sau nu urmează tratamentul corect?

Dr. Alexandra Bocîrnea: În primul rând agravarea și extinderea bolii. Complicațiile în dermatita atopică sunt în principal cutanate infecțioase (bacteriene, virale, rar fungice) datorită unei sensibilități cutanate crescute la diverși agenți infecțioși și datorită distrugerii barierei cutanate. De asemenea, poate să apară o dezvoltare staturo-ponderală deficitară (prin regimuri alimentare privative, greșite). Pot să mai apară complicații locale sau sistemice ale terapiilor specifice dermatitiei atopice (în special ale corticoterapiei).

La ce trebuie să fie atent pacientul în viața de zi cu zi

Ana-Maria Predilă: Există măsuri prin care dermatita poate fi prevenită?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Este importantă păstrarea în locuința a unei temperaturi constante și a unei umiditați potrivite a aerului (de evitat extremele: atmosfera prea uscată sau prea umedă). Hainele ce vin în contact direct cu pielea ar trebui să fie confecționate din materiale de culoare albă, neiritante (bumbac), cu evitarea materialelor de tip lână sau sintetice. Se recomandă că spălarea hainelor să se facă cu agenți de curățare blânzi, hipoalergeni, fără parfum și cu o limpezire suplimentară. Este foarte important să fie eliminați factorii ce determina xeroză cutanată (uscăciune), cum ar fi spălatul excesiv, băile fierbinți, săpunurile astringente, parfumate, iar pielea trebuie bine hidratata. Trebuie evitat stresul, praful și polenul. Sugarii și copiii pot experimenta episoade de dermatita atopică după ce consumă anumite alimente precum ouă, lapte, soia sau produse din grâu.

Rolul psihologului poate fi unul extrem de important

Ana-Maria Predilă: Cum ar trebui să abordăm un copil sau adolescent cu dermatită atopică, pentru că de cele mai multe ori această boală are și efecte sociale de retragere, izolare?

Dr. Alexandra Bocîrnea: Nu este o boală la fel de invalidantă că psoriazisul sau că acneea, dar totuși pacienții sunt influențați negativ de pruritul rebel și de leziunile cutanate. Prin prezența la medicul dermatolog pentru tratamentul specific bolii scădem efectele de izolare socială și îmbunătățim calitatea vieții pacientului. Aceștia trebuie să se adreseze medicului specialist și psihologului în cazul în care apare izolarea socială. Pacienții trebuie încurajați că această boală nu este o boală gravă și nu pune în pericol viață.

Articole recente

ÎNVINGEM HEPATITA. Prevenția te poate salva de moarte. Hepatita se poate preveni și trata la timp

Redactor

Investigații gratuite pentru depistarea cancerului, în satele din Oltenia. Lista localităților

Redactor

Scapă definitiv de papiloame – Electrocauterizarea, soluția dermatologică ideală

Redactor

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.