Interviu Reportaje medicale Sănătate

Sorin Zaharie, medic primar nefrolog: Boala cronică de rinichi. Ce trebuie să știm?  

Boala cronica de rinichi este o afecțiune cronică severă a rinichilor, cu o mortalitate foarte mare în populație. Aproximativ două milioane de români au boală cronică de rinichi. Dr. Sorin Zaharie, medic primar nefrolog, la Centrul Medical Renașterea și șeful clinicii de Nefrologie, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, ne ajută să înțelegem cum putem preveni și ține sub control această afecțiune. 

Autor: Ana-Maria Predilă

 

 

 

Media10: Este foarte important să înțelegem, în primul rând, care este rolul rinichilor în organism. Ca să putem să prevenim, trebuie să înțelegem ce se întâmplă în organismul nostru și care este rolul rinichilor, de ce trebuie să avem atât de mare grijă de ei?

Sorin Zaharie: Trebuie să știm că fiziologic rinichii noștri, care sunt organe pereche, cu o situare profundă retroperitoneală, au niște funcții. Principala funcție este cea de excreție, adică de eliminare a apei în exces și a electroliților, adică a mineralelor, dar și a unor compuși care provin din diverse metabolisme, ale proteinelor, ale glucidelor, ale lipidelor, dar și de eliminare a altor compuși lipido exogeni, pe care îi ingerăm, cum sunt medicamentele.Majoritatea claselor de medicamente se elimină renal, uneori și hepatic. Rinichii mai au și funcție endocrină, adică secretă un hormon, eritropoietina, care este foarte important în sinteza globulelor roșii, a eritrocitelor, și duce la maturarea eritrocitelor până la eritrocitul matur. Mai intervin în termoreglare, prin reglarea temperaturii în funcție de temperatura mediului ambiant și de alte caracteristici. Rinichii sunt organe esențiale pe care avem posibilitatea să-i evaluăm și pe care, după aceea, dacă prezintă vreo afecțiune, putem să-i tratăm. Din fericire, este singura insuficiență a unui organ vital pentru care avem tratament pe termen lung. Avem pacienți care fac dializă de peste 20 de ani.

Media10: Boala cronică de rinichi afectează foarte mulți români. Ultimele date pe care eu le-am citit arătau că 1,3 români sunt afectați de această boală. În ce ar trebui traduse aceste statistici?

S.Z.: Cifrele sunt importante și ne ajută să înțelegem unele lucruri. Este important să înțelegem ce stă în spatele cifrelor, adică ce grupe de populație sunt la risc, ce grupe de vârstă sunt la risc. În perioada 2013-2014 s-a făcut un studiu național, un studiu de prevalență a diabetului, a obezității, a dislipidemiei, a hiperglicemiei și a bolii cronice de rinichi, se cheamă studiu PREDATORR. A fost coordonat chiar de la Craiova de domnii profesor Eugen Moța și Maria Moța și s-a finalizat prin depistarea prevalenței bolii cronice de rinichi. Grupele de vârstă studiate au fost între 20-79 de ani. La pacienții înrolați în acest studiu, prevalența a fost cam de 7,7% din populația studiată, adică în jur de 1,3 milioane de români din grupa de vârstă amintită aveau la data respectivă boala cronică de rinichi. Un procent important. Important este să vedem nu numai valoarea absolută, 1,3 milioane, ci și ce grupe de risc sunt afectate, respectiv la grupa de vârstă 20-39 de ani procentul a fost mai mic, de 4%. A crescut la 39-59 de ani până la 6%, ca pacienții de la 60-79 de ani să ajungă la 16%, adică unul din șase români de peste 60 de ani are boală cronică de rinichi. Organizația Mondială a Sănătății a făcut în anul 2013 un plan global de prevenție și control al bolilor netransmisibile prin care și-a propus ca obiectiv ca până în anul 2025 să se reducă cu 25% prevalența, adică morbiditatea și mortalitatea prin patru grupe mari de boli: cardiovasculare, cancer, boli pulmonare cronice și diabet zaharat. Ori, dintre aceste patru mari grupe de boli, două au legătură directă cu boala cronică de rinichi, respectiv hipertensiunea arterială este a doua cauză ca frecvență a bolii cronice de rinichi, iar diabetul este chiar prima cauză care induce în evoluția sa, ca și complicație renală, boala cronică de rinichi. E important să tratăm aceste boli pentru că așa vom preveni și alte boli cronice netransmisibile, inclusiv boala cronică de rinichi.

Media10: O să dezvoltăm cauzele puțin mai târziu. Până acolo, aș vrea să le spunem oamenilor ce este boala cronică de rinichi? Cum o putem descrie pe înțelesul tuturor?

S.Z.: Boala cronică de rinichi este un concept epidemiologic, în principal. Acest concept a apărut în anul 2002 în Statele Unite. Este un concept care caută să adune împreună anumite situații patologice, hipertensiunea, diabetul, unele medicamente, unele boli autoimune care în final, prin anumite mecanisme diferite, lezează structurile renale, dau niște leziuni renale cronice. Aceste leziuni renale cronice progresează mai lent sau mai rapid și în final se instalează boala cronică de rinichi, adică apare afectarea funcției renale. Boala cronică de rinichi este împărțită în cinci stadii, în funcție de rata de filtrare glomerulară.

Diagnosticul se stabilește ușor

Media10: Practic stabilirea diagnosticului nu este complicată

S.Z.: Exact. Ne trebuie cel puțin două valori. Este important să avem acces la documentele medicale anterioare ale pacientului. Pacienții trebuie să înțeleagă faptul că așa cum merg cu mașina la service cu cartea de revizie și la medic trebuie să meargă cu documentele medicale. Creatinina serică este un parametru obligatoriu determinat la toți pacienții care sunt evaluați de către orice medic din specialități medicale sau chirurgicale și atunci cu siguranță, determinându-se creatinină, putem să avem acele date care ne permit să extrapolăm, să vedem ce a fost în urmă cu trei luni, cu șase luni, pentru a putea diagnostica corect boala.

Media10: Cauzele boli cornice de rinichi sunt legate, deci, de alte afecțiuni pe care pacientul poate să le aibă, precum bolile de inimă, diabetul?

 S.Z.: Cele mai frecvente cauze sunt extrarenale. Sunt două boli vasculare în final, una e diabetul zaharat, care e o boală metabolică, dar care are în principal răsunet vascular la nivelul arterelor pe diverse calibre, de la nivelul creierului, la nivelul cordului, la nivelul arterelor periferice, și a doua este hipertensiunea arterială, tot o boală vasculară prin esență. Împreună, furnizează peste două treimi din cazurile de pacienți cu boală cronică de rinichi în stadiul V.

Bolile renale nu dau simptome, de cele mai multe ori

Media10: Din păcate, știm că românii se prezintă destul de târziu la medic, atunci când starea generală de sănătate este destul de grav afectată. Dacă am recunoaște unele simptome am reuși să ne prezentăm din timp în cabinetul medicului specialist. În cazul acestei afecțiuni care ar fi principalele simptome ce ar trebuie să dea de gândit pacienților și să nu le mai permită să stea acasă?

S.Z.: Rinichii au o poziție profund retroperitoneală și atunci simptomatologia pe care o putem lega direct de o afecțiune renală este mai rar întâlnită. Singurul simptom care cu siguranță ne-ar face să ne gândim că este o afecțiune renală este colica renală, o durere violentă, lombară, unilaterală. Bolile renale de obicei au evoluție cu destul de puține simptome, la multe dintre ele ne bazăm pe teste de sânge, teste de urină, teste din alte fluide ale organismului. Împreună cu testele imagistice, în special cu ecografia renală și a vezicii urinare, acestea ne ajută să ne orientăm. Evident, sunt și teste imagistice mai sofisticate sau putem să ajungem în situații deosebite când este nevoie, inclusiv la biopsie renală, adică la confirmarea histologică a unei afecțiuni renale, a unei nefropatii prin biopsie renală. Dar boala cronică de rinichi nu necesită toate aceste teste, din fericire. Este suficientă doar determinarea creatininei serice și estimarea ratei de efectuare glomerulare pentru a formula acest diagnostic.

„Prevenția cred că ar trebui să înceapă de la medicul de familie”

Media10: Cât de important este rolul prevenției și ce ar trebui să înțeleagă pacienții din acest punct de vedere?

S.Z.: Prevenția ar trebui să înceapă de la medicul de familie și ar trebui să înceapă de la obligativitatea consultului anual efectuat la medicul de familie și medicul de familie la rândul lui să fie obligat să trimită pacientul să facă un set minim de analize de laborator, care evident să cuprindă și creatinina serică. Boala cronică de rinichi nu doare și atunci când pacientul nu suferă, nu are simptome severe, nu vine la medic. Prevenția primară a bolii cronice de rinichi înseamnă să o diagnosticăm cât mai precoce și să și tratăm cât mai corect și eficient bolile care cresc riscul: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, bolile renale intrinsece, adică pielonefritele cu medicație antiinfecțioasă, glorurefitele cu medicație imunosupresoare dacă avem și biopsie renală. În al doilea rând, dacă s-a instalat boala cronică de rinichi este nevoie de prevenție secundară, adică prevenția complicațiilor bolii, care pot să fie severe și, aici vorbim în principal de  complicațiile cardiovasculare sunt cele mai severe și cresc riscul de morbiditate și mortalitate.

Pacientul este tratat de o echipă multidisciplinară

Media10: Pentru că este o boală care are legătură și cu alte afecțiuni îmi dau seama că planul de tratament este unul extrem de vast și, probabil, necesită și o abordare multidisciplinară.

S.Z.: Cu siguranță. Doar enumerând cauzele bolii cronice de rinichi, primii medici pe care îi vede pacientul sunt, în primul rând, medicul de familie, în al doilea rând, medicul cardiolog, în al treilea rând, medicul diabetolog, jumătate din pacienți având boală cronică de rinichi diabetică, apoi coleg de la medicină internă. O echipă tratează pacientul în stadiile inițiale ale bolii, în stadiile I și II, până când rata filtrării glomerulare este peste 60 ml/min, pacientul nu are de ce să ajungă la medicul nefrolog, neapărat. Este doar sarcina colegilor enumerați să-și trateze corect pacienții prin dietă și prin tratament medicamentos. Din stadiul III și mai ales din stadiul IV, când este un stadiu deja predialitic, pacientul este bine să fie îndrumat la medicul nefrolog.

Stilul de viață sănătos este cel care face diferența

Media10: Care ar trebui să fie stilul de viață al pacientului din momentul în care a fost diagnosticat?

S.Z.: Stilul de viață  ideal ar trebui să fie unul mediteranean. Noi ar trebui să ne punem întrebarea, de ce italienii și spaniolii din țările din sudul Europei, au o speranță de viață peste 80 de ani, poate se apropie de 90 de ani?! Au un regim de viață sănătos, acesta este principiul de bază. Fără excese, efort fizic, mâncare sănătoasă, hidratare, ar trebui să bem cam 700 ml peste volumul de urină în 24 de ore, nu măsoară nimeni diureza, dar măcar când apare senzația de sete trebuie să ne hidratăm corect. Noi suntem o nație care mâncăm foarte gras și foarte sărat și uităm să facem efort fizic. Este important să ne menținem un tonus muscular și un tonus de viață. Pacientul care stă și zace la pat cu siguranță n-o să aibă o evoluție la fel de bună ca un pacient care are un tonus psihic.

Articole recente

„Filantropia“, primul spital construit după Revoluţie, în România

Redactor

Apă de calitate în gospodăriile doljene

Redactor

INSTITUTUL ONCOLOGIC este unul dintre principalele obiective pe care administrația PSD se angajează să le creeze în domeniul sănătății

Redactor

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (1) in /home/mediazec/public_html/wp-includes/functions.php on line 4609

Notice: ob_end_flush(): failed to send buffer of zlib output compression (1) in /home/mediazec/public_html/wp-includes/functions.php on line 4609