Medicii din cadrul Sindicatului Promedica și USMR Alianța Medicilor au dat start proiectului sindical „Alianță pentru sănătate”. Scopul medicilor este acela de a atrage atenția asupra celor mai mare probleme cu care se confruntă sistemul medical românesc și de a constitui un grup de lucru format din medici, experți, oameni politici, reprezentanți ai instituțiilor medicale, care să găsească și să implementeze soluții reale. Astfel, propunem dezbaterii patru mari teme:
- Finanțarea sistemului medical;
- Infrastructura sistemului sanitar;
- Politici de personal;
- Legea malpraxisului și comunicarea medic-pacient.
Prima dezbatere din cadrul acestui proiect a avut loc în acest week-end. Alături de medici din toată țara, la întâlnire au participat și Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților, Levente Vass, deputat, secretar Comisia pentru sănătate şi familie, Dina Constantin, Director – Direcția Control și Integritate, în cadrul Ministerului Sănătății, dr. Dumitra Gindrovel, vicepreședinte Societatea Națională de Medicina Familiei, Laurențiu Ivanovici, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Prima temă de discuția a fost cea legată de FINANȚAREA SISTEMULUI MEDICAL.
CONTEXT:
Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %) și, deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale sunt deopotrivă substanțiale și răspândite. În termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă.
Probleme și soluții:
Dr. Eleodor Cârstoiu, președintele Sindicatului Promedica și USMR Alianța Medicilor spune că trebuie găsite soluții pentru finanțarea corectă a sistemului medical, altfel nu putem vorbim de creșterea calității serviciilor medicale și satisfacția pacienților și cadrelor medicale.
„Se discută mult mult despre concurența dintre sistemul public de sănătate și cel privat. Opinia noastră este că între cele două trebuie să fie complementaritate, nu concurență. Sistemul privat trebuie să asigure serviciile celor care își permit să acceseze acest sistem și să acopere zonele pe care sistemul public nu reușește, lucru care nu se întâmplă în acest moment. Problema care se pune este: De unde găsim surse suplimentare de finanțare pentru sistemul public de sănătate?! Avem cam cel mai mic nivel de contributivitate pentru sănătate, în ultimii 10 ani contribuțiile pentru sănătate au fost în descreștere procentuală, deși valoric sunt mai mari pentru că veniturile au crescut, dar ca procent au scăzut. În Europa, în schimb, sunt pe un trend crescător. Având o investiție în sănătate minoră pe cap de locuitor rezultatele sunt cele pe care le vedem și care nu ne plac. Sunt multe găuri pe care trebuie să le astupăm, sunt zone în care avem pierderi mari. Toate acestea trebuie rezolvate, dar nu se va putea atât timp cât o să avem o finanțare sărăcăcioasă. Banii trebuie căutați acolo unde sunt. Avem multe categorii de asigurați exceptate de la plată, unele pentru că nu au venituri, dar în acest caz statul trebuie să își asume să asigure pentru ele un nivel minim de îngrjiri de sănătate. Avem, însă, și categorii cu venituri mai mult decât satisfăcătoare, dar care totuși nu contribuie la sănătate, aici trebui intervenit”, atrage atenția dr. Eleodor Cârstoiu.
„Din punct de vedere politic, nici unul dintre partidele din România nu va determina o creștere a contribuțiilor de sănătate. Trebuie să găsim soluții alternative”
Prezent la dezbatere, Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților, spune că nici unul dintre partidele politice din România nu va determina o creștere a contribuțiilor de sănătate. Trebuie găsite soluții alternative.
„România a pornit de la un procent de contribuție de 15%, iar în acest moment s-a ajuns undeva la 10%. Acest procent asigură o colectare de 30 și ceva de miliarde lei în bugetul FNUASS, în condițiile în care la vecinii din Ungaria contribuția este de 15%. În același timp, în Singapore contribuția este de 3%. Deci, totul depinde de modul de organizare și de caracteristicile populației din fiecare stat. Dacă în Singapore bugetul statului asigură mare parte din finanțarea sistemului medical, în Ungaria componenta principală vine din asigurările de sănătate. Din punct de vedere politic, nici unul dintre partidele din România nu va determina o creștere a contribuțiilor de sănătate. Trebuie să găsim soluții alternative. Banii nu sunt suficienți, avem nevoie de mai mult pentru sănătate. Astfel că, pe de o parte, ar putea interveni o creștere a finanțării sistemului din bugetul de stat, pe de altă parte avem varianta introducerii unor asigurări de sănătate complementare, suplimentare. Mai avem și varianta de a utiliza banii europeni, despre care se tot vorbește, dar pe care încă nu îi avem. Ne mai putem gândi la surse suplimentare de finanțare care ar putea să vină din taxări puse pe activități considerate nocive pentru sănătate. Cel mai important este, însă, să ne uităm la finanțarea de acum, să vedem unde sunt pierderile și să încercăm să le limităm. Raportul Curții de Conturi ne-a arătat că sunt câteva sute de milioane de lei care au dispărut în mod ciudat. Dacă acești bani ar fi mers către pacienți, lucrurile ar fi stat cumva altfel. Mai avem multe de făcut și în ceea ce privește finanțarea medicinei de familie, astfel încât această specialitate extrem de importantă, dar deficitară în România, să poată să crească”, a explicat deputatul Florin Buicu.
„Dacă noi nu ne decidem împreună care să fie politica pe care să o urmeze orice guvernare, atunci când vine vorba de sănătate, nimeni nu o să poată să ia decizii corecte pe termen lung”
Levente Vass, deputat, secretar Comisia pentru sănătate şi familie, spune că cea mai mare problemă a sistemului medical este lipsa de strategie pe termen lung și că numai o alianță care să propună de urmat o strategie de sănătate pe termen lung poate să aducă rezultate.
„Cea mai mare problemă este că nici o guvernare și nici un ministru al sănătății nu și-au expus strategia și ideologia politică din punct de vedere al sistemului sanitar, pe termen lung și anume ce își alege să facă cu prioritate în mandatul său. Dacă noi nu decidem împreună care să fie politica pe care să o urmeze orice guvernare, atunci când vine vorba de sănătate, nimeni nu o să poată să ia decizii corecte, pentru că dacă o parte vrea să facă reformă, imediat cealaltă parte o să se opună, dacă nu are susținere profesională. De aceea, felicit ideea sindicatului medicilor de a propune o alianță pentru sănătate”, a declarat Levente Vass, deputat, secretar Comisia pentru sănătate şi familie.
„Contează foarte mult pregătirea și viziunea managerului unităților sanitare”
La dezbatere a luat parte și Dina Constantin, director – Direcția Control și Integritate, în cadrul Ministerului Sănătății, care este de părere că discuția despre finanțarea sistemului medical trebuie să înceapă de la o analiză corectă a ceea ce facem cu banii pe care îi avem în acest moment și după aceea să vedem de unde mai putem aduce resurse.
„În majoritatea statelor pacienții contribuie la finanțarea sistemului sanitar și în majoritatea statelor europene există și o exonerare a unor categorii de la plata către sistemul de sănătate. Cred că trebuie să ne uităm, în primul rând, la modul în care se alocă resursele financiare, pentru că în prezent există și o componentă greșită de alocare a acestor fonduri. Ar trebui să ne gândim că oricât am aloca va exista mereu o creștere a costurilor în sistemul sanitar și niciodată nu o să ajungem la nivelul la care ne dorim. Pe de altă parte, ar trebui să ne gândim cum să înlăturăm inechitatea accesului la serviciile medicale, dar și cum facem să avem un management performant în sănătate. Contează foarte mult pregătirea și viziunea managerului unităților sanitare. Avem în România foarte multe unități sanitare care pot să performeze, dar care sunt ținute în loc din cauza unei viziuni limitate a managementului unității sanitare. Ca să creștem finanțarea sistemului sanitar, ar trebui să ne axăm pe obiectivele măsurabile și să ținem cont de calitatea serviciilor medicale și satisfacția pacienților. În perioada 2017-2018 cheltuielile cu salariile au crescut de trei sau patru ori pentru personalul medical, dar serviciile medicale au rămas la fel, uneori chiar au scăzut. Ca urmare, finanțarea ține, în primul rând, de calitate și satisfacție, de viziunea managementului sanitar. Legislația permite mai multe modalități prin care unitățile sanitare își pot aduce venituri proprii. Cred că de aici ar trebui să înceapă discuția despre finanțare, să vedem ce facem cu banii pe care îi avem și după aceea să vedem de unde mai putem aduce mai mulți, astfel încât să crească satisfacția pacientului și siguranța actului medical”, a declarat Dina Constantin, Director – Direcția Control și Integritate, în cadrul Ministerului Sănătății.
