Sute de copii din Dolj ajung periodic în cabinetele medicale din cauza problemelor de greutate și a dereglărilor hormonale pe care le au. România ocupă locul trei în Europa la obezitatea infantilă, după cum arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Grav este că din cauza obezității mulți ajung să aibă și alte boli asociate, cel mai adesea diabet. Copiii au nevoie de un stil de viață echilibrat și de o alimentație sănătoasă pentru a avea succes la școală și în toate activitățile.
AUTOR: ANA-MARIA PREDILĂ
În România, nouă din zece copii suferă de boli de nutriţie. Hrana mult prea bogată în zaharuri și grăsimi nocive și sedentarismul sunt cauzele îmbolnăvirii. Cele trei mese pe zi în care se consumă numai mâncare gătită în casă au fost înlocuite de alimentele procesate, care ni se vând „la ofertă“. Toate acestea ne costă bani, dar mai ales sănătatea.
„Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci o problemă clară de sănătate, cu multe consecințe negative asupra organismului copilului”
Pericolul cel mai mare pândește copiii. Medicii endocrinologi și diabetologi vorbesc de obezitate la cote alarmante în țara noastră. În cabinetele medicilor craioveni ajung lunar zeci de copii care au probleme de greutate.
„Statisticile sunt îngrijorătoare. Unul din patru copii este supraponderal și avem și cazuri de obezitate și chiar obezitate morbidă. Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci o problemă clară de sănătate, cu multe consecințe negative asupra organismului copilului. Obezitatea poate să fie însoțită de alte afecțiuni cronice sau complicații precum dislipidemia, diabet zaharat tip II, pe care înainte îl întâlneam doar la adulți. Au început să apară foarte multe cazuri de diabet zaharat de tip II la copii și adolescenți. La fetițe aparar tulburări de ciclu menstrual, la băieței un pseudo-hipogonadism pentru că țesutul gras descarcă hormoni estrogeni, hormoni feminini, care nu lasă testosteronul să nu își facă treaba. Apar tulburări de respirație, dar și neuro-psihiatrice, anxietate, depresie”, spune dr. Iuliana Petrișor, medic primar endocrinolog, specialist diabet și boli de nutriție.
„În principal, este vorba de o moștenire a stilului de viață. Copilul trebuie să știe să aleagă sănătos”
„Gras, frumos și sănătos” este și în prezent concepția după care sunt crescuți mulți copii din România. Medicii atrag însă atenția că această gândire nu este sănătoasă și că trebuie să fim mult mai atenți la ceea ce punem în farfurie.
„Vin părinți și bunici cu copilași, care au probleme de greutatea și spun: „se trage din neam, noi toți am fost mai pofticioși, mai corpolenți, dar copilul acesta ne întrece pe toți”. În aceste cazuri poate să fie vorba și de o moștenire genetică, dar aceasta este sub 5-10%. În principal, este vorba de o moștenire a stilului de viață. Copilul trebuie să știe să aleagă sănătos, ispite sunt peste tot. Nu putem să facem o dietă strictă, copilului ci trebuie să învățe ce are nevoie organismul lui. Copilului trebuie să îi dăm soluții alimentare, care să îi asigure o creștere armonioasă fizică și psihică, intelectuală”, adaugă dr. Iuliana Petrișor.
Copiii sunt atrași de toate produsele nou apărute pe piață, care sunt pline de E-uri şi de tot felul de îndulcitori care afectează organismul, în timp.
„Părinții pot să convingă copiii să aibă un stil de viață sănătos prin puterea exemplului. Trebuie să mănânce toți ceea ce au acasă: ciorbă sau legume, mâncare de spanac, orice gătit în casă, sănătos”, atrage atenția medicul”.
Un studiu recent arată că pacheţelul pentru şcoală preparat dimineaţa de părinţi a fost înlocuit cu banii de buzunar care se duc pe junk food-ul de la chioşcul din curtea şcolii. Este gustarea de ora 10.00 pe care o iau copiii din cele mai multe şcoli din România. Ce ar putea să facă părinţii? Să le ofere celor mici în primul rând informaţie despre junk food şi despre cum acest tip de mâncare distruge sistemele digestiv, renal şi aparatul cardiovascular.
Hidratarea cu apă este foarte importantă
Planul alimentar al unui copil de școală ar trebui să conțină 3 mese principale și două gustări, indiferent de vârstă, deoarece copiii au un stomac mic și un organism într-o continuă creștere și dezvoltare, iar mesele trebuie concepute de așa manieră încât să furnizeze toți nutrienții de care corpul lor are nevoie pentru 24 de ore: macronutrienți cum ar fi proteinele, grăsimile, glucidele, apoi vitamine, minerale, oligoelemente, fitonutrienți, antioxidanți și bineînțeles, apă.
„Organismul are 70% apă, nu sucuri acidulate. Copiii trebuie să aibă trei mese principale pe zi și două gustări. Pentru cei care învață de dimineață este bine să consume un dulce sănătos în prima parte a zilei, iar cei care învață după amiază pot să consume un dulce sănătos și în a doua parte a zilei pentru că atunci a consumul energetic și intelectual cel mai mare. Au nevoie de proteine, glucide, lipide,oligoelemente și vitamine, fructe și legume de sezon, proaspete. Trebuie evitate produsele prăjite și consumul de zahăr, sare, făină. Trebuie să consumăm cât mai multe fructe și legume proaspete”, explică dr. Iuliana Petrișor.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
OMS face recomandări pentru prevenirea obezității și a supraponderalității, ca și pentru bolile cronice asociate acestora, deoarece acestea pot fi, în mare măsură, prevenite. Este important suportul comunității pentru ca populația să asocieze alegerile alimentare sănătoase cu activitatea fizică. Recomandările la nivel individual includ :
– scăderea aportului de zahăr și grăsimi;
– creșterea consumului de fructe și legume, precum și de leguminoase și cereale integrale;
– practicarea activității fizice regulate (60 de minute pe zi pentru copii).
Succesul școlar depinde și de energia pe care copilul o are. De aceea, odihna este foarte importantă.
