Aproape 500.000 de persoane din populaţia activă a României sunt alergice la polenul de ambrozie. În Europa sunt afectaţi aproximativ 33 de milioane de oameni, iar numărul românilor alergici la această plantă s-a dublat în ultimii trei ani, potrivit raportărilor medicilor. Grav este că alergia la polenul de ambrozie devine tot mai severă de la an la an și este tot mai greu de controlat cu medicamente.
AUTOR: ANA-MARIA PREDILĂ
În ultimii ani, tot mai mulți doljeni se plâng că au probleme de sănătate provocate de alergia la ambrozie, o plantă care crește mai ales în Banat și Oltenia. Ea este una dintre cele mai întâlnite buruieni de câmp și răspândirea ei tot mai mare este pusă pe seama încălzirii globale din ultimii ani și a creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Cercetătorii au demonstrat că polenul produs de ambrozie este în cantitate mai mare acolo unde există în atmosferă mult CO2, fapt ce duce și la înmulțirea buruienilor. Sudul țării este o zonă unde aceste ierburi cresc din abundență.
Alergia la polenul de ambrozie devine tot mai severă de la an la an și este tot mai greu de controlat cu medicamente. Ambrozia poate provoca rinită alergică, conjunctivită alergică şi astm alergic, la fel ca şi în cazul alergiilor la orice alt tip de polen.
„Aceasta este cu siguranță legată de sistemul imunitar și răspunsul nostru imun față de un factor alergic, extern, care devine iritant într-o anumită măsură pentru organismul nostru. De ce este atât de populară ambrozia în ultimul timp, nu aș putea să explic cu adevărat. Știu de la medicii alergologi că polenul de ambrozie este foarte rezistent, putând să se răspândească pe o arie de la 50, până la 150 km în jurul unui lan de ambrozie, și atunci este dificil de controlat, iar dacă autoritățile locale nu se implică în extirparea plantei cât se poate de serios, o să ne tot confruntăm cu astfel de cazuri de alergie. Și, cel mai probabil că deja ne confruntăm cu ceva mutații genetice în cadrul plantei în sine, deoarece numărul persoanelor alergice pare să fie de la an la an mai mare, iar manifestările sunt din ce în ce mai polimorfe”, spun dr. Andrei Osman, specialist ORL.
Când trebuie să mergem la medic
Simptomele pot fi foarte supărătoare.
„Dacă pacientul prezintă mâncărime oculară, mâncărime nazală, salve de strănut, nas înfundat care curge spumos, apos, fără să fie secreții obligatoriu purulente și observă că durează cel puțin o săptămână toată simptomatologia aceasta și cumva perioada se suprapune cu perioada când ambrozia înflorește, cu siguranță trebui să investigheze o posibilă alergie la ambrozie. Ar trebui să fie văzut de o echipă multidisciplinară. Adică, pacientul ar trebui să ajungă în primul rând la un alergolog, dacă există manifestări la nivelul nasului – evident la un ORL-ist, iar pentru cele oculare la un oftalmolog, iar pentru manifestările bronșice la un medic pneumolog”, explică dr. Andrei Osman.
Diferența dintre răceală și alergie
Reacţia alergică seamănă foarte tare cu o răceală obişnuită. Diferenţa principală în acest caz este lipsa febrei, dar şi faptul că alergia la ambrozie se manifestă prin simptome exacerbate. Dacă ai luat medicamente pentru răceală şi starea nu ţi s-a îmbunătăţit şi dacă şi în anii anteriori ai experimentat aceleaşi simptome în aceeaşi perioadă, este foarte posibil să fie vorba despre alergie, nu despre o viroză, aşa că este momentul să mergi la medic.
Cum se poate trata alergia la ambrozie
Abordarea terapeutică este complexă și trebuie să includă:
Evitarea expunerii la polen, care poate ameliora simptomele rinoconjunctivitei alergice. Expunerea la polen poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic. Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice induse de ambrozia, care este stabilit de medicul alergolog.
Imunoterapia alergen-specifică (AIT), care este singurul tratament care modifică cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei.
Care sunt instituțiile responsabile cu identificarea terenurilor infestate și a proprietarilor acestora?
Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 707/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, responsabilitatea identificării terenurilor infestate cu buruiana ambrozia revine autorităților administrației publice locale (primăriilor comunale, orășenești și municipale) care trebuie să verifice anual terenurile de pe raza administrativ-teritorială a acestora, să identifice proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții unde au fost identificate focare de infestare și să îi someze în timp util, astfel încât lucrările de combatere să fie efectuate până 7 la data de 30 iunie a fiecărui an. Verificarea și identificarea terenurilor infestate cu specii de buruieni aparținând genului ambrosia se va declanșa primăvara după răsărirea acestei specii.
Cine trebuie să distrugă ambrozia
În conformitate cu prevederile art. 1 alineatelor (1) – (3) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, distrugerea acestei buruieni se face de către toți proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții, unde au fost identificate focare de infestare. Aceștia au obligația ca după distrugerea buruienii să informeze în scris autoritatea administrației publice locale pe raza căruia se află terenul infestat, în vederea verificării aplicării lucrărilor de combatere.