Un sfert dintre românce nu merg niciodată la ginecolog şi au cunoştinţe precare în ceea ce priveşte afecţiunile ginecologice, arată un studiu realizat de GfK Healthcare. Totodată, România are cele mai multe tinere însărcinate din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre ele folosesc avortul ca metodă de contracepţie. Dr. Mădălina Barbu, medic primar obstetrică-ginecologie, Centrul Medical GINECHO, ne spune cât de important este controlul ginecologic de prevenție, dar și educația sexuală.
Autor: Ana-Maria Predilă
Materialul face parte din proiectul de educație medicală „Sănătatea femeii” realizat alături de echipa Centrului Medical GINECHO.
Media10: În România anului 2020 în România sunt încă multe femei care nu merg la medicul ginecolog decât atunci când au o problemă gravă și ajung direct în urgență. În există rușine și încă se găsesc multe scuze. Vă rog, să ne explicați ce înseamnă o consultație de prevenție la medicul ginecolog pas cu pas, astfel încât femeile, tinerele, să nu aibă acea teamă, rușine de a suna la un cabinet medical și a stabili o astfel de consultație, care de multe ori se poate dovedi salvatoare de vieți.
Mădălina Barbu: Consultul ginecologic se poate efectua de rutină, adică atunci când nu te doare nimic, sau se poate efectua și atunci când pacienta are o anumită problemă și se adresează unui medic ginecolog. Consultul ginecologic începe cu o discuție, care se încearcă să fie prietenoasă cu pacienta, tocmai pentru a se simți relaxată, pentru a putea să-i comunice mai ușor medicului ginecolog problemele pe care le are, fără să simtă vreo rușine sau vreo senzație de disconfort. După această discuție liberă, se începe consultul ginecologic propriu-zis, care este format din două părți. Examenul clinic, în cazul nostru examenul clinic se efectuează pe o masă specială, care produce fobii tuturor pacientelor, deși nu are de ce să se întâmple acest lucru. Examenul clinic are două părți, o parte este o inspecție a organelor genitale externe, iar a doua parte este efectiv consultul intern. În timpul consultului intern se pot preleva testul Babeș-Papanicolau și examenul secreției vaginale. Dacă pacienta simte un disconfort sau o durere în timpul acestui examen trebuie să informeze medicul ginecolog pentru că, în mod normal acest examen ar trebui să fie fără disconfort și fără durere. Urmează apoi examenul ecografic, în cazul nostru ecografia transvaginală, intravaginală sau ecografia abdominală, după caz. Efectuarea unei ecografii ginecologice face parte din consultul ginecologic de rutină. Un lucru foarte important pe care vreau să-l subliniez și vreau să le îndemn pe paciente să îl facă este acela că trebuie să adreseze întrebări medicului ginecolog, tot ceea ce le-a trecut prin cap la un moment dat, tot ceea ce vor să afle. Este foarte important să fie deschise, să fie cât mai sincere cu medicul ginecolog atunci când acesta le adresează o întrebare, răspunsul lor trebuie să fie cât mai corect cu putință pentru că de aceste lucruri depinde formularea unui diagnostic de bună calitate. Examenul ginecologic poate să fie efectuat și unei paciente care nu și-a început încă viața sexuală, numai că sunt omise anumite părți. În acest caz, se face doar examenul clinic extern, iar ecografia este transabdominală.
„Prima consultație ginecologică trebuie să aibă loc în jurul vârstei de 13-14 ani”
Media10: România are cele mai multe tinere însărcinate din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre ele folosesc avortul ca metodă de contracepţie. Cum facem să schimbăm acestă situație?
M.B.: Educația sexuală, educația sanitară trebuie să înceapă în sânul familiei. Este foarte important și medicul, dar educația primară sexuală trebuie începută în familie. În primul rând, mama este cea care trebuie să conștientizeze fiica asupra prevenției, contracepției și importanței unui consult de ginecologic. Este indicat ca mama să îi explice adolescentei înainte de consultul ginecologic la ce să se aștepte și foarte important este să o și însoțească, mai ales dacă adolescenta nu și-a început viața sexuală, tocmai pentru a trece de fobia momentului consultului ginecologic. Se recomandă ca prima consultație ginecologică să fie în jurul vârstei de 13-14 ani. Primul consult poate să fie și o discuție prietenoasă, pe care medicul ginecolog să o aibă cu adolescenta, bineînțeles în prezența mamei, tocmai pentru a înțelege cât de importantă este educația sexuală, și cât de important este consultul ginecologic de prevenție, mai ales, după ce își începe viața sexuală.
Recomandarea pentru adolescentele care și-au început viața sexuală este aceea de a merge la un consult ginecologic cât mai repede, tocmai pentru a li se putea explica ce metode de prevenire a unei sarcini există, ce înseamnă să previi contaminarea cu anumite boli cu transmitere sexuală și mai ales a li se răspunde la toate întrebările pe care le au și a evita să-și furnizeze răspunsuri incorecte la aceste întrebări, fie de pe rețele de socializare, fie de la prietene. Este foarte important ca adolescentele să primească răspunsuri corecte și pe înțelesul lor legat de viața sexuală și prevenția bolilor ginecologice.
„Femeile trebuie să plece de la consultul ginecologic cât mai lămurite și cu un diagnostic de bună clar”
Media10: Este nevoie de o anumită pregătire înainte de consultația ginecologică?
M.B.: Da, este nevoie de o oarecare pregătire înainte. În primul rând, consultul ginecologic trebuie făcut după ce s-a terminat sângerarea menstruală, între două menstruații, ziua 10, 14, 15 a ciclului menstrual, dar cel mai ușor de înțeles pentru toată lumea, după terminarea sângerării menstruale. Este important să fie evitate înainte de consultație dușurile vaginale, tampoanele intravaginale, cremele sau ovulele intravaginale și obligatoriu să evităm pentru 24 de ore măcar să avem contact sexual. De ce? Toate aceste lucruri pe care eu le-am enumerat modifică rezultatul analizelor pe care trebuie să le recoltăm în cursul unui consult ginecologic, cum ar fi secreția vaginală și testul Babeș-Papanicolau. Eu le recomand pacientelor ca îninate de consultul ginecologic să pregătească un set de întrebări, ceea ce vor să afle de la medicul ginecolog, pentru că poate în cabinetm cu emoțiile de moment uită anumite întrebări importante. Femeile trebuie să plece de la consultul ginecologic cât mai lămurite și cu un diagnostic de bună clar.
„La ora actuală, metoda cea mai folosită de screening în medicină este ecografia”
Media10: Care este rolul ecografiei ginecologic, pentru că de multe ori examinarea clasică este dublată de o astfel de ecografie?
M.B.: Examenul clinic trebuie și este bine să fie însoțit în aproape toate cazurile de examinare ecografică, chiar dacă pacienta nu și-a început viața sexuală, cum am specificat înainte, se recomandă o ecografie transabdominală. De ce? La ora actuală, metoda cea mai folosită de screening în medicină este ecografia, pentru că este o investigație imagistică care are numai calități. Ecografia este ușor de efectuat, este accesibilă unui număr mare de populație, nu este dureroasă, nu este invazivă, nu necesită o pregătire specială, poate să fie efectuată de câte ori este necesar, iar costurile nu sunt așa crescute, comparativ cu alte metode de screening. Datele pe care ecografia ginecologică ni le furnizează sunt indispensabile în stabilirea unui diagnostic cât mai corect, iar ecografia intravaginală nu mai este considerată o investigație suplimentară, ea face parte din consultul ginecologic, care ar trebui să fie efectuat anual, împreună cu examenul citologic Babeș-Papanicolau, cu recoltare de secreție vaginală și, bineînțeles, cu examenul clinic.
Comunicarea cu medicul ginecolog este esențială pentru stabilirea diagnosticului corect
Media10: Cum ar trebui să fie relația cu medicul ginecolog și insist pe acest lucru pentru că, din păcate, în România încă există această mentalitate de teamă, de rușine față de medicul specialist ginecolog?
M.B.: Trebuie să fie o relație de comunicare, atâta tot. Nu trebuie să avem nicio fobie, să n-avem nicio rușine, pur și simplu să comunicăm cu medicul ginecolog. Cu cât pacienta este mai deschisă, cu cât îi comunică medicului ce probleme are, cu cât nu se simte rușinată de anumite aspecte ale vieții intime, cu atât rezultatul colaborării medic-pacient este unul mai fructuos. Pe de altă parte, medicul ginecolog trebuie să încerce să o conștientizeze pe pacientă cât de important este consultul ginecologic și mai ales cât de importantă este educația sexuală. În România lipsește educația sexuală a tinerelor femei, a adolescentelor.
„Consultul ginecologic trebuie făcut anual, din momentul în care ne-am început viața sexuală”
Media10: Cât de frecvent trebuie să mergem la medicul ginecolog?
M.B.: Este o întrebare foarte bună, pentru că este foarte important ca pacientele să înțeleagă de ce trebuie să vină frecvent la medicul ginecolog și ce înseamnă acest cuvânt frecvent. Unele femei înțeleg că „frecvent” înseamnă atunci când avem probleme, altele prin „frecvent” înțeleg că trebuie să vină de mai multe ori într-un an. Nu. Consultul ginecologic trebuie făcut anual, din momentul în care ne-am început viața sexuală. Tocmai de aceea nu este o vârstă standard. Fiecare pacientă își începe la un anumit moment al vieții viața sexuală și atunci este bine să facă un consult ginecologic, iar din acel moment consulturile trebuie să fie anuale. Frecvența acestora crește numai dacă pacienta are anumite probleme, care indică o frecvență mai mare a consultului ginecologic. Ce aș vrea să subliniez este că și pacienta care a intrat la menopauză, pacienta la care s-a instalat complet o menopauză, trebuie să meargă în continuare la medicul ginecolog pentru consult anual. Foarte important, este ca femeile să știe că dacă după o perioadă de când au făcut consultul apare o modificare, nu trebuie să aștepte, ci trebuie să se prezinte cât mai repede la medicul specialist. Dar la modul general, un consult ginecologic, efectuat o dată pe an, este suficient pentru a putea depista anumite anomalii, care pot să apară în sfera genitală.
Testul Babeș-Papanicolau trebuie efectuat după începerea vieții sexuale
Media10: Testul Babeș-Papanicolau de la ce vârstă este recomandat, mai ales pentru screeningul cancerului de col uterin?
M.B.: Cele mai multe ghiduri internaționale recomandă ca acest test să fie făcut în jurul vârstei de 21 de ani, iar între 21-64 de ani să fie efectuat anual. Însă, în mod normal, tot aceste ghiduri recomandă ca acest test să fie făcut la maxim trei ani de zile de la debutul vieții sexuale, pentru că încă o dată vorbim de debutul vieții sexuale, care poate să fie la orice vârstă. Deci, nu se mai aplică regula de efectuare a testului de la 21 de ani, ci este bine să nu treacă mai mult de trei ani de zile din momentul debutului vieții sexuale, până în momentul în care se face un test Babeș-Papanicolau.
