În plină pandemie de coronavirus temerile și întrebările femeilor însărcinate sunt multe. Riscul de a contacta infecția cu COVID-19 și a dezvolta o formă gravă sunt diferite de la o persoana la alta. Ce măsuri de prevenție ar trebui să ia gravidele pentru a se proteja? Ce trebuie să facă în această perioadă femeile care sunt programate pentru naștere? Care este efectul coronavirusului asupra fătului dacă o viitoare mamă este diagnosticată cu o infecție? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am găsit răspuns la dr. Dominic Iliescu, medic primar ginecolog, la Centrul medical Ginecho.
AUTOR: ANA-MARIA PREDILĂ
Media10: Sunt femeile însărcinate mai susceptibile la infecții sau au acestea un risc crescut de boli severe, morbiditate sau mortalitate ca urmare a COVID-19 în comparație cu populația generală?
Dr. Dominic Iliescu: COVID-19 se transmite în principal prin picăturile Pflugge dar și prin contact direct, atunci când sunt aduse la nivelul feței virusurile de pe suprafețe contaminate. Datele actuale cu privire la COVID-19 indică faptul că femeia gravidă nu are un risc mai mare decât restul populației de a contacta afecțiunea.
Este de așteptat ca majoritatea gravidelor cu această infecție să aibă simptome respiratorii ușoare. În majoritatea situațiilor, simptomatologia cuprinde febră, oboseală, dureri musculare, tuse seacă, respirație dificilă. Unele paciente pot prezenta congestie nazală, rinoree și durere la înghițit, vărsături sangvinolente sau diaree. Pacientele cu boli preexistente, precum diabet sau astm sunt expuse unor riscuri suplimentare. Totuși, deși sarcina este o stare normală, fiziologică, ea predispune femeia la complicații în cursul infecțiilor virale respiratorii. Acest lucru se întâmplă din cauza modificarilor induse de sarcină asupra sistemului imun și cardiovascular și care predispun femeile gravide la dezvoltarea unor forme severe de infecții respiratorii virale și complicații care includ necesitatea internării în unitățile de terapie intensivă, insuficiențe de sisteme sau organe și chiar deces. Acestea nu sunt doar noțiuni teoretice, ci și demonstrate din experiența epidemiilor anterioare de gripă. De exemplu, în 2009 femeile gravidele au reprezentat 1% din pacienții infectați cu virusul influenza, subtipul H1N1, dar au reprezentat 5% din totalul deceselor cauzate de această epidemie.
Media10: Ce măsuri pot lua femeile însărcinate pentru a se proteja de coronavirus?
Dr. Dominic Iliescu: Măsurile generale prezentate intensiv în media, cu privire la măsurile de precauție pentru evitarea infectării cu noul Coronavirus, sunt deosebit de importante și trebui respectate cu strictețe. Niciun moment, nu trebuie să le uitați atunci când părăsiți domiciliul.
O să insist pe scurt doar asupra câtorva pe care le consider foarte importante sau mai puțin înțelese de populație. Evitați aglomerația, iar pe cât posibil, rămâneți acasă. Evident, spațiile în care locuiți trebuie aerisit, nu vă temeți, picăturile infectante nu circulă distanțe mari prin aer. Evitați contactul apropiat, la mai puțin de doi metri cu persoane din afara familiei, saluturi afectuoase îmbrățișări. Toaleta frecventă și riguroasă a mâinilor este foarte importantă, deoarece pot acestea pot aduce particule virale la nivelul feței (ochi, nas, gură), dar este la fel de important și să nu ne atingem fața până la momentul igienizării mâinilor. Atingerea feței este de multe ori un gest inconștient, așadar, încercați să aveți un control cît mai bun asupra mâinilor. Ca fapt divers, poate și amuzant, știind că frecvent îmi ating barba, nu în mod conștient, am decis să renunț la ea, așadar, pentru pacientele cu care mă voi vedea în săptămânile următoare, așa se explică noul look. Glumim, dar sunt lucruri importante; sunt multe persoane care au ticuri ce implică atingerea nasului, ochilor, sau gurii, mai ales în momente de stres. Purtarea mânușilor poate fi de ajutor pentru persoanele care nu cred că își pot controla astfel de gesturi sau ticuri. Mănușile pot vehicula germeni, dar prezența lor pe mâni atrage atenția și poate limita contactul cu fața.
„Purtarea excesivă a echipamentelor de protecție, precum măștile de față nu ajută, iar acest lucru a fost demonstrat medical”
Pe de o parte, suntem predispuși să ne atingem destul de frecvent masca, pentru a îi ajusta poziția sau conformația, ceea ce aduce germeni la nivelul feței. Pe de altă parte, vaporii rezultați din respirație și vorbit umezesc masca după câteva ore, suficient de mult cât să îi anihileze rolul protectiv. Purtați masca doar dacă aveți o infecție respiratorie sau dacă sunteți în prezența unor persoane cu astfel de probleme. Dacă totuși doriți să vă luați această măsură suplimentară de protecție, schimbați-o la un interval de 2 – 4 ore.
Media10: Ce măsuri pot fi luate suplimentar pentru a preveni răspândirea infecției cu noul coronavirus?
Dr. Dominic Iliescu: Multe unități sanitare, atât spitale de stat, cât și cabinete sau clinici private au luat unele măsuri de protecție pentru paciente și personalul medical. La fel am procedat și noi la Clinica GINECHO, încă de câteva săptămâni. Știm că multe dintre aceste măsuri deranjează și ne cerem scuze pentru acest lucru. Solicităm înțelegere, deoarece situații excepționale impun măsuri excepționale.
- Măsurile stricte de igienă și dezinfecție se desfășoară zilnic, repetat, în cadrul clinicii. Acestea includ toate suprafețele de mobilier, dar și echipamentele medicale, ceea ce poate întârzia programul de examinare.
- Triajul epidemiologic constă într-o serie de întrebări prin care se încearcă depistarea persoanelor cu suspiciuni de a fi infectate cu noul Coronavirus. Acest set de întrebări este adresat telefonic, cu ocazia programării, dar și obligatoriu, la intrarea în clinica privată sau spital, în scris. Trebuie înțeles și acceptat că acest triaj nu are rolul de a formula suspiciuni sau de a obține date cu caracter personal, dar este foarte important, înainte de a intra într-o instituție în care în aceeași zi vor avea acces multe alte persoane care, conform celor prezentate anterior, sunt vulnerabile pentru a dezvolta complicații. Chestionarele au așadar rolul de a identifica cazuri suspecte, care necesită izolare, reprogramare sau circuit separat.
- Facem apel către paciente care manifestă simptomatologie specifică respiratorie, sa ne anunte în avans și să colaboreze sincer cu personalul clinicilor și spitalelor, pentru a putea lua cele mai bune măsuri de protecție pentru toți cei implicați.
- Pacientele sunt invitate să toaleteze mâinile la intrarea în clinică, prin spălare cu săpun la baia cu acces rapid și apoi să le dezinfecteze cu gelul special disponibil la recepție.
- Pacientele au acces singure, neînsoțite în incinta clinicilor private și de stat, pentru a evita situații de contact apropiat între pacienți sau aparținători și pentru a limita numărul persoanelor care frecventează locația. Trebuie înțeles că spitalele funcționează în regim de carantină.
- Încercăm să limităm numărul persoanelor care accesează serviciile medicale. Așadar, vom asigura strict investigațiile care nu pot fi amânate, precum metroragii, contracții în sarcină, dublu-test, morfologii sau evaluări de bunăstare fetală, evaluări care trebuie realizate strict la anumite vârste de sarcină. În celelalte cazuri, cum ar fi consultațiile ginecologice de rutină, consultații de infertilitate, ne rezervăm dreptul de a le reprograma, având in vedere, în primul rând, interesul / siguranța pacientei.
- Pentru a asigura un flux cât mai lejer al pacientelor și evitarea aglomerației, vă rugăm să manifestați înțelegere față de eventuale întârzieri din program și să urmați indicațiile personalului de la recepție, care va ține legătura cu dumneavoastră și vă va indica timpul de întârziere și momentul optim pentru a veni în clinică.
„Nu există dovezi de infecție intrauterină cauzată de transmiterea vertical, de la gravidă la făt, la femeile care au dezvoltat pneumonie COVID-19 tardiv în sarcină”
Media10: Ce trebuie să facă în această perioadă femeile care sunt programate pentru naștere?
Dr. Dominic Iliescu: Infecția cu COVID-19 în sine nu este o indicație pentru a grăbi finalizarea sarcinii, cu excepția cazului în care este necesară îmbunătățirea oxigenării materne, datorită dificultăților de respirație.
Momentul și calea de naștere ar trebui aplicate individual, în funcție de starea clinică a gravidei, starea fătului și vârsta sarcinii. În cazul în care o femeie infectată este în cursul unui travaliu care se desfășoară optim, ar trebui să i se permită nașterea vaginală. În prezent, nu este cunoscut precis riscul de transmitere de la mamă la făt. Deși datele pe către le avem la dispoziție sunt reduse, nu există dovezi de infecție intrauterină cauzată de transmiterea vertical, de la gravidă la făt, la femeile care au dezvoltat pneumonie COVID-19 tardiv în sarcină. Studiile se bazează pe probele de lichid amniotic, sânge din cordonul ombilical și exudat faringian colectate de la nou-născuți.
Medicul care asistă nașterea vaginală poate lua în considerare scurtarea travaliului și grăbirea nașterii cu ajutorul unor instrumente precum ventuza obstetricală, spatulele sau forcepsul. Aceste procedee pot fi impuse de o suferință fetală sau de efortul de împingere sau screamăt ineficient, dificil de realizat de către femeie în timpul expulziei fătului în condițiile purtării unei măști chirurgicale ce limitează fluxul de aer. Pentru protecția personalului medical, trebuie evitată nașterea în apă.
Complicații ale acestei infecții, precum șocul septic, disfuncțiile apărute la nivelul unui organ sau suferința fetală impun nașterea de urgență prin cezariană sau întreruperea sarcinii. Este cunoscut faptul că astfel de complicații apar frecvent în cursul sarcinii și nașterii, așadar sunt de așteptat rate mai mari ale nașterii prin operație cezariană la gravidele cu această infecție.
Pentru cazurile suspecte, probabile și confirmate de infecție COVID-19, cordonul ombilical trebuie clampat (întrerupt) rapid iar nou-născutul este transferat rapid în compartimentul de resuscitare pentru evaluarea de către personalul de neonatologie.
Media10: Care este efectul coronavirusului asupra fătului dacă o viitoare mamă este diagnosticată cu o infecție?
Dr. Dominic Iliescu: În prezent, există date puține despre impactul infecției COVID-19 asupra fătului din gravide infectate. Pneumonia virală la femeile gravide este asociată cu un risc crescut de naștere prematură, greutate redusă la naștere, suferință fetală, neonatală și mortalitate perinatală crescute. Am detaliat anterior faptul că nu există dovezi de infecție intrauterină cauzată de transmiterea verticală, de la gravidele cu pneumonie COVID-19 la făt, așadar afectarea prin malformații pare puțin probabilă. Cu toate acestea, în prezent nu există date suficiente cu privire la infectarea precoce în sarcină în primul și al doilea trimestru de sarcină. Gravidele cu infecție cu COVID-19 suspectată, probabilă și cele cu infecție confirmată, care sunt asimptomatice sau se recuperează după o boală ușoară, trebuie monitorizate cu 2 – 4 evaluări ecografice săptămânale pentru aprecierea stării de bine a fătului. De asemenea, o evaluare morfologică detaliată se impune.
„În ceea ce privește transmiterea după naștere, minimizarea riscului de transmisie de la mama infectată la nou-născut poate fi realizată prin separarea acestora timp de 2 săptămâni”
Opțiunea de alăptare de la mamă, este în principiu permisă, deoarece trecerea virusului în lapte nu este periculoasă. Totuși, suptul sau golirea sânului prin muls sau cu pompa, sunt puse în pericol de riscurile contactului direct și manipulării de către pacienta infectată. Așadar, folosirea laptelui mamei ar trebui să fie foarte atent monitorizată și să includă igiena adecvată a mâinilor, pompei și sânilor, înainte de obținerea laptelui care să fie oferit nou-născutului. Alternativ, o soluție este reprezentată de alimentarea artificială a nou-născutului, cu lapte praf și mulsul concomitent în perioada de izolare, pentru a păstra lactația.
